Podul uriasilor
In dreptul orasului Braila, chiar in mijlocul Dunarii, la o adancime de circa 2 m, exista urmele inca necercetate ale unei constructii stranii. Ani de zile, barcagiii se fereau se locul respectiv, pentru ca, spuneau ei, o forta malefica tragea in adancuri oamenii, cu tot cu barci.
Ciudata constructie este cunoscuta de localnici ca Podul Uriasilor. Nimeni nu stie nici cine si pentru ce anume a fost construit podul. Unii istorici presupun ca a fost facut de romani pentru a putea trece cu usurinta Dunarea, catre cetatea Troesmis (Iglita, n. a.).
Dar doua argumente spulbera ipoteza asta. In primul rand, costurile nu justificau o astfel de constructie, cetatea neavand o importanta strategica deosebita. In al doilea rand in urma cu 2.000 de ani, adancimea si furia fluviului nu permiteau o astfel de lucrare, cu toata tehnica arhitectilor antici. Abaterea Dunarii nu e posibila nici astazi in acel loc, darmite in urma cu 2 milenii?! Cit despre o constructie facuta direct sub apa, nici nu incape vorba. Si atunci, cine a construit, totusi, Podul Uriasilor?
Urmasii uriasului Enac
O legenda crestina spune ca pe vremea cand Apostolul Andrei a stat in Dobrogea, in zona respectiva inca mai traiau cei din urma urmasi ai lui Enac, singurii supravietuitori ai uriasilor invinsi de Moise in Canaan.
Inalti de 8 – 10 picioare (2, 5 – 3 m, n.a.), acestia jurasera sa razbune alungarea stramosilor lor de catre armatele evreilor si faceau imposibila viata oamenilor din zona.
Talharii uriasi traiau intr-un castel inconjurat de apele Dunarii unde stransesera bogatii nenumarate din jafuri si silnicii. Mult a fost sangele varsat de urmasii lui Enac pentru a strange acele comori blestemate. La rugamintile sarmanilor asupriti de uriasi, apostolul s-ar fi rugat Mantuitorului si intr-o noapte, apele Danubiului s-au umflat brusc si au spulberat castelul si pe aparatorii sai de pe fata pamantului, nelasand nici un supravietuitor.
Gemetele din adancuri
In ce priveste cronicile istorice, intr-una singura este amintit acest Pod al Uriasilor, devenit vizibil pentru putina vreme in urma cu circa doua secole cand, din cauza secetei, apele Dunarii au scazut enorm, aducand la suprafata urmele straniului pod. De altfel, putini sunt si localnicii care la ora actuala mai stiu de existenta ruinelor. Cu toate acestea, din cand in cand, cei care trec prin zona respectiva sustin ca uneori aud gemete din adancuri.
“Maica, nu stiu ce or spune unii si altii, dar cand se aud gemetele din adancuri, inseamna ca cere Dunarea cap de om”, sustine tanti Ileana, o femeie sarmana care vinde verdeata in piata.
“De fiecare data a fost asa. Cum s-au auzit gemetele, n-au trecut citeva zile si s-a mai inecat cineva”.
“S-a dus la fund ca un pietroi”
Marius Predescu, de 37 de ani, povesteste ca in urma cu mai putin de doi ani se plimba prin zona cu Schnautzerul lui urias.
“Eram cu bicicleta si-l alergam, ca sa puna muschi pe el. La un moment dat mi-a venit o idee, am coborit de pe bicicleta si am luat o bucata de lemn pe care am aruncat-o in Dunare. Voiam sa fac citeva scufundari cu Athos”.
Ciinele a sarit imediat in Dunare si s-a repezit cu salturi uriase catre bucata de lemn.
“In clipa urmatoare, l-am vazut pe Athos cum s-a dus la fund ca un pietroi, fara sa mai apara deloc. Si nu era nici un fel de virtej in zona. Mi s-a facut frica si m-am urcat repede pe bicicleta”.
Cei care cunosc legenda afirma ca spiritele uriasilor ar pazi in continuare podul pe care l-au construit si imensa comoara ingropata undeva, pe fundul Dunarii. Oricum, intre legenda si adevar e o adancime de doar 2 metri...
0 comments:
Post a Comment