Thursday, September 6, 2012
MISTERIOSUL MORMINT NR.10
Rarii trecători care au inspiraţia să-i treacă pragul devin fascinaţi: sub cupola întunecoasă, aureolele sfinţilor licăresc palid, a reproş. Sunt fresce de secol XIV, care l-ar face invidios şi pe Giotto.
Cu economie de mijloace, câteodată cu numai două culori (un albastru translucid şi un bej saturat, sticlos), meşterii au înfăţişat cetele îngereşti, iar feţele apostolilor au fost migălos construite.
Ici, o vezi pe Maica Domnului într-o ipostază aproape laică, ținându-și cu greu pântecul umflat, sub pulpanele hainei; colo, tâlharii din dreapta şi stânga lui Hristos îşi poartă crucile parcă dansând, dezvăluind o uluitoare anatomie.
Pe peretele de nord-est, un misterios graffiti anunţă şi datează moartea marelui Basarab Voievod.
Oricum, biserica se află în spaţiul Curţii Domneşti a Basarabilor, iar construcţia ei se pare că s-a întins pe zeci de ani, în perioada legendară a fondării Ţării Româneşti, de la sfârșitul secolului al XIII-lea şi până la jumătatea secolului al XIV-lea.
E o vreme a misterului. Unele tradiţii vorbesc despre descălecarea lui Negru Vodă, pe la 1215, un voievod din Făgăraş care a trecut munţii la Câmpulung, probabil în urma atacurilor cavalerilor teutoni, implantaţi în Ţara Bârsei la 1211 de regele ungar, Andrei al II-lea.
De la Câmpulung, el va străbate dealurile şi va fonda capitala, Curtea de Argeş.
De aici, legenda îşi dă frâu liber: Negru Vodă avea un cal înaripat, cu care îi bătea pe tătari, ridica stăvilare pe Dâmbovița ca să inunde valea în calea duşmanilor, răpea la hotarul Moldovei femei venite la târg (o nouă răpire a Sabinelor...), ridica fortăreţe în locuri inaccesibile (precum cea de la Cetăţeni) şi câte şi mai câte.
Ce reţin istoricii din legende? Că este posibil să fi existat mai mulţi domni ai locului, poate şefi cumani, poate voivozi veniţi peste munţi, care, pe fondul atacurilor tătarilor, ce au slăbit până la anihilare puterea Regatului Ungar, au unit mai multe căpetenii din văile de sub munte, constituind o structură politică feudală, numită Ţara Românească.
După victoria valahilor, cu prada de război ÅŸi din comerÅ£, Curtea de ArgeÅŸ înfloreÅŸte. Suntem pe la 1330. Dinastia Basarabilor se întăreÅŸte – întâiul născut al Domnului, Nicolae Alexandru , va ajunge să trateze cu noul rege al Ungariei, Ludovic, o vasalitate convenabilă. E ÅŸi timpul ridicării Bisericii DomneÅŸti.
Lui Nicolae Alexandru îi va urma la tron fiul său, Vlaicu, al treilea Basarab, apoi dinastia va continua cu Radu I (zis cel Negru, în timpul căruia se va termina zugrăveala Bisericii domneşti), care a fost tatăl lui Mircea cel Bătrân. Apoi istoria se învaţă la şcoală.
Pe la 1827, noii „ctitori” scot pardoseala de cărămidă, considerată prea modestă, strivesc pietrele mormintelor voievodale din sfântul lăcaÅŸ, jefuiesc tot ce le cade în mână, compromit zugrăveala.
Sunt înlăturate rândurile de cărămidă şi... surpriză! Apar 14 morminte, dintre care unul, mormântul nr. 10, este găsit intact!
Lespedea care-l acoperă nu poartă însă nici o inscripÅ£ie, ci doar un desen straniu – un Arbore al vieÅ£ii încununat de o stea cu 12 colÅ£uri, formată din tot atâtea triunghiuri echilaterale.
În mijlocul stelei, alt simbol solar. Racla de piatră mai are săpată, la picioarele mortului, o cruce templieră şi la cap o Stea a lui David!
O tunică din mătase purpurie, veneţiană, împodobită cu zvastici, îi acoperă pieptul. Treizeci de nasturi de aur încheiau haina, strânsă la mâneci, la piept şi la gât cu mărgăritare.
Un guler de dantelă, lucrată în mătase şi aur, amintea de moda galantă a Apusului. Cavalerul era încins cu o centură brodată cu metal preţios, care se strângea cu o uluitoare pafta de aur, înfățișând un castel cu patru turnuri.
În faţă, pe smalţ albastru, o lebădă de argint cu cap de femeie strălucea enigmatic. Inele dăltuite cu litere latine se vedeau pe oasele descărnate ale mâinilor.
Apoi, deodată, în contact cu aerul, ţesăturile minunate s-au pulverizat, rămânând, ici-colo, câteva petice! Disperat, marele Iorga a căzut atunci în genunchi şi s-a rugat de iertare. Dar ireparabilul se produsese.
ÃŽn lipsa unor teste ADN ÅŸi a cercetării amănunÅ£ite a relicvelor, nici până astăzi nu se ÅŸtie sigur al cui este acest mormânt. Unii au crezut că măreÅ£ul Cavaler cu lebădă ar fi Radu Negru…
Se ştie însă cu siguranţă că Iorga i-ar fi zis Reginei Maria, care făcuse o pasiune pentru inelele Cavalerului:
„Majestate, lăsaÅ£i-le! Sunt ale Dinastiei Basarab, nu ale Casei Hohenzollern - Sigmaringen”. Acestor inele o să le rezerv un articol separat, în viitorul apropiat.
Analizând simbolurile înscrise pe obiectele din mormânt, anumiţi autori au făcut, de-a lungul ultimilor 80 de ani, afirmaţii uluitoare. Iată câteva dintre ele, aparținând scriitorului Vasile Lovinescu.
Întemeierea Țărilor Române a fost făcută de iniţiaţi în vechile mistere, moştenite de la daci, care şi ei le-au căpătat anterior.
Până la anul 1300, când intră în istorie, Basarabii sunt o castă, nu o familie – casta sacerdotală a dacilor, „purtătorii de căciuli”, cum îi numea scriitorul antic Iordanes, supravieÅ£uind 1000 de ani după retragerea aureliană, în Oltenia de sub munte ÅŸi în HaÅ£eg.
Cavalerul cu lebădă este, la rândul lui, un iniÅ£iat, emanând dintr-un centru hyperborean polar, întrucât pe sarcofag se află dăltuit Arborele vieÅ£ii, „Y”-ul sacru al lui Ianus, iar paftaua aminteÅŸte că, în urmă cu 4000 de ani, Polul Ceresc era în ConstelaÅ£ia lebedei sau a dragonului.
MulÅ£i domni ai noÅŸtri, până la Mihai Viteazul, au fost conÅŸtienÅ£i de descendenÅ£a lor, adăugându-È™i în faÅ£a numelui particula „IO”, care înseamnă „Ianus” sau Ion Sânt Ion – „REGELE DACILOR”, o funcÅ£ie, aÅŸa cum noi purtăm în faÅ£a numelui titluri ca „ing.”, „prof.” sau „dr.”.
Iar Negru-Vodă (sau Radu-Negru) este tot o funcţie, existând mai mulţi domni care au purtat acest nume. Ţările Române (Moldova, Transilvania şi Ţara Românească) intră în istorie prin aceşti agenţi (Iancu Corvin, Dragoş şi Negru-Vodă) sub semnul Negrului, sub semnul lui Saturn.
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
INCREDIBIL DAR ADEVARAT
95% dintre români înteleg spontan limba moldoveneasca
Fenomenul este cu atât mai teribil, cu cât limba în cauza este, dupa cum probabil se cunoaste, una dintre cele mai noi limbi indo-europene, aparuta pe planeta de abia doua decenii, mai exact, în anul 1989.
Un argument invocat în sprijinul acestei teorii este si acela ca procentul de 4.74% din populatie care nu manifesta o asemenea întelegere spontana este reprezentat de minoritati nationale, în special, ungare, care de asemenea, nu înteleg nici limba româna.
A CAZUT UN DAC DE PE COLUMNA
BADEA CÂRÅ¢AN, PÄ‚STORUL CÄ‚RÅ¢ILOR ÃŽn noaptea de 4 iunie 1907, cerul BraÅŸovului a fost luminat de o mare vâlvătaie. La cărămidăria lui Lajos Schmidt, focul a mistuit zeci de mii de cărÅ£i ÅŸi ziare. Toate erau ale ciobanului Gheorghe CârÅ£an. 76.621 de volume, operele unor clasici precum Eminescu, CoÅŸbuc, Åžincai, BariÅ£iu, Bălcescu s-au făcut scrum. Românii braÅŸovenii au fost îngroziÅ£i de barbaria autorităţilor maghiare care au distrus miile de cărÅ£i. ÃŽnrolat în razboiul de independentaBadea CârÅ£an s-a născut în anul 1847 într-o familie de ciobani din CârÅ£iÅŸoara, sat de la poalele munÅ£ilor Fagărăşului. Primii ani din viaţă i-a petrecut păstorind turma parinÅ£ilor prin munÅ£i. TranshumanÅ£a l-a dus în câmpiile Bărăganului. Aici va deprinde tainele cititului ÅŸi scrisului de la un student din Săcelele BraÅŸovului, Ion Cotiga. ÃŽn 1877 s-a înrolat ca voluntar în armata română, pentru a lupta în războiul de independenţă. A trebuit să treacă pe ascuns munÅ£ii pentru a ajunge în trupele române. După terminarea războiului s-a întors în satul natal. Imediat s-a încorporat în Compania 19, regimentul 2 din FăgăraÅŸ. A dezertat, dar s-a întors la unitatea militară după câteva săptămîni. Pentru că a fugit, a fost închis trei luni. 100.000 de carti pentru ardeleniDupă eliberarea din armată, între anii 1881-1890, a făcut mai multe drumuri peste CarpaÅ£i ÅŸi chiar a vrut să deschidă o bibliotecă. ÃŽn 1896 a cumpărat de la un căpitan două căruÅ£e cu cărÅ£i ÅŸi ziare. Pentru a-ÅŸi procura cît mai multe cărÅ£i ÅŸi-a vândut cele 1.000 de oi pe care le avea. A vizitat ÅŸcoli, universităţi, biblioteci, mănăstiri, redacÅ£iile unor ziare. S-a întîlnit cu oamenii de cultură ai vremii, printre care Caragiale, CoÅŸbuc, Nicolae Iorga ÅŸi Take Ionescu. Scopul lui era să adune cărÅ£i în limba română pe care să le răspândească în Transilvania ocupată. A reuÅŸit să aducă peste 100.000 de volume. „A cazut un dac de pe Columna“La 3 ianuarie 1896, pe ger ÅŸi viscol, Gheorghe a ieÅŸit din bordei cu straiÅ£a în spate. Timp de 43 de zile a mers neîntrerupt. Pentru a ajunge la Roma ÅŸi-a rupt patru perechi de opinici. Mânca pîine uscată înmuiată în apă. ÃŽn cele din urmă, ÅŸi-a văzut visul cu ochii. Columna lui Traian. Din traistă a scos un pumn de pamînt românesc, unul de grâu ÅŸi unul de sare. Le-a pus la baza impozantului edificiu. Vlăguit ÅŸi flamând, a adormit. A fost trezit brusc de strigătele unui jandarm italian. „Excelenţă, un dac a căzut de pe Columnă“, s-a adresat jandarmul primarului Romei. Asemănarea cu dacii de pe monument era izbitoare. Banchet în cinstea sa dat de un marchizTimp de doua săptămâni, a fost primit cu mare fast de oficialităţile locale. Marchizul Pandolfi a dat un banchet în onoarea sa. Scriitorul Duiliu Zamfirescu, care era pe atunci ministrul României la Roma, l-a prezentat personalităţilor italiene. La Vatican, întrebat fiind care-i este naÅ£ia, răspunde: „civis Romanus sum”. La Roma este din nou încãrcat cu cărti, i se dă bilet de tren ca sã se întoarcã acasă, dar el mai vizitează înainte Neapole, Pompei, Bologna, Padova ÅŸi VeneÅ£ia. Considerat agitator de guvernul de la BudapestaDupă călătoria la Roma, Badea CârÅ£an a fost arestat de o patrulă de jandarmi din ArpaÅŸul de Jos, sub acuzaÅ£ia că răspândeÅŸte cărÅ£i interzise de autorităţi. A fost eliberat, dar autorităţile au rămas cu ochii pe el. Guvernul de la Budapesta vedea în el un „agitator, un conspirator ÅŸi un aţâtător“, o primejdie pentru existenÅ£a statului. Politia austro-ungară nu-i permite să răspândească cărtile în Transilvania. Supărat îşi vinde oile: nu mai e cioban, a devenit om politic. Pe afiÅŸul reprezentaÅ£iei circului din BucureÅŸti stă scris drept reclamă: „Va asista ciobanul român care a mers pe jos până la Roma”. Carte cu autograf de la Regina RomânieiSe duce din nou la Viena, dar nu obÅ£ine audienţă la Impãrat. Trece apoi în Italia, viziteazã FranÅ£a ÅŸi la întoarcere se opreÅŸte la Zurich, „cel mai frumos ÅŸi mai chibzuit oraÅŸ din lume”. La Sigmaringen este primit de mama Regelui Carol I ÅŸi de fratele acestuia. ÃŽntors în Å£ară este primit de Rege ÅŸi Regină la PeleÅŸ. Carmen-Sylva îi dăruieÅŸte un volum din operele personale cu dedicaÅ£ie. Se fotografiază între Rege ÅŸi Regină, el cu un pas mai înainte, sprijinindu-se în bâtã. S-a scaldat în IordanCum ajunsese la originele latinităţii noastre, aÅŸa vrea să ajungă ÅŸi la începuturile crestinătăţii. Pleacă la Ierusalim. Până la Tarigrad are bilet de vapor, mai departe munceÅŸte pe un vapor rusesc care-l duce până la Yaffa. Pornind spre Ierusalim, apostoleste, cum îi era obiceiul, e atacat de niste banditi cãrora nu are ce le da decât o sfântă de bătaie cu ciomagul lui ciobănesc. La Ierusalim îl aÅŸteaptă o mare deziluzie: dărâmături ÅŸi mizerie. Se scaldă în apa Iordanului. ÃŽn apă până la gât se trezeste cântând: „ÃŽn Iordan botezându-Te Tu Doamne…” CarÅ£i cu coperti înlocuiteLa revenire în satul natal, aduce în desaga de cioban noi cărÅ£i în limba română. Pentru a înÅŸela vigilenÅ£a grănicerilor, cărÅ£ile de cultură ÅŸi istorie românească erau trecute peste munÅ£i sub coperÅ£i false. „Neamul Românesc“ a purtat pe rând numele de „Iarna“ sau „Primăvara“, iar „Istoria Românilor“ a lui Iorga era ascunsă sub coperta unei cărÅ£i de agricultură „Cultura cartofilor“. ÃŽncercând să stopeze cu orice preÅ£ răspîndirea culturii româneÅŸti, autorităţile din Ardeal interziseseră pînă ÅŸi foiÅ£ele de Å£igări care purtau numele de producator „Cuza“. Aruncat în temnita de doua ori, la BrasovÃŽn 15 septembrie, 1903, trecând prin oraÅŸul BraÅŸov cu cărÅ£ile în spate, Badea CârÅ£an a fost văzut de căpitanul oraÅŸului BraÅŸov, Farkas Lup, care l-a arestat ÅŸi aruncat pentru două luni în temniţă. ÃŽn timp ce era întemniÅ£at la BraÅŸov, prim-pretorul din Predeal, Simon Béla, l-a sesizat pe prefectul de BraÅŸov, care a ordonat ÅŸi organizat o percheziÅ£ie în CârÅ£iÅŸoara. Autorităţile venite de la BraÅŸov au spart uÅŸa casei ţărăneÅŸti ÅŸi au intrat înăuntru. Numeroasele cărÅ£i aduse de Badea CârÅ£an au fost încărcate ÅŸi aduse la BraÅŸov. După două luni, ieÅŸit din temniţă, s-o dus la autorităţi să-ÅŸi ceară drepturile. Din nou a fost aruncat în temniţă pentru încă o lună de zile. Peste 76.000 de carÅ£i inventariate la BrasovA stat închis până la sfârÅŸitul anului 1903, în timp ce organele poliÅ£ieneÅŸti din BraÅŸov începeau o complicată muncă de inventariere a impresionantului număr de peste 76.000 de cărÅ£i ÅŸi tipărituri confiscate. OperaÅ£ia înregistrării cărÅ£ilor găsite la domiciliul său a durat până în octombrie 1905; din ea au rezultat trei registre compacte într-un volum de 275 de file, în care sunt consemnate „4.858 de cărÅ£i în 76.621 de volume, foi volante ÅŸi alte tipărituri”. Inventarierea a fost făcută de Orz György, un funcÅ£ionar al Ministerului de Interne venit din Budapesta. Sub supravegherea jandarmilorLa 12 octombrie, acelaÅŸi Simon Béla, prim-pretorul din Predeal, localitatea de graniţă pe unde erau traficate cărÅ£ile, atrage atenÅ£ia prefectului că „Gheorghe CârÅ£an are în magazia căilor ferate române circa 10 maji (1000 kg – n.n.) de cărÅ£i pe care le-am Å£inut sub continuă observaÅ£ie. ÃŽn lunile din urmă m-am convins că jumătate din stocul acesta lipseÅŸte din magazie pe care, probabil, le-a trecut prin contrabandă în Ungaria”. ÃŽn continuare, arată că patrula de jandarmi care-l urmărea nu l-a putut surprinde asupra faptului. La rândul său prefectul raportează Ministerului de interne această veste, adăugând că prin jandarmerie va asigura o severă supraveghere”. „ConÅ£inut instigator”ÃŽn 28 februarie, 1905, delegatul ministerial, Huszár Antál, raportează primului ministru, Tisza Istvan, că a examinat cele 76 de mii de tipărituri depozitate la căpitănia oraÅŸului BraÅŸov, din care a ales, 268 de exemplare de cărÅ£i „al căror conÅ£inut instigator după toate probabilităţile e îndreptat împotriva statului”… ÃŽn 13 ianuarie 1906, arestat din nou pentru instigare, a fost trimis în faÅ£a Tribunalului BraÅŸov. La 18 iunie 1906, Procuratura din BraÅŸov, cu adresa nr. 4737 cere tribunului din localitate să dezbată ÅŸi problema distrugerii publicaÅ£iilor care au un conÅ£inut instigator ÅŸi răzvrătitor. „Ratiuni politice”Apărătorul ţăranului din CârÅ£iÅŸoara este avocatul Eugen Lemeni. „De mic copil am învăţat de la parinÅ£ii mei să respect întotdeauna legile ţării ÅŸi să nu mă judec cu nimeni. Mie nu mi-a spus nimeni că nu este admis să am cărÅ£i. Dimpotrivă, pretorii care mi-au văzut biblioteca mi-au spus că fac un lucru bun, folositor, adunând cărÅ£i”, spunea ciobanul în faÅ£a instanÅ£ei. N-a fost condamnat, guvernul de la Budapesta invocând „raÅ£iuni politice“. ÃŽn schimb, cărÅ£ile au fost arse. Carti arse la o caramidarie din BrasovLa 4 iunie 1907 ÅŸeful chesturii poliÅ£iei, căpitanul Farkas M. raporta stăpânului său, groful MikeÅŸ Zsigmond: „toate cărÅ£ile ÅŸi imprimatele de la Gheorghe CârÅ£an au fost transportate sub pază ÅŸi în prezenÅ£a mea de către căruÅ£aÅŸul Schmidt Lajos la fabrica de cărămizi «Schmidt ÅŸi soÅ£ii”, unde au fost arse”. O mică parte a cărÅ£ilor aduse cu desaga de Badea CârÅ£an, precum ÅŸi opincile sale călătoare ÅŸi alte obiecte interesante, se află astăzi la muzeul înfiinÅ£at în casa memorială de la CârÅ£iÅŸoara. ÃŽnmormântat la SinaiaÃŽn toamna anului 1910, la o vârstă de peste 60 de ani, îşi mai încearcă opincile pe munÅ£i. ÃŽl prinde însă iarna ÅŸi străbate cu greu nămeÅ£ii. Era pentru prima dată că nu purta cărÅ£i. Ajunge în sfârÅŸit acasă. „M-oi spovedi creÅŸtineÅŸte, spune el, dar tot n-oi muri aici. Vreau să mor dincolo în Å£ara liberă”. ÃŽn vara anului 1911, porneÅŸte cu un nepot să treacă munÅ£ii dincolo. Avea să fie pentru ultima oară. Ajuns la Poiana Tapului e cu totul sfârsit. Internat în sanatoriul din localitate, a murit de plămâni pe 7 august 1911. „Doarme visând la înfrăţirea neamului“, scrie pe mormântul său din Sinaia. In august 2011 s-au împlinit 100 de ani de la moartea sa, evenimentul trecind neobservat la Bucuresti. „Eu cerÅŸesc lumină, pentru cei Å£inuÅ£i în întuneric”Gheorghe CârÅ£an„Un fanatic taran român“Gheorghe CârÅ£an a fost numit de Nicolae Iorga „un fanatic ţăran român al romantismului naÅ£ional“.Ciobanul din CârÅ£iÅŸoara a călătorit pe jos până în Italia, FranÅ£a, Germania, Grecia, Spania, Belgia, Macedonia, Viena ÅŸi Ierusalim, aducând în satul natal zeci de mii de cărÅ£i scrise în limba română.„Precum adunam oile, adunam slovele. Tare-mi plăcea să citesc, de credeam că-s împărat“, avea să se confeseze Gheorghe unui ziar din România.Data de nastere controversataLa Muzeul Ţării FăgăraÅŸului, anul naÅŸterii lui Badea CârÅ£an este trecut 1847. ÃŽn schimb, la muzeul din CârÅ£iÅŸoara el figurează ca născut în 1849.Åžtefan Suciu, fost director la Arhivele Statului BraÅŸov, a găsit documentul prin care preotul Victor Vulcan atesta că Gheorghe CârÅ£an s-a născut în anul 1847. Åžtefan Suciu a scris cartea „Procesul lui Badea CârÅ£an“.Muzeu si casa memorialaÃŽn satul CârÅ£iÅŸoara, locul de unde Badea CârÅ£an a plecat în pelerinajele sale, este amenajat un muzeu ÅŸi o casă memorială. Primele obiecte pentru muzeu au fost strânse începând din 1960 de către secretarul primăriei ÅŸi preotul local.Muzeul cuprinde o colecÅ£ie de icoane pe sticlă ale pictorilor populari, cărÅ£i rămase de la Badea CârÅ£an, gospodăria ţărănească de la mijlocul secolului al XIX-lea, compusă din casă ÅŸi ÅŸură, dotată cu mobilierul specific zonei ÅŸi perioadei, o colecÅ£ie de fotografii vechi reprezentând portul popular din secolele al XIX-lea ÅŸi al XX-lea, lăzi de zestre executate de meÅŸteri locali în secolele al XIX-lea ÅŸi al XX-lea, ceramica lucrată de meÅŸteri olari din comună. |
PRIMIT PE EMAIL, DACA STITI SURSA VA ROG SA MI-O COMUNICATI!!!
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Wednesday, September 5, 2012
WW-BANKS FUND LARGEST GEOGLYPH IN THE WORLD

It opens today in Northumberland and launched by the Monarchy too... What does it mean?... its said its to depict ancient knowledge of the surrounding barrow mounds and the naked woman found on artifacts..
MIERCUREA FARA CUVINTE(WORDLESS WEDNESDAY) NE VINE DE LA CARMEN
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Tuesday, September 4, 2012
Femeia, agentul lui Satan. Partea I: fundamentele medicale
SURSA DAILY COTCODAC |
George Damian
S-a pierdut înÅ£elepciunea medievală, acea înÅ£elepciune care i-a propulsat pe europeni deasupra tuturor. Cine ÅŸtie din ce veÅŸtejire a bărbăţiei, de unde a pornit această ofilire a lujerului care altă dată stătea mândru ÅŸi neînduplecat? Sfântul Augustin ÅŸtia ce ÅŸtia când spunea cu deznădejde „inter urinam et faeces nascimur…”
ÅžtiinÅ£a medicală medievală a stabilit cât se poate de clar handicapurile femeii. Medicul Johannes Wieder scria, pe la 1500: „Platon pare a se îndoi cu destulă curtenie unde anume trebuie aÅŸezate femeile, ori în rândul oamenilor, ori în rândul animalelor?”
Acest dubiu a persistat multe secole – susÅ£inut ÅŸi de tendinÅ£a femeilor de a cere bărbaÅ£ilor să se împerecheze precum animalele. Efectele juridice ale acestei îndoieli le vom vedea în părÅ£ile următoare ale acestui text destinat revenirii la adevăratele origini ale bărbăţiei europene.
Medicul regilor FranÅ£ei, Ambroise Pare, a descris limpede problemele medicale fundamentale: „Femeia are întotdeauna mai puÅ£ină căldură decât bărbatul … părÅ£ile spermatice ale acesteia sunt mai reci ÅŸi mai moi ÅŸi mai puÅ£in uscate decât ale bărbatului”. Toată lumea ÅŸtie ÅŸi în ziua de azi că uscat ÅŸi cald e mai bine decât umed ÅŸi rece.
AcelaÅŸi Ambroise Pare explică de ce organele sexuale ale femeii sunt în interior: datorită „imbecilităţii naturii feminine care nu a putut scoate ÅŸi arunca afară zisele părÅ£i, ca la bărbat”. ÃŽn orice caz, „pruncul mascul este mai izbutit ÅŸi mai desăvârÅŸit decât femela”.
Alt medic francez contemporan cu Pare, Laurent Joubert, oferea explicaÅ£ia completă: „Dacă materia nu-i aÅŸadar îndeajuns de corespunzătoare ÅŸi de convenabilă ca să formeze dintr-însa un băiat, atunci face o femelă, care este un mascul mutilat ÅŸi imperfect”.
Dar cum se ajunge la această materie necorespunzătoare? Tot Laurent Joubert ne lămureşte: sămânţa în sine este indiferentă şi este convertită în corp masculin sau feminin în funcţie de dispoziţiile matricei.
Există cazuri în care o sămânţă, deÅŸi este aptă să formeze un mascul „degenerează deseori în femelă datorită răcelii ÅŸi umidităţii matricei”. Nu li se poate tăgădui medicilor medievali talentul literar ÅŸi puterea descrierilor – „matricea poate fi foarte umedă din pricina umorii care bălteÅŸte în jurul ei ca un iaz”, ne avertizează Laurent Joubert.
ÃŽncheiem această primă parte cu vorbele nemuritorului Petrarca: „Femeia e un adevărat diavol, o duÅŸmancă a liniÅŸtii, un izvor de sâcâieli, un prilej de gâlcevi de care bărbatul trebuie să se Å£ine deoparte dacă vrea să trăiască în tihnă.
ÃŽnsoară-se cei care găsesc vreun farmec în tovărăşia unei neveste. Noi înÅŸine, dacă ne va sta în puteri, ne vom nemuri numele prin talent ÅŸi nu prin căsnicie, prin cărÅ£i ÅŸi nu prin copii, cu ajutorul virtuÅ£ii ÅŸi nu cu acela al unei femei”.
Man Made Ancient Pyramids Found on Antarctica
A team of explorers is claiming that they have found evidence of at least three ancient man made pyramids on Antarctica!
Can it be possible that Antarctica was once warm enough in the recent past to actually have had an ancient civilization living there? And even more perplexing is the question of if an advanced culture did develop there, are there any structures still remaining that are buried underneath the ice?
Amazingly a team of researchers is making the claim that they have found evidence of several ancient pyramids on the ice covered continent of Antarctica.
So far, the team has not released much information on their discovery although a few pictures have been leaked on the internet recently. I will let you be the judge on if these pictures truly display artificial pyramids or just the rocky tops of mountains but the images are intriguing and definitely warrant further research in my opinion. Three of the images are shown below.
Besides these images, the team is remaining pretty silent with their discovery until more research can be conducted on these pyramids. I was able to obtain some small bits of information from a friend of one of the team members though.
The team is made up of 8 explorers from America and several European countries. Two of the pyramid structures were found approximately 10 miles inland while the third one was very close to the coastline.
The team is currently planning an expedition to physically reach at least one of the pyramids to determine if it is natural or artificial. No time frame was given as to when this expedition will be taking place though.
Read more: http://scienceray.com/biology/man-made-ancient-pyramids-found-on-antarctica/#ixzz25UHLvtfC
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Monday, September 3, 2012
TOATE RETETELE PE CARE LE DORESTI