Sa nu mai luam mezeluri copiilor!

Uite de ce:


Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rămân în organism
chiar şi zece ani, pentru că tubul digestiv nu le poate digera.

Consumul anual de mezeluri în România este de aproximativ zece
kilograme pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, un
român mănâncă cam 28-30 de grame de produse din carne. Anul trecut,
media ţărilor europene mergea către aproape 100 de grame consumate
zilnic. Totuşi, diferenţa este dată de calitatea semipreparatelor
româneşti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa, asta
şi pentru că românii nu se arată preocupaţi de ce pun în farfurie.
Slănină multă şi injecţii cu apă

În unităţile de producţie mari şi în abatoarele tehnologizate,
sacrificările de animale sunt rare. După tranşare, 80% din carne se
foloseşte pentru specialităţi, iar restul intră în producţia
salamurilor, a cârnaţilor, parizerului şi a crenvurştilor. Cantităţile
sunt ajustate cu multă slănină tare, dar şi cu soia sau alte grăsimi
hidrogenate. Malaxarea se face într-un recipient mare de metal, în
care se pun la tocat carnea, apoi slănina şi şoriciul.

Din saci de rafie se adaugă făina de soia, şi, potrivit fiecărui
reţetar, se adaugă aditivi sintetici şi coloranţi. Omogenizarea se
face în câteva minute, iar pasta prinde gust şi aspect de carne.
Ambalarea se face în membrane de plastic, care, uneori, ajung să coste
mai mult decât compoziţia produsului. De cealaltă parte, produsele
"premium", ca pastrama, muşchiul sau cotletul, sunt injectate cu
saramură şi fosfaţi, compuşii care reţin cea mai multă apă. Injectarea
se face cu o maşină specială cu ac, iar vidarea maschează că produsul
e umplut cu apă.

Saramura, care trage foarte mult din greutatea
produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterială şi
diabetul. E-urile sunt importate şi, în cele mai multe cazuri,
condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obţiunite prin
deshidratare.

Departe de "mâncatul sănătos"

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetări
Alimentare din Bucureşti, spune că absolut toate produsele din
magazine, mai puţin cele "eco", sunt pline de chimicale. Cel mai mult,
însă, atrage atenţia asupra intoxicării cu reclame:
"Mezelurile şi sănătatea n-au nimic în comun. Copiii n-ar trebui să consume niciun
gram. De aceea, publicitatea este agresivă pe segmentul celor mici".

Chiar dacă au fost siliţi de legi să treacă pe etichete toate
componentele reţetei, producătorii din România se feresc să dezvăluie
cantităţile adevărate de carne dintr-un produs. Dintr-o listă de
aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul
sunt fosfaţi, nitriţi, nitraţi, arome sintetice şi coloranţi, multă
sare şi multă apă. Medicii spun că efectele acestor aditivi nu apar de
pe o zi pe alta. În schimb, pe timp îndelungat, efectele sunt
dezastruoase.

"Românii s-au obişnuit să cumpere apă la la preţ de carne. În ultima vreme, au apărut tot soiul de aditivi care n-au fost testaţi toxicologic, dar pe care producătorii au început să-i folosească intens. Dintre cei mai periculoşi sunt fosfaţii, care, în exces, împiedică fixarea calciului în oase. Imaginaţi-vă ce înseamnă asta pentru copii", spune Gheorghe Mencinicopschi.

Etichetele fără valoare

Specialistul în sănătate alimentară atrage atenţia că potenţiatorii de
aromă, care se regăsesc chiar şi în specialităţile mai scumpe din
carne, provoacă un apetit ridicat şi dau de pendenţă:

"Glutamatul monosodic dă un gust foarte bun. Stimulează pofta şi te face să
mănânci încontinuu. Efectul nu-i imediat, dar mâncând şi mâncând, duce
la obezitate".
Din lista lungă de compuşi chimici alimentari,
coloranţii sunt bombe pentru organism. "Roşul carmin se extrage dintr-o insectă. În procesul chimic de extracţie, se foloseşte aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase şi riscul cel mai mare îl reprezintă Alzhaimerul", explică Gheorghe Mencinicopschi.

Aspectul de "delicios" al mezelurilor este dat, în mare parte, de făina de soia
sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compoziţia unui
parizer ieftin sau a unui salam. "Soia în stare pură, nemodificată genetic, a ajuns să fie cel mai sănătos ingredient dintr-un salam. Amidonul, în schimb, chiar n-are ce căuta într-un produs din carne. Pentru că nu vor să fie scrupuloşi, producătorii promit să-l treacă pe lista ingredientelor", spune Mencinicopschi.

AMENINŢĂRI

Bolile care ne urmăresc

Fosfaţii din mezeluri împiedică fixarea calciului în oase. Afectează
creşterea copiilor, iar în 20 de ani, femeile vor suferi de
osteoporoză. Bărbaţii vor scădea la bătrâneţe mai repede în înălţime
şi, în multe cazuri, vor fi obezi. Semipreparatele mai conţin gume de
omogenizare, care, pe lângă faptul că reţin apă, au rolul de a
omogeniza. "Nu pot fi digerate de tubul digestiv, decât în zece ani. Efectul imediat este apariţia gastritelor şi a ulcerelor, dar şi a celei mai urâte forme de cancer - cel colonorectal", spune
Mencinicopschi.


--------------------------
Vergeturile, insomnia sau transpiraţiile excesive pot semnala lipsa
anumitor vitamine din organism, spune omul de ştiinţă Jim Campbell,
într-un articol apărut în ziarul Daily Mail. Totuşi, odată ce aţi
depistat vreo carenţă, nu faceţi automedicaţie, ci mergeţi la medic
pentru un consult de specialitate.

1. Rosul unghiilor - lipsă de calciu
Onicofagia, cum este numit obiceiul de a-ţi roade unghiile, poate
apărea fie pe fond de stres, fie din cauza lipsei unor minerale. În
acest caz, persoanele se pot confrunta cu o lipsă de calciu sau alte
minerale esenţiale necesare corpului. Sursa principală de calciu o
reprezintă laptele şi produsele lactate, broccoli, soia sau fructele
oleaginoase.
2. Vergeturile - deficienţă de zinc
Adesea, acele dungi inestetice apar pe
zonele corpului care au suferit o întindere bruscă. Cu timpul, liniile
fine de la început se adâncesc şi capătă o culoare mai deschisă decât
a pielii, fiind uşor vizibile. Vergeturile pot să apară în
adolescenţă, când corpul tinerei se "împlineşte", la persoanele cu
fluctuaţii de greutate şi la gravide. Medicii susţin că zincul ajută
la producerea colagenului, care conferă elasticitate pielii. Pentru a
estompa vergeturile, includeţi în dietă stridii, carne roşie, nuci şi
alune, brânză, ouă şi cereale integrale.

3. Transpiraţia excesivă - lipsă de crom
Chiar dacă vă confruntaţi cu ea vara sau în afara sezonului cald,
hiperhidroza - cum o numesc medicii - afectează milioane de persoane
din întreaga lume. De obicei, zonele afectate sunt palmele, subraţul,
faţa sau picioarele. În ceea ce priveşte apariţia acestei afecţiuni,
numeroase studii vorbesc despre o deficienţă de crom. Pentru tratarea
ei, consumaţi cerealele integrale şi legumele.

4. Sângerările nazale sau gingivale - carenţă de vitamina C sau K
Atunci când sângerările nazale ori cele gingivale apar destul de uşor
şi durează destul timp, poate fi un semn că sângele se coagulează mai
greu. Medicii spun că vitamina K joacă un rol important în procesul de
coagulare a sângelui, iar în lipsa ei, până şi o rană minoră poate să
sângereze mult timp. Surse de vitamina K sunt varza, conopida şi
spanacul. Vitamina C, care are rolul de a susţine şi întări oasele,
muşchii şi vasele de sânge, se găseşte în citrice şi legume.

5. Mătreaţa în exces - deficienţă de acizi graşi esenţiali
O carenţă de acizi graşi poate să cauzeze descuamări ale epidermei de
pe pielea capului sau excesul de ceară în urechi. În acest caz, este
recomandat consumul de peşte oceanic, deoarece este cel mai bogat în
acizi graşi omega 3, spune specialistul Jim Campbell.
6. Tremurul mâinilor - lipsă de magneziu şi vitamina B1
5% dintre persoanele de peste 40 de ani se confruntă cu tremurături
ale mâinilor, care nu sunt de cauză neurologică. Câteodată, sunt
afectate şi gâtul, faţa ori picioarele. Problema ar putea-o constitui
lipsa de vitamina B1 şi magneziu. Orezul şi ouăle conţin vitamina B1,
iar magneziul se găseşte în lapte, pâine, cereale şi cartofi.

Posted in: medicina naturista