"Fractalum" N°2, Décembrie 1999.
PARTEA 1
De ce predati acest al doilea seminar pentru femei?
Un navigator are nevoie sa-si cunoasca echipamentul, genul de informatie pe care acesta poate sa i-l dea si modul in care poate sa-l foloseasca.Ca fiinte ce posedam o matca/mitra (uter), avem nevoie de o constienta sobra si informata astfel incit ea sa ne ghideze perceptia.
Conform 'vazatorilor' din vechime femeile au primit darul incredibil al unei 'cutii de perceptie', un organ al evolutiei, dar totusi ne plingem. Vrem sa fim ghidate, sa ni se indice proceduri,etc. Cum vom putea evolua in acest caz?
Puteti sa ne vorbiti despre puterea mitrei/uterului?
'Vazatorii' din Mexicul antic erau interesati de trezirea functiei secundare a uterului: evolutia, ceea ce semnifica percectia directa a energiei asa cum circula ea in univers. Asa cum o mama isi viseaza copilul nenascut, si navigatorii infinitului ce poseda uter, isi pot utiliza aceasta putere pentru a visa vise vrajitoresti(shamanice).
Cum ne trezim aceasta functie secundara a uterului?
Realizind ceea ce Florinda Donner-Grau numeste 'invingerea eului'. Aceasta incepe prin stabilirea unui inventar clar al propriei socializari si prin a elimina modelele de comportament inutile. Pentru vazatori, prezentarea eului este alcatuita din toate eforturile noastre pentru a ne prezenta punctul de vedere in ceea ce priveste ce inseamna un barbat sau o femeie, in sinul ordinii sociale.
Récent, ati vorbit despre trezirea in fiecare dintre noi a 'adevaratei femei'.Ce doriti sa spuneti prin aceasta?
I nca de la seminarul din Mexico, am spus ca este necesar sa descoperim ce inseamna cu adevarat un barbat si o femeie,inainte de a deveni 'fiinte ce viseaza'. Un navigator trebuie sa devina pe deplin constient de modul in care personifica credintele sale socializate, despre a fi barbat sau femeie.
Studentii lui Don Juan ne-au cerut sa descoperim singuri:"ce credeti ca inseamna sa fii barbat sau femeie?"
A trebuit sa ne revizuim parerile si sa devenim constienti de pacturile inconstiente pe care le-am semnat in societate, si de cele de la care am abdicat sau renuntat. Deseori am descoperit ca credintele noastre sint arbitrare, si ca nu au legatura cu sexul.
De exemplu, multe am adoptat credinta conforma careia 'femeile sint supuse'. Si atunci cineva dintre noi a comentat in fata Nagualului:"Dar nu sint si barbatii supusi?"
Daca examinam in ce moment am renuntat, atunci o sa descoperim momentul in care am cedat in fata convenientelor sociale, si ca de fapt nu sintem victimele care credem noi ca sintem.
"Nimeni nu face nimic nimanui, si cu atit mai putin unui luptator" i-a zis Don Juan lui Carlos Castaneda (Roata timpului).
Daca dorim cu adevarat sa fim 'adevarate femei', asta implica sa atingem centrul fiintei noastre si sa actionam din el. Unele dintre noi au facut ceea ce nagualul a denumit"a trece de partea lui taticu'". Noi sintem 'fetitele lui taticu' care isi doresc aprobarea sa atit de intens incit il imita, si luam de la el ce e mai rau in loc sa luam ceea ce e mai bun din caracterul sau.
Daca incercam sa fim barbati, ne-a spus Taisha Abelar, nu o sa reusim, ba mai mult o sa ratam cea mai buna posibilitate a noastra: perceptia cu ajutorul uterului.
Am crescut cu ideea ca nu putem avea incredere in alte femei, avind in vedere ca exista intotdeauna o situatie de competitie intre noi. Cum putem taia acest sentiment, pentru a naviga cu fluiditate?
Cind una dintre noi facea o astfel de remarca, Carol Tiggs spunea in mod direct:
"Si tu esti femeie, nu-i asa? De ce am avea incredere in tine? Examineaza aceasta problema."
Ea spunea ca fiintele umane sint pline de idei, fara sa le examineze: idealizari. Pentru a naviga, trebuie sa le examinam si sa actionam asupra a ceea ce ne invata un astfel de examen.Altfel, punctul nostru de asmablare ramine fixat in aceeasi pozitie.Daca examinam"idealizarea" si "competitia" vom descoperi ca sintem cu totii in competitie dintr-un punct de vedere.Toti ne afirma dorinta de a ne agata de viata, de a obtine lucrurile de care avem nevoie.Si interpretam afirmatiile unei alte persoane care face acelasi lucru ca si noi drept 'competitie'.
Dar nu avem dreptate. Am putea recunoaste pur si simplu ca cealalta persoana face ceva ce ii este util, si s-o lasam in pace.
Nu trebuie sa fim mereu numarul unu.Oricare dintre noi are un contact direct cu infinitul.Cine ne poate lua asta?
Daca daruiesti, a spus Carol Tiggs, obtii totul.
Cum putem sa ne folosim mai bine de elemente abstracte ca vintul?
Florinda Donner-Grau ne-a spus ca e mai bine sa incepi de mic, si ca nu putem comanda vintului daca nu putem avea o conversatie agreabila cu oamenii care ne inconjoara.
Carol Tiggs sugera sa facem mici ajustari zilnice. Faceti un inventar: aceasta a fost o zi artistica? O zi de plingeri? Ce am facut diferit astazi?
Daca raspunsul este 'nimic' , notam si vom actiona diferit in ziua urmatoare.
0 comments:
Post a Comment