Saturday, January 5, 2013
Friday, January 4, 2013
Molitfele Sf. Vasile cel Mare, motiv de teama in B.O.R.
La început de an, preoţii au fost
atenţionaţi prin SMS că nu au voie să mai citească moliftele Sfântului
Vasile, în singura zi în care ele trebuie citite în toate bisericile.
Considerate blesteme la adresa Diavolului, moliftele alungă duhurile rele dar şi dezleagă eventualele vrăji aruncate asupra credinciosului. Astfel, printre beneficiarii bizarei decizii a Sfântului Sinod sunt vrăjitoarele.
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Considerate blesteme la adresa Diavolului, moliftele alungă duhurile rele dar şi dezleagă eventualele vrăji aruncate asupra credinciosului. Astfel, printre beneficiarii bizarei decizii a Sfântului Sinod sunt vrăjitoarele.
Telefoanele preoţilor au zbârnâit de
sărbători. Dar nu pentru urări, ci pentru a li se sugera ce să cânte.
Şi, mai ales, ce să nu cânte. Înalţii prelaţi i-au anunţat pe preoţii
din subordine că trebuie să sară peste moliftele slujite, de sute de
ani, pe 1 ianuarie.
O angajată de la biserica Colţea a
povestit că preoţii au primit ordin de la Patriarhie să nu mai citească
moliftele Sfântului Vasile pe 1 ianuarie.
“Preacucernice părinte, vă aducem la
cunoştinţă că prin hotărârea Sfântului Sinod numărul 630/2011, s-a
stabilit (…) că la sfârşitul Sfintei Liturghii din ziua de 1 ianuarie se
va oficia slujba Tedeumului, fără a se citi moliftele Sf. Vasile cel
Mare. Vă rugăm să comunicaţi prezenta hotărâre tuturor unităţilor din
protoierie”, era mesajul transmis pe telefonul mobil preoţilor.
Unii dintre ei au nesocotit totuşi
ordinul şi le-au citit ceva mai târziu, în ajun de Bobotează.
Preşedintele sindicatului preoţilor
consideră decizia Sinodului o jignire la adresa credincioşilor. El spune
că interzicerea moliftelor sfântului Vasile le ajută şi pe vrăjitoare,
întrucât blestemele le erau adresate.
“Au nesocotit canoanele Sfântului
Vasile. Motivul este foarte clar: blestemele Sfântului Vasile au un
efect deosebit. Cine se teme tocmai de aceste blesteme? Nomenclatura
Bisericii constituită în Sinodul satanic al Bisericii Ortodoxe Române.
Aceste molifte trebuie citite în mod obligatoriu de fiecare dintre
preoţi în ziua de 1 ianuarie în fiecare biserică din România. Aceste
blesteme ale sfântului Vasile condamnă şi vrăjitoria”, spune preotul
Gabriel Mascas, preşedintele sindicatului “Solidaritatea”.
Reprezentanţii Patriarhiei nu au putut
fi contactaţi pentru a oferi explicaţii.
Sfântul Vasile este considerat de
teologi, alături de Ioan Gură de Aur, unul dintre cei mai importanţi
părinţi ai Bisericii Ortodoxe.
sursa: rtv.net
Comentariu Ortodox Liber:
Sa nu va mire dragi cititori acest
lucru. Nu ai cum sa iti blestemi stapanul. Nu se poate asa ceva.
TESTAMENTUL POLITIC AL LUI SERGIU NICOLAESCU
Despre Sergiu Nicolaescu s-a scris mult si nu intotdeauna favorabil. Se stia pe vremea lui Ceasca ca era regizorul oficial al regimului si nu era foarte simpatizat-de fapt eram plictisiti de filmele lui exclusiv politice.
Abia acum imi dau seama ca filmele sale patriotice erau o comoara de cunoastere si un indemn pentru mindria nationala-dar pe vremea aia, pentru ca tot ce e mult nu e bun, lumea nu aprecia.
Am inceput sa fiu interesata de Nicolaescu dupa ce o prietena cu epoleti de a mea mi-a psus ca Nicolaescu in calitatea sa de general de securitate avea acces la arhiva militara si multe informatii strecurate in filmele sale erau strict secrete.
Dupa Coroana de foc, a devenit pentru mine un idol enigmatic.
Coroana de foc este povestea adevarata alui Vlad Tepes, fara sa se spuna despre el nimic, folosind alte nume, o informatie ce este complept ignorata azi, dar pe care am verificat-o scrupulos in cercurile oculte la care am acces(NU, nu din Romania deci informatia este exacta).
Dupa ce l-am citit pe Castaneda si am invata arta stalkingului mi-am dat seama ca exact asta facea Nicolaescua-aflat intr-o functie de putere isi folosea resursele pentru a lasa clou-uri chei ce puteau fi descoperite de cine trebuia.
Sergiu Nicolaescu a iesit la revolutie si, in pofida epoletilor de pe umeri, chiar a crezut ca si noi toti ce am fost acolo ca o sa fie mai bine. Toti am considerat ca a fost o revolutie la care populatia a fost ajutata de forte straine-evident se stia chiar atunci ca KGBul era peste tot-pentru ca ceasca ii calcase pe rusi pe bataturi, dar, fiind o tara suferinda nimeni nu a crezut ca se poate mai rau.
SE POATE! Nicolaescu a iesit pe baricade si ne-a chemat la televiziune ceea ce s-a soldat cu sute de morti-probabil ca atunci a fost cotitura in constiinta lui, nu cred ca se astepta ca trupele kgbiste sa traga in populatie in vazul lumii.
Si ca sa se spele de pacate a facut ultimele sale doua filme pe care le consider geniale si CARE NU SE GASESC NICAIEIR-POKER si ULTIMUL CORUPT DIN ROMANIA.
DeSpre POKER am mai scris si l-am si pus pe blog, daca nu ati avut geniul de a-l vedea atunci nashpa ca nu se mai gaseste nicaieri. Cautati pe torente, mai sint citeva. INCA, si not for long.
ULTIMUL CORUPT DIN ROMANIA este continuarea fireasca si mult mai dura a primului-as i said nu se gaseste nicaieri totusi l-am gasit cu singe. Uitati-va la el ca sigur o sa dispara in maximum o luna si aceasta ultima portita.
UCDR-p1
UCDR-p2
Priviti aceste doua filme si nu-l mai judecati asa de aspru. Luati-le de pe torente si pastrati-le. Cind o sa aveti intrebari despre politica Romaniei si ce s-a intimplat atunci, aceste filme sint cheia.
Odihneste-te in pace Sergiu si iti multumim!
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Abia acum imi dau seama ca filmele sale patriotice erau o comoara de cunoastere si un indemn pentru mindria nationala-dar pe vremea aia, pentru ca tot ce e mult nu e bun, lumea nu aprecia.
Am inceput sa fiu interesata de Nicolaescu dupa ce o prietena cu epoleti de a mea mi-a psus ca Nicolaescu in calitatea sa de general de securitate avea acces la arhiva militara si multe informatii strecurate in filmele sale erau strict secrete.
Dupa Coroana de foc, a devenit pentru mine un idol enigmatic.
Coroana de foc este povestea adevarata alui Vlad Tepes, fara sa se spuna despre el nimic, folosind alte nume, o informatie ce este complept ignorata azi, dar pe care am verificat-o scrupulos in cercurile oculte la care am acces(NU, nu din Romania deci informatia este exacta).
Dupa ce l-am citit pe Castaneda si am invata arta stalkingului mi-am dat seama ca exact asta facea Nicolaescua-aflat intr-o functie de putere isi folosea resursele pentru a lasa clou-uri chei ce puteau fi descoperite de cine trebuia.
Sergiu Nicolaescu a iesit la revolutie si, in pofida epoletilor de pe umeri, chiar a crezut ca si noi toti ce am fost acolo ca o sa fie mai bine. Toti am considerat ca a fost o revolutie la care populatia a fost ajutata de forte straine-evident se stia chiar atunci ca KGBul era peste tot-pentru ca ceasca ii calcase pe rusi pe bataturi, dar, fiind o tara suferinda nimeni nu a crezut ca se poate mai rau.
SE POATE! Nicolaescu a iesit pe baricade si ne-a chemat la televiziune ceea ce s-a soldat cu sute de morti-probabil ca atunci a fost cotitura in constiinta lui, nu cred ca se astepta ca trupele kgbiste sa traga in populatie in vazul lumii.
Si ca sa se spele de pacate a facut ultimele sale doua filme pe care le consider geniale si CARE NU SE GASESC NICAIEIR-POKER si ULTIMUL CORUPT DIN ROMANIA.
DeSpre POKER am mai scris si l-am si pus pe blog, daca nu ati avut geniul de a-l vedea atunci nashpa ca nu se mai gaseste nicaieri. Cautati pe torente, mai sint citeva. INCA, si not for long.
ULTIMUL CORUPT DIN ROMANIA este continuarea fireasca si mult mai dura a primului-as i said nu se gaseste nicaieri totusi l-am gasit cu singe. Uitati-va la el ca sigur o sa dispara in maximum o luna si aceasta ultima portita.
UCDR-p1
UCDR-p2
Priviti aceste doua filme si nu-l mai judecati asa de aspru. Luati-le de pe torente si pastrati-le. Cind o sa aveti intrebari despre politica Romaniei si ce s-a intimplat atunci, aceste filme sint cheia.
Odihneste-te in pace Sergiu si iti multumim!
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Thursday, January 3, 2013
SULEYMAN MAGNIFICUL-IN SPATELE CAMEREI DE FILMARE
FOARTE INTERESANT DOCUMENTAR PENTRU IUBITORII SERIALULUI AICI, SUBTITRAT IN ROMANA
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Orient Express [2004]
Actiunea se petrece în doua etape.
1911-1916. Printul Andrei Morudzi, duce la Paris si Monte Carlo o intensa viata mondena, reusind sa-si piarda întreaga avere din pricina calatoriilor, a jocurilor de noroc, a femeilor si a numeroaselor petreceri.
1935. Îl regasim pe print, batrân, traind într-o ciudata izolare la castelul sau din România.
I-au ramas doar acest castel cazut în ruina, pamântul aferent lui, un valet si 3 cai splendizi.
Orient Express-ul, trenul care facea legatura dintre Istambul si Paris, trece prin mijlocul mosiei sale din Moruzeni si este pentru print o permanenta legatura cu amintirile din tineretea sa tumultoasa.
Printul, în încearcarea sa de a-si relua viata normala, intra în contact cu câteva din familiile din orasul vecin.
Fara a fi de vina, dezlantuie o drama.
Povestea din 1935 este presarata cu flash-back-uri din 1911-1916.
1911-1916. Printul Andrei Morudzi, duce la Paris si Monte Carlo o intensa viata mondena, reusind sa-si piarda întreaga avere din pricina calatoriilor, a jocurilor de noroc, a femeilor si a numeroaselor petreceri.
1935. Îl regasim pe print, batrân, traind într-o ciudata izolare la castelul sau din România.
I-au ramas doar acest castel cazut în ruina, pamântul aferent lui, un valet si 3 cai splendizi.
Orient Express-ul, trenul care facea legatura dintre Istambul si Paris, trece prin mijlocul mosiei sale din Moruzeni si este pentru print o permanenta legatura cu amintirile din tineretea sa tumultoasa.
Printul, în încearcarea sa de a-si relua viata normala, intra în contact cu câteva din familiile din orasul vecin.
Fara a fi de vina, dezlantuie o drama.
Povestea din 1935 este presarata cu flash-back-uri din 1911-1916.
WEEDS-UN SERIAL FANTASTIC
FULL SERIES HERE
WEEDS este unul dintre cele mai bune seriale anti sistem pe care l-am vazut..multiple premiil, actori excelenti si hei, creatoarea serialului Jenji Kohan este de acord cu distribuirea gratuita a episoadelor pe internet....everything a girl wants
AICI SUBTITRAT, COMPLET
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
WEEDS este unul dintre cele mai bune seriale anti sistem pe care l-am vazut..multiple premiil, actori excelenti si hei, creatoarea serialului Jenji Kohan este de acord cu distribuirea gratuita a episoadelor pe internet....everything a girl wants
AICI SUBTITRAT, COMPLET
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Wednesday, January 2, 2013
Tuesday, January 1, 2013
Prinţul cerşetorilor - MONSENIORUL GHIKA
"Am ales catolicismul, doar pentru a fi un bun ortodox”
Pe Monseniorul Ghika îl poţi cunoaşte într-un singur fel - doar admirându-l. Îl admiri când îi afli descendenţa nobiliară, de nepot al ultimului domnitor moldovean, aşa cum îl admiri când descoperi că şi-a închinat toată viaţa aproapelui său, că a fost mereu de partea oamenilor năpăstuiţi şi, călătorind mult, nu a ezitat să intre în cele mai mizere locuri din lume, să aline suferinţe cumplite şi să îngrijească bolnavi muribunzi - de la ftizicii din cartierul parizianVillejuif, la leproşii din Japonia.
Pe Monseniorul Ghika îl poţi cunoaşte într-un singur fel - doar admirându-l. Îl admiri când îi afli descendenţa nobiliară, de nepot al ultimului domnitor moldovean, aşa cum îl admiri când descoperi că şi-a închinat toată viaţa aproapelui său, că a fost mereu de partea oamenilor năpăstuiţi şi, călătorind mult, nu a ezitat să intre în cele mai mizere locuri din lume, să aline suferinţe cumplite şi să îngrijească bolnavi muribunzi - de la ftizicii din cartierul parizianVillejuif, la leproşii din Japonia.
Îl admiri pentru tot ce a
însemnat viaţa lui - pentru chinurile pe care le-a îndurat cu mare
demnitate creştină în închisoare, dar şi pentru cuvintele lui
memorabile, cuvinte demne de sinceritatea bătrânului cu suflet de
copil, care era: "Am ales catolicismul, doar pentru a fi un bun
ortodox”.
Prin vrerea sorţii, s-a născut bogat, în aşternuturi de mătase şi saltele de puf.
Prin vrerea sorţii, s-a născut bogat, în aşternuturi de mătase şi saltele de puf.
Dar a refuzat să se bucure de imensa avere a
părinţilor, aşa cum a refuzat să fugă din România, dimpreună cu
familia regală, în 1948, chiar dacă ştia că vor veni vremuri grele şi
va fi arestat. Pentru sine nu a vrut să păstreze decât numele de
familie şi mândria de a fi român. Marele boier care a fost, "Prinţul
cerşetorilor”, cum i se mai spunea, a murit sărac. Din toată averea
moştenită de la părinţi nu a păstrat nimic pentru sine.
A preferat să
rămână bogat în mângâieri şi rugăciune; în azile şi spitale construite
pentru cei săraci - la Bucureşti, Paris sau Manilla, încât, la arestare,
asupra lui s-au găsit doar "un ceas de buzunar, o pereche de ochelari,
patru chei, un brâu, o manta popească şi două cărţi bisericeşti”. Două
cărţi de care nu se despărţea niciodată. Erau cărţile despre care spera
că, într-o bună zi, o să-i deschidă drumul spre fericire. Drumul spre
jertfa şi dragostea lui Hristos.
Un sfânt coborât din icoană
Pe monseniorul Ghika îl îndrăgeşti de prima dată cum îl vezi în cele câteva fotografii de bătrâneţe. Îl îndrăgeşti în amestecul de omenesc şi de sfinţenie întipărit pe figura lui. Un om vulnerabil şi, în egală măsură, neclintit. Un aristocrat visător şi tandru. Aristocrat al jertfei de sine. Aristocrat în toate - în surâsul întipărit pe buzele lui subţiri şi expresive, în modestia hainelor sau în simplitatea cu care îşi pieptăna barba lui albă; barbă lungă şi uşor despicată la mijloc. Pe monseniorul Ghika îl vedeai, de departe, cum mergea cu pasul lui temător şi atent, de parcă ar fi călcat de-a dreptul pe gânduri, pe flori sau pe speranţe delicate. Atunci când apărea pe străzile Bucureştiului, se făcea brusc linişte. Oamenii prindeau de veste imediat şi se retrăgeau discret din calea lui, coborând privirea cu cel mai adânc respect. Monseniorul Ghika era o prezenţă intensă, generatoare de cele mai puternice emoţii.
Un sfânt coborât din icoană
Pe monseniorul Ghika îl îndrăgeşti de prima dată cum îl vezi în cele câteva fotografii de bătrâneţe. Îl îndrăgeşti în amestecul de omenesc şi de sfinţenie întipărit pe figura lui. Un om vulnerabil şi, în egală măsură, neclintit. Un aristocrat visător şi tandru. Aristocrat al jertfei de sine. Aristocrat în toate - în surâsul întipărit pe buzele lui subţiri şi expresive, în modestia hainelor sau în simplitatea cu care îşi pieptăna barba lui albă; barbă lungă şi uşor despicată la mijloc. Pe monseniorul Ghika îl vedeai, de departe, cum mergea cu pasul lui temător şi atent, de parcă ar fi călcat de-a dreptul pe gânduri, pe flori sau pe speranţe delicate. Atunci când apărea pe străzile Bucureştiului, se făcea brusc linişte. Oamenii prindeau de veste imediat şi se retrăgeau discret din calea lui, coborând privirea cu cel mai adânc respect. Monseniorul Ghika era o prezenţă intensă, generatoare de cele mai puternice emoţii.
În niciun caz nu puteai să treci mai departe,
prefăcându-te că nu-l observi. Slab ca un fuior de abur, cu trăsăturile
lui firave şi alungite, părea un sfânt abia coborât dintr-o icoană
bizantină. O spun cei care l-au cunoscut. O spune Marcel Petrişor sau
Valentin Cantor, foşti colegi de celulă. O spune Dumitru Stăniloae -
gânditorul ortodox cu care s-a întreţinut în lungi şi rodnice discuţii
teologale.
La senectute, Monseniorul Ghika abia se mai ţinea pe picioare. Era propria sa umbră, cenuşiu şi nedezlipit de sine, fantomatic şi îmbrăcat atât de modest, încât o fetiţă de 8 ani s-a apropiat de el într-o zi şi i-a spus: "Vreau să te iau în braţe”. Monseniorul s-a oprit din drum, întrebând-o mirat de ce vrea acest lucru, şi fetiţa i-a răspuns pe dată, cu acea spontaneitate şi cruzime inocentă ale vârstei: "Mi-e tare milă de tine”. Auzind cuvintele fetiţei, Monseniorul a căzut pe gânduri.
A avut puterea chiar să
zâmbească, în sinea lui cugetând un "silogism luminos”, un silogism
al mântuirii, pe care l-a rostit mai apoi cu vorbe desprinse parcă din
pravila cea veche sau din Pateric: "Dacă unei fetiţe neştiutoare i s-a
făcut milă de mine, cum ar putea Dumnezeu, care e totul pentru mine, să
mă lase fără milă şi ajutor?”. Cuvinte grele. Cuvinte demne de un
Sfânt iluminat, cum era Monseniorul.
*
Toată viaţa, Monseniorul Ghika a vrut să fie un om liber, dincolo de dispute teologice, orgolii sau gelozii fanatice.
*
Toată viaţa, Monseniorul Ghika a vrut să fie un om liber, dincolo de dispute teologice, orgolii sau gelozii fanatice.
Toată viaţa a exersat
propria sa libertate, obligându-l pe Papa Pius al XI-lea să-i
recunoască dreptul de a rămâne ceea ce era - prinţ şi cerşetor, român
catolic şi deopotrivă oriental, o simbioză aparte şi indestructibilă
între două margini de continent; un "padre orthodox şi itinerant”, supus
doar slujirii lui Hristos şi omului în suferinţă, ştiindu-şi prea bine
sfârşitul, patimile şi eliberarea cea de pe urmă.
Cu siguranţă,
Monseniorul era un mistic şi un văzător cu duhul. Cei care l-au
cunoscut povestesc cum, uneori, stătea exilat pe o margine de scaun şi
ofta, cu ochii aţintiţi spre viitor, spre moartea ce i se pregătea,
şoptind uşor, ca pentru sine: "Fă-mă demn de Tine, Doamne. Nu mă lăsa”.
Multe se spun despre Monseniorul Ghika. Că a făcut minuni de vindecare.
Multe se spun despre Monseniorul Ghika. Că a făcut minuni de vindecare.
Că
ştia cu mult timp înainte fiecare lovitură, palmă şi umilinţă ce se va
abate asupra lui. Că avea cusut tainic, în pânza cămăşii, Sfântul Spin
din coroana pătimirii lui Hristos, la care mulţi şi-au găsit alinare ori
s-au vindecat, apropiindu-se numai cu fruntea de Sfânta relicvă.
Părintele greco-catolic Tertulian Langa, ce i-a fost un timp ucenic şi
însoţitor, mărturisea că a văzut cu ochii lui Sfântul Spin, aşa cum a
văzut cu mare uimire că, atunci când cădea în rugăciune, Monseniorul se
înveşmânta cu totul în lumină, uneori chiar înălţându-se la câteva
palme distanţă de podeaua încăperii.
Acelaşi părinte Langa mărturisea
durerea de a fi fost încarcerat cu Monseniorul, dar în alt corp de
închisoare, acolo unde era închis şi arhimandritul Benedict Ghiuş,
arestat din cauza grupului "Rugul Aprins” de la Antim - un om de o mare
înălţime spirituală, căruia, la un moment dat, într-o consonanţă de
trăire religioasă perfectă, Monseniorul i-a spus: "Părinte, eşti mai
catolic decât mine”, iar el a răspuns cu zâmbetul şi toată bunătatea
lumii pe buze: "
Prin aceste cuvinte, Sfinţia voastră sunteţi mai ortodox
decât mine”, împlinind astfel în cuvânt o mare dorire creştină a
Monseniorului: credinţa noastră să fie catolică în adevăr şi ortodoxă
în universalitate.
Părintele Tertulian Langa a suferit cumplit. A suferit la Aiud şi Periprava, la Văcăreşti şi Malmezon unde, după patru zile de înfometare, a intrat în morişca bătăilor.
Părintele Tertulian Langa a suferit cumplit. A suferit la Aiud şi Periprava, la Văcăreşti şi Malmezon unde, după patru zile de înfometare, a intrat în morişca bătăilor.
Zile în şir a fost
bătut la tălpi, înfundându-i-se gura cu un ciorap mizerabil. Securiştii
loveau, repetând mereu: "Spune, mă! Spune!”, dar el nu scotea nici
măcar un sunet. În zilele urmatoare, văzând că nu îl pot doborî, au
aplicat un procedeu şi mai cumplit de tortură. L-au legat de scaun şi
l-au lovit în cap cu un săculeţ de nisip - de o sută de ori, de cinci
sute de ori, repetând acelaşi cuvânt: "Spune!”. ''
Voiau să-i inducă ideea
fixă de a vorbi, de a-şi trăda prietenii, fără să ştie că părintele
repeta în gând la fiecare lovitură contrarul: "Nu spun! Nu spun !”. Luni
de zile dupa aceea a rămas cu această fixaţie. Când cineva, de pildă,
îl întreba: "Ţi-e foame?”, el răspundea invariabil: "Nu spun!”.
Pe Monseniorul Ghika, securiştii nu l-au bătut. L-au chinuit şi mai groaznic, mai perfid, mai diabolic. Ca într-un roman demn de marele Dostoievski, i-au regizat o condamnare la moarte. L-au scos în spatele închisorii, i-au citit sentinţa şi, în faţa unui pluton de soldaţi cu armele pregătite de tragere, l-au legat la ochi, lăsându-l să-şi imagineze moartea, execuţia, sfârşitul - fără să ştie că, toată viaţa, Monseniorul trăise chiar pentru acest moment; că, ducând la bun sfârşit acea parodie a morţii, i-ar fi oferit deplin şi fără tăgadă cununa muceniciei, răsplata celor drepţi şi sfinţi în suferinţă.
Pe Monseniorul Ghika, securiştii nu l-au bătut. L-au chinuit şi mai groaznic, mai perfid, mai diabolic. Ca într-un roman demn de marele Dostoievski, i-au regizat o condamnare la moarte. L-au scos în spatele închisorii, i-au citit sentinţa şi, în faţa unui pluton de soldaţi cu armele pregătite de tragere, l-au legat la ochi, lăsându-l să-şi imagineze moartea, execuţia, sfârşitul - fără să ştie că, toată viaţa, Monseniorul trăise chiar pentru acest moment; că, ducând la bun sfârşit acea parodie a morţii, i-ar fi oferit deplin şi fără tăgadă cununa muceniciei, răsplata celor drepţi şi sfinţi în suferinţă.
L-ar fi
nemurit încă din acea vreme, cum frumos şi mult inspirat spunea
Tertulian Langa, extrăgându-l din acel ocean de "tăceri, gemete,
nădejdi şi îndârjiri, trufii şi întuneric, atrocităţi şi chinuri fără
seamăn, spălate toate în rugăciune, aşa cum ne-a fost trecerea prin
gropniţa închisorii, prin morţile succesive trăite împreună cu mulţime
de îngeri mângâietori şi sfinţi nescrişi încă în sinaxare”. Câţiva ani
mai târziu, când Monseniorul se mutase deja la Domnul, Tertulian Langa
va trăi personal la Aiud o minune.
O placă de fontă de 400 de kg cade şi
îi zdrobeşte o palmă. Medicul închisorii propune amputarea palmei. În
timp ce durerea creştea în intensitate părând de nesuportat, îi apare
în faţă silueta Monseniorului Vladimir Ghika. Acesta îl binecuvântează
spunându-i: "Fiul meu!". Durerea îi dispare şi palma i se vindecă
miraculos de la sine, spre uimirea tuturor - medici şi colegi de celulă.
*
Monseniorului Ghika i se spunea cu mai multe nume - unul mai frumos ca altul: Prinţul săracilor, Apostolul Dunării, Aristocratul hoinar, Marele vagabond apostolic, Vindecătorul călător sau, mai ales, Profesorul de speranţă. Parcă era născut să ia pe cineva în braţe şi, vărsând o lacrimă, să sufere dimpreună cu suferinţa altuia. Chiar dacă ar fi fost provocat, era incapabil de cel mai mic gest urât sau degradant. Pur şi simplu, el nu ştia ce înseamnă sentimentele urâte - nici furia şi nici răzbunarea. La toate lucrurile sau faptele mizere, găsea o vorbă blândă, o alinare şi un surâs. Când un gardian l-a împins cu brutalitate şi, în cădere, s-a lovit foarte rău de un alt deţinut, Monseniorul s-a ridicat cu greutate şi, uitându-se la fratele lui de detenţie, i-a zis memorabil: "Pardonnez!... Pardonnons!” (Iartă-mă... Să iertăm cu toţii). "Cel mai mult te impresiona la el calitatea prieteniei” constata cu enormă fineţe de sinteză profesoara şi teologul erudit Maria Francisca Băltăceanu.
*
Monseniorului Ghika i se spunea cu mai multe nume - unul mai frumos ca altul: Prinţul săracilor, Apostolul Dunării, Aristocratul hoinar, Marele vagabond apostolic, Vindecătorul călător sau, mai ales, Profesorul de speranţă. Parcă era născut să ia pe cineva în braţe şi, vărsând o lacrimă, să sufere dimpreună cu suferinţa altuia. Chiar dacă ar fi fost provocat, era incapabil de cel mai mic gest urât sau degradant. Pur şi simplu, el nu ştia ce înseamnă sentimentele urâte - nici furia şi nici răzbunarea. La toate lucrurile sau faptele mizere, găsea o vorbă blândă, o alinare şi un surâs. Când un gardian l-a împins cu brutalitate şi, în cădere, s-a lovit foarte rău de un alt deţinut, Monseniorul s-a ridicat cu greutate şi, uitându-se la fratele lui de detenţie, i-a zis memorabil: "Pardonnez!... Pardonnons!” (Iartă-mă... Să iertăm cu toţii). "Cel mai mult te impresiona la el calitatea prieteniei” constata cu enormă fineţe de sinteză profesoara şi teologul erudit Maria Francisca Băltăceanu.
Monseniorul era întruchiparea alăturării frăţeşti şi a
iertării prin dragoste, convins că "numai cel care ştie să vorbească cu
Dumnezeu ştie cum să-i vorbească celui sărac”.
Nu precupeţea niciun
efort pentru a uşura suferinţa lumii, drept pentru care, de multe ori,
când prietenii lui încercau să-l oprească de la ceva, începea să se
scuze cu simplitatea lui de ascet rătăcitor printre oameni, spunând: "În
iubire, ca şi în credinţă, e mai bine să greşeşti în plus decât în
minus”.
Spera în înălţarea fiinţei umane, aşa cum spera că, într-o bună
zi, cele două mari biserici creştine se vor regăsi în aceeaşi lucrare şi
mărturisire a lui Iisus. Se vor regăsi, mai ales, prin purtătoarea
iubirii veşnice, Fecioara Maria, cea grabnic ajutătoare şi etern
milostivă, pe care o vedea dimpreună cu Hristos, ca relaţia dintre
două oglinzi, ce propagau una în alta lumina şi obiectele,
multiplicându-le la infinit.
*
Monseniorul Ghika s-a născut acum 140 de ani, într-o lume românească ce se despărţea crepuscular de ultimii domnitori, îndreptându-se cu o grabă de nimeni înţeleasă spre o modernitate incertă, vagă şi lipsită de conţinut. Nu a fost prin nimic omul timpului său. El doar s-a dăruit suferinţei fără frontieră: bolnavilor de holeră de la Zimnicea, tuberculoşilor de la Paris, leproşilor din Japonia sau Filipine.
*
Monseniorul Ghika s-a născut acum 140 de ani, într-o lume românească ce se despărţea crepuscular de ultimii domnitori, îndreptându-se cu o grabă de nimeni înţeleasă spre o modernitate incertă, vagă şi lipsită de conţinut. Nu a fost prin nimic omul timpului său. El doar s-a dăruit suferinţei fără frontieră: bolnavilor de holeră de la Zimnicea, tuberculoşilor de la Paris, leproşilor din Japonia sau Filipine.
Înfiinţând primul
spital caritabil şi primul sistem de Ambulanţă din România,
vizitând bolnavii din toată lumea şi alinându-le cum ştia el mai bine
durerea, Monseniorul îşi exersa de fapt propria suferinţă, propria
recluziune carcerală, care îl va aştepta neclintit şi crâncen spre
sfârşitul vieţii. Înainte de a-şi da obştescul sfârşit, va reuşi să
deschidă buzele umezite de bunul lui tovarăş de celulă, Theodor Lavi,
şi să se spovedească de faţă cu toată lumea, pentru ultima oară.
A murit împăcat şi, ca orice teolog autentic, a plecat dintre noi, întrebându-se dacă merita întrutotul să ajungă la poarta Raiului şi să-l vadă aievea pe Hristos. Era o zi mohorâtă a anului 1954, cu puţin timp după ce, pe 25 decembrie, de ziua Crăciunului, împlinise minunata vârstă de 81 de ani. Nicio clipă nu a gândit că, în scurt timp, marii teologi ortodocşi ai vremii îi vor preţui lucrarea lui apostolică, iar la Roma se va cere beatificarea sa. Dimpotrivă, cu ultimele forţe s-a cutremurat, rostind cu o senină şi optimistă îndoială:
"Oare Domnul îmi va da într-o zi
harul martiriului pe care mă face să-l doresc?”, cuvinte ce au rămas
până astăzi ca un ecou întipărit în zidul muced de la Jilava. Cuvinte
nepieritoare. Cuvinte simple şi demne doar de un sfânt - primul preot
biritual român şi primul nostru "Profesor de speranţă”.
*
A fost mare Monseniorul. Un munte de credinţă. Nu întâmplător, în fiecare an, pe 25 decembire, în ziua de naştere a lui Vladimir Ghika, tot mai mulţi admiratori şi ucenici se adună lângă mormântul lui din cimitirul Bellu. Un sculptor i-a facut o cruce sveltă şi înaltă - cea mai înaltă din tot cimitirul. O cruce dreaptă şi inacesibilă, asemenea staturii sale duhovniceşti. O cruce pe măsura pătimirii sale.
*
A fost mare Monseniorul. Un munte de credinţă. Nu întâmplător, în fiecare an, pe 25 decembire, în ziua de naştere a lui Vladimir Ghika, tot mai mulţi admiratori şi ucenici se adună lângă mormântul lui din cimitirul Bellu. Un sculptor i-a facut o cruce sveltă şi înaltă - cea mai înaltă din tot cimitirul. O cruce dreaptă şi inacesibilă, asemenea staturii sale duhovniceşti. O cruce pe măsura pătimirii sale.
UPSIDE DOWN-UN FILME PE CARE IL ASTEPT DE MULT
Doua lumi despartite de gravitatie si de un regim infernal, si o poveste de dragoste ce reuseste sa faca imposibilul
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Monday, December 31, 2012
LA MULTI ANI!-PINK MONDAYS-Un documentar de excepție despre Rai !
Tuturor cititorilor mei si prietenilor virtuali pe care mi i-am facut, le doresc La multi ani si sa le fie viata rai!
Va iubesc pe toti si va multumesc ca sinteti alaturi de mine..
STAY ALWAYS PINK, POSITIVE AND HAPPY!
Si o invitatie pentru megafelicitarea de anul nou de la Liviu pentru:
lia
carmen
ethos
pandhora
mihaela
shakuka
diverse
mirela
costin
elly
esenta infinitului
Va iubesc pe toti si va multumesc ca sinteti alaturi de mine..
STAY ALWAYS PINK, POSITIVE AND HAPPY!
Si o invitatie pentru megafelicitarea de anul nou de la Liviu pentru:
lia
carmen
ethos
pandhora
mihaela
shakuka
diverse
mirela
costin
elly
esenta infinitului