Nu atingem această varstă din cauza tutunului, a alcoolului a painii albe şi a stresului.
Orice om e conceput să trăiască 160 de ani, susţin geneticienii de la Academia Rusă de Ştiinţe Medicale. Viciile şi stresul fac însă ca speranţa medie de viaţă pe glob să fie de 70-85 de ani. Libertatea îţi arată care sunt principalii factori care consumă din anii de viaţă.
Viciile, mâncarea modificată genetic pe care aproape nu avem cum să o evităm, stresul cotidian şi poluarea din marile oraşe scurtează simţitor din “traseul” fiecărui om, la unii mai mult, la alţii mai puţin.
Diferenţa este dată de amploarea abuzurilor asupra propriului corp, dar şi de rezistenţa celulelor la fiecare “atac”. “Organismul uman se transformă la fiecare şapte ani, îndeplinind, astfel, un ciclu de dezvoltare. Din acest motiv, periodic ni se schimbă fizionomia, construcţia corpului, ne maturizăm şi, în final, îmbătrânim. Este un proces natural. Biologii şi geneticienii au demonstrat că organismul nostru poate îndeplini circa 22 de astfel de cicluri, adică are durată de viaţă de aproape 160 de ani. Aşa se explică faptul că în zone precum Tibet sau Caucaz au fost semnalate cazuri de deces la peste 140 - 150 de ani”, ne-a explicat Ştefan Manea, inginer chimist şi director al firmei de produse naturale Hofigal.
«Faceţi-vă pâinea în casă»
“Din cauza stilului de viaţă însă, perioada la care se produce maturizarea sau deteriorarea celulară se poate scurta, cu alte cuvinte îmbătrânim mai repede. Din acest motiv, unii oameni mor mai tineri, alţii mai în vârstă”, a continuat chimistul. Principala soluţie pe care specialistul o vede pentru a avea o viaţă lungă şi sănătoasă este adoptarea unui stil de viaţă echilibrat, în zone nepoluate, o alimentaţie potrivită şi eliminarea totală a viciilor. “Orientarea spre alimentele netratate chimic şi nemodificate genetic nu trebuie să rămână doar o modă, ci să însemne normalitate. Faceţi- vă pâine în casă, dacă se poate neagră şi evitaţi marile aglomerări urbane”, au fost cele mai importante recomandări pe care specialistul ni le-a făcut.
Tutun Fiecare pachet scurtează viaţa cu 4 zile
Un fumător care consumă în medie un pachet de ţigări pe zi rămâne cu o speranţă de viaţă extrem de scăzută. Asta pentru că 20 de ţigarete zilnic scurtează viaţa cu patru zile. Un calcul simplu arată că în 20 de ani de viciu, o persoană îşi consumă 80 de ani. “Nici un organ sau parte a corpului nu scapă de atacul substanţelor din ţigări”, a spus Ştefan Manea.
Alcool Peste 100 ml pe zi scurtează viaţa cu două zile
“Alcoolul în exces produce pagube semnificative. Consumul zilnic a mai mult de 100 ml de licoare bahică ne ia două zile din anii pe care îi avem de trăit”, apreciază chimistul. Vinul este o băutură recomandată de medici pentru că are o cantitate mare de rezveratrol (substanţă aflată în bobul de strugure), care reglează funcţionarea inimii şi circulaţia sângelui. “Alcoolul care se consumă acum, aproape artificial, tratat chimic, ajunge să facă ravagii în organism”, a explicat Manea.
Pâinea albă şi mămăliga Consumul regulat ne ia 10 ani din viaţă
Pâinea albă şi mămăliga consumate în mod regulat ne reduc viaţa cu 10 ani. Asta din cauza pesticidelor, a îngrăşămintelor chimice cu care materia primă (grâul sau porumbul) a fost tratată, dar şi a 
metodelor nocive de preparare şi de păstrare. “Mălaiul degerminat este cea mai mare păcăleală! Practic, nu conţine aproape nimic hrănitor, ba mai mult, la eliminarea germenelui din bobul de porumb se folosesc mai multe substanţe dăunătoare”, ne-a spus Ştefan Manea.
Stres şi poluare Viaţa în marile oraşe ne taie 6 ani
Viaţa în marile centre urbane este nocivă. Aerul poluat inhalat de o persoană cu dezvoltare normală reduce viaţa acesteia cu până la şase ani. “Reziduurile din combustibili şi praful pătrund în plămâni, iar de acolo, prin sânge, ajung să afecteze toate organele. Stresul deteriorează, în primul rând, celulele nervoase, dar ajunge «să ne pună în piuneze» şi ficatul, să ne perturbe şi funcţionarea inimii sau a rinichilor”, ne-a explicat chimistul.
«Studiul vieţii», făcut în Caucaz
Geneticienii de la Academia Rusă de Ştiinţe Medicale din Moscova au pus la punct un studiu despre evoluţia celulară a organismului uman. Ei au cercetat mai multe persoane din Caucaz, care au reuşit să atingă vârsta de 150 de ani. Teoria lor, cum că am fi programaţi să trăim 160 de ani (adică şapte cicluri de reînnoire celulară) a fost editată în cărţile “Studiul vieţii” şi “Cazul din Caucaz”, două materiale de referinţă în literatura de genetică.
Cine este Ştefan Manea?
Ştefan Manea (73 de ani) este inginer chimist şi director al fabricii de produse şi suplimente naturale Hofigal. Deschisă chiar la începutul anilor ’90, societatea deţine în acest moment zeci de brevete pentru mai multe tratamente din plante. Ceea ce îl deosebeşte pe Manea de restul producătorilor de suplimente naturale e tocmai atenţia pentru culturile ecologice. Şi-a început cariera ca inginer chimist într-un combinat, ba chiar a participat la patentarea unui pesticid pentru agricultură. Însă a înţeles repede cât de nocive sunt acestea pentru oameni.
