Saturday, November 12, 2011
Bucuresti: Oceanul pietrificat din statia de metrou
Pentru un nou episod din aceasta rubrica ne-am aventurat in subteranele Bucurestiului, pentru o calatorie in timp cu... metroul. Nu multi stiu ca in Bucuresti o calatorie in timp, pana in Cretacicul superior, in urma cu 180 de milioane de ani, costa cat o cartela de metrou.
Asta pentru ca statia de metrou Politehnica, inaugurata in 1983, este pavata cu placi de marmura pline de fosile, care au trait cand pe Pamant nu exista viata decat in apa. Acest lucru transforma statia de metrou intr-un adevarat muzeu sau intr-un sit paleontologic spectaculos, pentru cei care au curiozitatea de a se uita pe unde calca. La Politehnica mii de bucuresteni pasesc zilnic peste un ocean pietrificat, fara sa stie.
Asta pentru ca statia de metrou Politehnica, inaugurata in 1983, este pavata cu placi de marmura pline de fosile, care au trait cand pe Pamant nu exista viata decat in apa. Acest lucru transforma statia de metrou intr-un adevarat muzeu sau intr-un sit paleontologic spectaculos, pentru cei care au curiozitatea de a se uita pe unde calca. La Politehnica mii de bucuresteni pasesc zilnic peste un ocean pietrificat, fara sa stie.
Se pare ca in marea graba de a da in folosinta statia de metrou, pe constructori nu i-a mai interesat ce fel de marmura folosesc. Asa ca marmura extrasa din muntii Apuseni, de la Rosia, a fost intinsa pe jos ca un covor rosu plin de "firmituri" mai vechi de 80 de milioane de ani vechi.
Aspectul interesant al marmurei nu i-a facut pe constructori sa banuiasca ca fiecare bucata continea fosile de scoici si animale marine. Acestea poarta numele "vaccinites" si "hippurites" si provin din perioada cretacica, iar vechimea lor a fost estimata la 65 si 180 de milioane de ani. Astfel ca in statia de metrou de la Politehnica se gaseste un intreg recif de Rudisti, dar si din alte specii acvatice.
Aspectul interesant al marmurei nu i-a facut pe constructori sa banuiasca ca fiecare bucata continea fosile de scoici si animale marine. Acestea poarta numele "vaccinites" si "hippurites" si provin din perioada cretacica, iar vechimea lor a fost estimata la 65 si 180 de milioane de ani. Astfel ca in statia de metrou de la Politehnica se gaseste un intreg recif de Rudisti, dar si din alte specii acvatice.
Specialistii in geologie de la Universitatea Bucuresti au confirmat ca in placile de marmura din statie exista fosile cu o valoare paleontologica inestimabila. Avand in vedere acest lucru, ne gandeam ca statia de metrou ar putea fi transformata in muzeu, cu panouri care sa explice formele ciudate din marmura de pe jos si ecrane pe care in loc de reclame si stiri despre vedete, sa se difuzeze documentare despre "oceanul pietrificat" si despre creaturile care au trait aici, in podea, pentru ca oamenii sa stie pe ce "comoara" pasesc.
Din cate stim, intentia de a pune in valoare statia Politehnica exista de prin 2003, dar probabil ca si aceasta ideea s-a "fosilizat".
Friday, November 11, 2011
Thursday, November 10, 2011
Wednesday, November 9, 2011
WILD GOTHS-GOTII SALBATICI
Filmul documentar „Goţii sălbatici” face parte dintr-o serie de filme narate de Terry Jones, care prezintă istoria Romei Antice din perspectiva barbarilor. O combinaţie rară de cercetări istorice şi charisma şi umorul lui Terry Jones fac din acest documentar un film esenţial pentru pasionaţii de istorie.
Acest al doilea episod al seriei, „Goţii sălbatici”, prezintă o faţă mai puţin cunoscută a acestui popor. Scriitorii romani ne-au lăsat moştenire o imagine a barbarilor din nord – germanii, dacii şi goţii: primitivi păroşi, necivilizaţi. Terry Jones ne arată că popoarele barbare din nord nu doar că nu erau nişte sălbatici brutali, ci erau foarte admirate în Roma pentru capacităţile lor de luptă.
Ele au devenit cruciale pentru apărarea Imperiului Roman şi au devenit, mai târziu, la fel de romane ca romanii îşişi. Celelalte episoade ale seriei dedicate barbarilor sunt „Celţii primitivi”, „Barbarii inteligenţi” şi „Sfârşitul lumii”. Consultant în realizarea lor a fost profesorul Barry Cunliffe, de la Oxford University.