Diavolul alb din biserica lui Eminescu

15 Iunie 2010 | Articol semnat de Florian Bichir

| | | | |

Una dintre cele mai ciudate biserici, ca să nu-i spun de-a dreptul stranie, din România, este cea din localitatea natală a poetului Mihai Eminescu, Ipoteşti, judeţul Botoşani.

În incinta memorialului Ipoteşti există două lăcaşuri de cult. Unul micuţ - biserica familiei Eminovici - a fost cumpărat de mama poetului, cu o parte din banii de zestre. Ea a primit, când s-a măritat, o dotă de 2.000 de galbeni, iar pe biserică a dat 250 de galbeni.

La iniţiativa lui Nicolae Iorga şi a lui Cezar Petrescu, în 1928 s-a organizat o colectă publică pentru a construi o biserică dedicată “poetului nepereche”. Banii au fost strânşi greu, iar lăcaşul a fost sfinţit în 1939, la 50 de ani de la moartea poetului, şi a primit hramul Sfinţii Mihail şi Gavril.

Biserica din Ipoteşti e unicat în lume pentru că, în semn de doliu pentru pierderea ipoteşteanului Mihai, ctitorii au hotărât ca sfinţii pictaţi să poarte, pe veşnicie, aureole negre, în locul celor aurii. Pictorul Petre Remus Troteanu (1885 - 1957) le-a realizat astfel, în contradicţie cu toate regulile bisericeşti. În stânga, pe peretele votiv, se află pictat Mihai Eminescu, în mărime aproape naturală, înfăţişat în postura unui tânăr de douăzeci de ani, iar în dreapta, Regele Carol al II-lea.

Biserica mai are câteva ciudăţenii. În primul rând, Arhanghelul Mihail “a împrumutat” chipul lui Mihai Eminescu. În al doilea rând, dacă pentru aureolele sfinţilor s-a găsit o explicaţie, nu acelaşi lucru se poate spune despre existenţa unui diavol alb pictat pe frescă. Acesta ispiteşte, ţinând în mână o coală de hârtie, un bărbat matur, cu barbă, îmbrăcat în haine monahale, care strânge la piept o carte. Mulţi au crezut că este vorba de Ion Creangă, prietenul lui Eminescu, dar nimeni nu a găsit o justificare pertinentă.

Pictorul a refuzat să dea vreo explicaţie

Nici pictorul nu a vrut să dea vreo explicaţie, mai ales că, odată cu venirea armatelor sovietice “eliberatoare”, biserica a fost vandalizată, dar şi aruncată într-un con de umbră. “Credinţa” bolşevicilor e vizibilă şi azi în biserică: urmele gloanţelor în pieptul Regelui Carol al II-lea, precum şi în candela din faţa altarului.

Cine-i “diavolul alb” şi ce semnifică el? Probabil că doar “Geniul Pustiu” Mihai Eminescu ne-ar putea spune!

Posted in: mihai eminescu,mistere