Vazind ieri AMAZON, m-a izbit ceva-nu stiam de ce m-a apucat bocetul cind i-am vazut pe indieni
cum il intimpina pe exploratorul brazilian si brusc, azi noapte, m-a pocnit.
Oamenii aia-care erau toti niste copii-erau un suflet colectiv, erau una, erau o comunitate.
Si mi-am adus aminte ca mai demult am citit ca exista suflete colective care se incarneaza impreuna intr-o comunitate-deci suflete care formeaza un intreg, un fel de suflete pereche colective.
De altfel in nagualism Castaneda spunea la seminarii ca Don Juan ii invatase o doctrina care parea destul de stranie la inceput-despre reincarnare si suflete pereche-si pe care aproape nimeni nu o intelesese, dar care mai tirziu s-a dezvaluit.
El spunea ca nu exista reincarnare la modul transcendent-ca de fapt nagualul isi schimba punctele de asamblare si de aia avem impresia ca triam mai multe vieti-bine, de fapt chiar le traim imanent-si ca suflete pereche nu exista, de aia lumea isi pierde viata cautindu-si sufletul pereche care de fapt este un mit.
In schimb exista stringuri de perle-si de aceea sufletele (sau nagualul) cele mai apropiate au impresia ca sint una, ca se stiu de mult. Stringurile de perle in trecut se incarnau-isi schimbau punctul de asamblare-impreuna si formau astfel comunitati precum cea a toltecilor, a indienilor sonora s.a.m.d.
Si atunci m-a izbit. Pe vremea lui Ceausescu, nu complet-pentru ca fragmentarea incepuse deja o data cu comunismul- INCA mai exista o comunitate.
Eram NOI impotriva LUI. Desigur datorita metodelor de reeducare cum era Canalul sau inchisoarea de la Pitesti sau a sedintelor de partid cu autocritica, aceasta comunitatea ramasese mai putin de jumatate fata de cea care exista intre razboaie de exemplu.
Dar ea inca mai exista, era comunitatea intelectualilor care isi exercitau rezistenta pasiva citind, practicind yoga si arte martiale, ducindu-se la piese de teatru si filme de cinemateca.
Exista comunitatea celor de la sate-care era mult mai bine reprezentata.
De obicei rideam cind veneau colegii mei (eu nu am avut o 'tara') din vacanta si imi povesteau ca seara babele si mosii satului se asezau pe bancuta din fata portii si strigau unii la altii povestind ce a mai facut ala si alalalt-si nu era o birfa inutila-ca tabloidele de azi.
In aceste discutii de seara se vorbea despre cei ce trecusera granita sufletului colectiv, distrugind tabuurile, nerespectind regulile nescrise ale comunitatii si invenindu-i sufletul, fragmentindu-l.
Incet, incet, o data cu marea noastra eliberare post decembrista-care btw chiar A FOST O ELIBERARE STROPITA CU JERTFE DE SINGE a la carte, dar care din pacate a fost deturnata-dupa revolutie zic, incet si pe nevazute comunitatile si ideea insasi de unitate a inceput sa fie erodata subtil mai intii din exterior si apoi chiar din interior, din noile comunitati formate sintetic-cum este cea de nouveaux riches.
Imi aduc si acum aminte cu groaza ca in primii 4 ani mai ales dupa revolutie incepusera crimele pentru pamint in care frate la frate, si veri la unchi etc isi crapau capul cu sapa, sau se omorau intre ei pentru a avea cit mai mult pamint.
Si mi-am dat seama ca cea mai mare realizare a flyerului-sau diavol sau cum vreti voi sa-i ziceti-este aceasta incredibil de inteligenta fragmentare a sufletului comun, a comunitatii-lucru pe care de altfel ei nu il fac propriei rase pentru ca ei au gindire de stup.
Aduceti-va aminte de ezotericul film DARK CITY in care membrii rasei ce cotropise orasul nu aveau nici macar nume personale- ii chema Hand-Mina sau Head-Cap pentru a sugera unitatea lor.
De altfel gindeau la comun si comunicau telepatic de aceea nu puteau sa se minta unii pe altii si nici sa lupte impotriva grupului comun, pentru ca se auto/raneau.
Comunitatea in Romania in acest moment pur si simplu nu exista. Comunitatea satului este distrusa in proportie de 90%,
la oras nici nu poate fi vorba pentru ca sintem asaltati de media cu cacaturi care ne fac si mai egoisti decit deja sintem, incercind sa stand up-exact inversul-sa stralucim cu luciri de tinichea falsa in fata celorlalti, deosebindu-ne prin false valori.
Acestea pot fi toalele scumpe (imi vine in minte Brigitte Sfat a lui Nastase care la nunta printului de Monaco s-a imbracat in negru-alegere proasta de la inceput dar rochia hai sa zicem ca era decenta- si nu s-a putut abtine si si-a pus peste manusi un ceas exorbitant de scump sa se vada ca are), casele cu turnulete si turele sau piscine, masinile de fite, 'arfele'-atitudinea gaunoasa care nu face altceva decit sa ne ascunda insecuritatile.
Singurele oaze care ar fi putut exista-comunitatile spirituale-sint niste basini chiar mai mari decit celelalte falsitati, deosebindu-se prin dorinta avida si individuala a membrilor de a iesi in evidenta, de fi maestri-ai prostiei lor-si de a da lectii celorlalti in goana dupa o imbogatire rapida.
Am intilnit o comunitate adevarata in Israel,
pentru ca oamenii aia chiar sint impreuna un suflet comun, iar comunitatea lor se bazeaza pe cele mai vechi valori-chiar daca personal nu sint intru totul de acord pentru ca se ajunge la excese si exagerari-pe religie si patriotism.
Dar comunitatea exista vizibil si iti dau lacrimile vazind ca NU ESTI NICIODATA SINGUR, apartii intotdeauna unui tot mai mare care te ajuta -pe bune-in orice situatie te afli.
Am vazut comunitati spirituale in fratiile secrete islamice
care oricind si-ar taia mina unii pentru altii mai degraba decit sa isi tradeze apartenenta, secretele spirituale sau fratii.
Am vazut comunitati adevarate in satele sarace palestiniene in care nu exista-la propriu mincare-dar daca apucai sa intri in vreuna din casele lor iti dadeau ultima urma de orez-tie ca oaspete-chiar daca dupa aia ei faceau foamea, si am mai vazut aceasta unitate printre emigrantii rusi si sangha budhista.
Omenirea ESTE un suflet colectiv, si singura noastra sansa de supravietuire ca rasa este sa realizam acest lucru. Insa pentru asta ar trebui sa begin small-sa incepem de la mic la mare, sa formam sau mai bine zis sa formatam-pentru ca acum trebuie sterse toate programele virusate-comunitatile din jurul nostru, sa intelegem ca facem parte din acelasi sirag si sa 'fim uniti intr-o simtire'.
Incepind de la familie-sot si sotie,
copii, rude-
continuind cu vecinatatea-vecinii de bloc, de casa, si cu cei din orasul nostru (imi amintesc de sezatorile de la tara care uneau fetele/femeile cu ajutorul cuvintului sacru rostit prin intermediul ghicitorilor sau basmelor)
si apoi a tarii care nu poate exista ca unitate daca nu are modele si eroi.
Chiar va mai amintiti imnul nostru vechi?
P.S.-modele de ieri-Regina
Erou
si de azi-
curva proasta anorexica de plastic
cocalar cool (NOT!)
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.
Si mi-am adus aminte ca mai demult am citit ca exista suflete colective care se incarneaza impreuna intr-o comunitate-deci suflete care formeaza un intreg, un fel de suflete pereche colective.
De altfel in nagualism Castaneda spunea la seminarii ca Don Juan ii invatase o doctrina care parea destul de stranie la inceput-despre reincarnare si suflete pereche-si pe care aproape nimeni nu o intelesese, dar care mai tirziu s-a dezvaluit.
El spunea ca nu exista reincarnare la modul transcendent-ca de fapt nagualul isi schimba punctele de asamblare si de aia avem impresia ca triam mai multe vieti-bine, de fapt chiar le traim imanent-si ca suflete pereche nu exista, de aia lumea isi pierde viata cautindu-si sufletul pereche care de fapt este un mit.
In schimb exista stringuri de perle-si de aceea sufletele (sau nagualul) cele mai apropiate au impresia ca sint una, ca se stiu de mult. Stringurile de perle in trecut se incarnau-isi schimbau punctul de asamblare-impreuna si formau astfel comunitati precum cea a toltecilor, a indienilor sonora s.a.m.d.
Si atunci m-a izbit. Pe vremea lui Ceausescu, nu complet-pentru ca fragmentarea incepuse deja o data cu comunismul- INCA mai exista o comunitate.
Eram NOI impotriva LUI. Desigur datorita metodelor de reeducare cum era Canalul sau inchisoarea de la Pitesti sau a sedintelor de partid cu autocritica, aceasta comunitatea ramasese mai putin de jumatate fata de cea care exista intre razboaie de exemplu.
Dar ea inca mai exista, era comunitatea intelectualilor care isi exercitau rezistenta pasiva citind, practicind yoga si arte martiale, ducindu-se la piese de teatru si filme de cinemateca.
Exista comunitatea celor de la sate-care era mult mai bine reprezentata.
De obicei rideam cind veneau colegii mei (eu nu am avut o 'tara') din vacanta si imi povesteau ca seara babele si mosii satului se asezau pe bancuta din fata portii si strigau unii la altii povestind ce a mai facut ala si alalalt-si nu era o birfa inutila-ca tabloidele de azi.In aceste discutii de seara se vorbea despre cei ce trecusera granita sufletului colectiv, distrugind tabuurile, nerespectind regulile nescrise ale comunitatii si invenindu-i sufletul, fragmentindu-l.
Incet, incet, o data cu marea noastra eliberare post decembrista-care btw chiar A FOST O ELIBERARE STROPITA CU JERTFE DE SINGE a la carte, dar care din pacate a fost deturnata-dupa revolutie zic, incet si pe nevazute comunitatile si ideea insasi de unitate a inceput sa fie erodata subtil mai intii din exterior si apoi chiar din interior, din noile comunitati formate sintetic-cum este cea de nouveaux riches.
Imi aduc si acum aminte cu groaza ca in primii 4 ani mai ales dupa revolutie incepusera crimele pentru pamint in care frate la frate, si veri la unchi etc isi crapau capul cu sapa, sau se omorau intre ei pentru a avea cit mai mult pamint.
Si mi-am dat seama ca cea mai mare realizare a flyerului-sau diavol sau cum vreti voi sa-i ziceti-este aceasta incredibil de inteligenta fragmentare a sufletului comun, a comunitatii-lucru pe care de altfel ei nu il fac propriei rase pentru ca ei au gindire de stup.
Aduceti-va aminte de ezotericul film DARK CITY in care membrii rasei ce cotropise orasul nu aveau nici macar nume personale- ii chema Hand-Mina sau Head-Cap pentru a sugera unitatea lor.
De altfel gindeau la comun si comunicau telepatic de aceea nu puteau sa se minta unii pe altii si nici sa lupte impotriva grupului comun, pentru ca se auto/raneau.
Comunitatea in Romania in acest moment pur si simplu nu exista. Comunitatea satului este distrusa in proportie de 90%,
la oras nici nu poate fi vorba pentru ca sintem asaltati de media cu cacaturi care ne fac si mai egoisti decit deja sintem, incercind sa stand up-exact inversul-sa stralucim cu luciri de tinichea falsa in fata celorlalti, deosebindu-ne prin false valori.Acestea pot fi toalele scumpe (imi vine in minte Brigitte Sfat a lui Nastase care la nunta printului de Monaco s-a imbracat in negru-alegere proasta de la inceput dar rochia hai sa zicem ca era decenta- si nu s-a putut abtine si si-a pus peste manusi un ceas exorbitant de scump sa se vada ca are), casele cu turnulete si turele sau piscine, masinile de fite, 'arfele'-atitudinea gaunoasa care nu face altceva decit sa ne ascunda insecuritatile.
Singurele oaze care ar fi putut exista-comunitatile spirituale-sint niste basini chiar mai mari decit celelalte falsitati, deosebindu-se prin dorinta avida si individuala a membrilor de a iesi in evidenta, de fi maestri-ai prostiei lor-si de a da lectii celorlalti in goana dupa o imbogatire rapida.
Am intilnit o comunitate adevarata in Israel,
pentru ca oamenii aia chiar sint impreuna un suflet comun, iar comunitatea lor se bazeaza pe cele mai vechi valori-chiar daca personal nu sint intru totul de acord pentru ca se ajunge la excese si exagerari-pe religie si patriotism.Dar comunitatea exista vizibil si iti dau lacrimile vazind ca NU ESTI NICIODATA SINGUR, apartii intotdeauna unui tot mai mare care te ajuta -pe bune-in orice situatie te afli.
Am vazut comunitati spirituale in fratiile secrete islamice
care oricind si-ar taia mina unii pentru altii mai degraba decit sa isi tradeze apartenenta, secretele spirituale sau fratii.Am vazut comunitati adevarate in satele sarace palestiniene in care nu exista-la propriu mincare-dar daca apucai sa intri in vreuna din casele lor iti dadeau ultima urma de orez-tie ca oaspete-chiar daca dupa aia ei faceau foamea, si am mai vazut aceasta unitate printre emigrantii rusi si sangha budhista.
Omenirea ESTE un suflet colectiv, si singura noastra sansa de supravietuire ca rasa este sa realizam acest lucru. Insa pentru asta ar trebui sa begin small-sa incepem de la mic la mare, sa formam sau mai bine zis sa formatam-pentru ca acum trebuie sterse toate programele virusate-comunitatile din jurul nostru, sa intelegem ca facem parte din acelasi sirag si sa 'fim uniti intr-o simtire'.
Incepind de la familie-sot si sotie,
copii, rude-
continuind cu vecinatatea-vecinii de bloc, de casa, si cu cei din orasul nostru (imi amintesc de sezatorile de la tara care uneau fetele/femeile cu ajutorul cuvintului sacru rostit prin intermediul ghicitorilor sau basmelor)
si apoi a tarii care nu poate exista ca unitate daca nu are modele si eroi.Chiar va mai amintiti imnul nostru vechi?
P.S.-modele de ieri-Regina
Erou
si de azi-
curva proasta anorexica de plastic
cocalar cool (NOT!)
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.
4 comments:
Super articolul!!!!
multumesc
absolut superb... :X
am scris din inima
Post a Comment