Cand vine vorba despre pesterile Romaniei, ne rasar in minte Pestera Ursului, Pestera Muierii, Pestera Scarisoara sau, poate, Pestera Vantului. Stim cate ceva despre ele, unele chiar au fost bifate in traseele noastre turistice. Multi dintre noi simt chemarea acestor minunate labirinte, dovezi ale jocurilor capricioase ale naturii, care te invita sclipitoare si reci sa te pierzi in strafundurile lor. Dar putini stiu ca acolo unde natura a fost zgarcita, istoria a compensat.
In acest articol
Pesterile din Dobrogea nu sunt nici pe departe la fel de daruite de natura ca cele din inima tarii, insa au o valoare istorica sau biologica inestimabila, fapt care a atras atentia cercetatorilor din toata lumea.Leaganele crestinismului
Devenita azi loc de pelerinaj, pestera este vizitata anual de mii de credinciosi, care vin aici pentru a vedea locul in care a trait si a propovaduit crestinismul Sfantul Andrei.
Aflata in apropierea localitatii Ion Corvin din judetul Constanta, grota a fost transformata in schit in jurul anului 60 d.H. de catre Sfantul Andrei, devenind astfel primul lacas de cult crestin din Romania. In prezent, au loc lucrari de dezvoltare ale ansamblului monahal.
Este locul pe care vestitul teolog al Bizantului si in acelasi timp, unul dintre inteimeietorii monahismului l-a ales pentru a duce o viata asceta. Pestera mai fusese locuita si inainte, gasindu-se urme ale locuirii ei pana in secolul X e.n. Astazi, este un loc de pelerinaj pentru credinciosii crestini din toata tara.
Ce legatura este intre planeta Marte si Romania?
In 1986 un grup de cercetatori romani a realizat una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului, in timp ce facea cercetari asupra solului, in vederea construirii unei centrale electrice in apropierea Marii Negre.
Descoperirea Pesterii Movila avea sa uimeasca intreaga lume stiintifica o data cu descoperirea unei lumi subterane ostila oamenilor, animalelor sau plantelor de la suprafata.
Nu era pentru prima data cand se descoperea viata intr-o pestera, dar in cazurile anterioare viata subterana depindea de cea de la suprafata.
Insa la Movila, cercetatorii au descoperit un cerc complet inchis, un ecosistem in sine, total independent de suprafata. Acest lucru l-a facut pe unul dintre cercetatori sa afirme ca daca in urma unui razboi nuclear viata de pe pamant ar disparea, acest ecosistem ar fi un supravietuitor.
Se pare ca pestera pastreaza secretul originii vietii. Au fost identificate mai multe specii de animale, dintre care 33 erau specii noi. Dr. Cristian Lascu vede in acestea fosile vii, care au reusit sa supravietuiasca milioane de ani. Refugiul lor in subteran isi are inceputurile in epoca de gheata.
Una dintre teoriile genezei sustine ca populatia pesterii a fost izolata in urma cu cinci milioane jumatate de ani, cand nivelul Marii Negre a scazut simtitor. In acel timp, cei mai apropiati stramosi ai omului de azi erau maimutele din sudul Africii.
Ineditul acestei descoperiri consta in existenta primului ecosistem din lume al carui viata se bazeaza pe chemosinteza. Printre creaturile descoperite se afla un miriapod care masoara 10 cm, al carui muscatura este veninoasa.
Cercetatorii au identificat doua spatii cu aer. In primul se aflau specii de nevertebrate cunoscute, insa in cel de-al doilea spatiu au descoperit un strat ce avea o consistenta laptoasa. Acest strat era compus din materiale organice. Aerul nu era respirabil, fiind otravit cu gaze nocive vietii, cum ar fi hidrogenul sulfurat si dioxidul de carbon, nivelul oxigenului fiind foarte scazut.
Absenta luminii solare duce la eliminarea posibilitatii de a obtine hrana prin fotosinteza, de aceea organismele aflate aici s-au adaptat la conditiile de mediu. Utilizand energia chimica rezultata din oxidarea hidrogenului sulfurat, microorgansimele foloseau chimiosinteza pentru a-si procura hrana. Acest procedeu a dus la formarea stratului cu aspect laptos, plin cu microorganisme, care au constituit hrana pentru celelalte animale aflate in pestera, ei fiind ultima veriga a lantului alimentar. Acest sistem autosustinut nu a fost niciodata intalnit la suprafata Terrei.
Dr. Cristian Lascu nu a gasit dovezi ale provenientei apei din exterior. Teoria elaborata de acesta este ca apa de la suprafata Romaniei contine un isotop, consecinta a dezastrului de la Cernobil, iar daca aceasta apa ar fi fost de la suprafata ar fi trebuie sa contina implicit si acest isotop. Insa testele au aratat ca era inexistent. Apa provenea dintr-o rezerva subterana care se pare ca a fost pastrata aici timp de 2500 de ani. Neprimind alimentatie din exterior, s-a creat un ecosistem inchis, total diferit de cele aflate la suprafata. Printre speciile noi de carnivore gasite aici se numara doi pseudoscorpioni, un miriapod, o specie noua de lipitoare, patru paienjeni si un scorpion de apa, diferit de rudele sale cunoscute.
Locuitorii subterani au o culoare pala, iar ceea ce ii diferentiaza complet de rudele lor de la suprafata este lipsa totala a vederii si antenele de proportii gigantice pe care le folosesc pentru a se deplasa pe intuneric.
Simpla prezenta umana in acest loc, ameninta serios viata ecosistemului, deoarece simplul proces respirator, poate cauza dezechilibre, prin modificarea nivelului de oxigen si de dioxid de carbon din pestera. De aceea, este permisa intrarea a cel mult trei persoane o data.
Larry Lemke de la centrul de cercetare NASA a asemanat conditiile de viata din pestera Movila cu cele de pe Marte. Lemke, care lucreaza la o misiune de cerecetare a existentei vietii pe Planeta Rosie, crede ca este posibil sa fi existat forme de viata pe acesta, in urma cu 3,5 bilioane de ani, cand Marte era mai calda. Cazul pesterii Movila a readus speranta gasirii unor forme de viata incipiente in subteranul planetei, unde exista surse de apa lichida calda.
Descoperirea acestei pesteri nu i-a inspirat doar pe cercetatori, ci si pe scenaristii americani, care au scris o poveste plecand de la acesta descoperire, culminand cu productia filmului “The cave” in 2005, in regia lui Bruce Hunt.
sursa descopera.ro
0 comments:
Post a Comment