Inspirata de postul lui badpitzi
Memories, sweet memories. Acu' ceva timp cind stateam in Salajean(respect) s-au mutat deasupra mea niste unii. Familie respectabila cica, un mos si o baba de fo saij de ani. Uateva.Totul bine si frumos, in afar' de ocheadele nashpete pe care mi le aruncau pe scara ca aveam ac de siguranata in obraz pe vremea aia, dar sa trecem.
De la un moment dat mosii au inceput sa puna muzica tare. Era intr-o simbata si am zis sa nu fiu nasoala, mai ales ca pina atunci nu miscase musca in casa lor.Dar muzica era lautareasca. Si tare. Intre timp, oamenii udati bine de vinuletu' rosu de la tara au vazut ca e bine-ca si dumnezeu in ziua a saptea- si au inceput sa-si faca un obicei din asta.
Acum, daca era in timpul zilei nu era chiar asa bai, dar incepusera sa puna muzicile cele frumoase incepind cu ora 10. NOAPTEA. Si terminau fix la 4 dimineata, de ce nici acum n-am inteles.
Am rabdat io o luna, doua, 3, 4. Dupa 5 luni, intr-o seara binecuvintata , aud o muzica de meditatie venind de pe balcon via airwaves. Ies in balcon si din vale se auzea o Sepulturica. Ciulesc urechile, decelez blocul, si apartamentul, ceea nici nu era greu ca erau geamurile deschise si un tip fuma tacticos pe pervaz.
Intr-o sclipire de geniu cobor si ma duc la el. Baiatu', rocker of course, a fost foarte empat cu necazurile mele si mi-a dat boxa lui pentru o saptamina.
Urmarea? Fix la ora 4 cind babalicii se culcau puneam pe dulapul din dormitor boxa lu'baiatu orientata cu fata in sus, lipita de plafon, ca sa auda oamenii muzica de buna calitate.
Muzica fiind Colosseum, deloc digerabila, orientata doar in sus (vecinii ceilalti nu auzeau), si nu 'Albatros' sau 'domnisoara Naste din Berceni' cum ascultau oamenii, s-a dovedit peste puterile lor de suportat.
Mi-au batut la usa. Mi-au batut in teava. M-au batut la cap. Nada...
Dupa 2 luni baietii si-au vindut apartamentul si s-a mutat o familie compusa dintr-o tipa nefututa, un sot fatalau si un copil tacut.
De atunci am dormit bine...
0 comments:
Post a Comment