Un reporter a descoperit ceva absolut SOCANT cand a primit un telefon de
la un cetatean roman ce fusese in vacanta la Balaton. Ungaria se
pregateste de atac!
Cativa turisti au cazut acum cateva saptamani in ceea ce s-a dovedit a fi apoi un complex minier subteran bine camuflat de Ungaria. Incidentul a fost musamalizat rapid de serviciile unguresti, insa unul din turisti s-a hotarat sa rupa tacerea. Mai jos puteti citi uimitoarea poveste a acestuia:
"Oamenii astia au construit ceva incredibil. Cred ca se pregateste ceva, ceva mare, pentru ca altfel nu aveau de ce sa se ascunda asa. Inchipuiti-va…
Au de toate sub pamant, retele de transport, cantine. Cauta aur la sute de metri adancime si au construit uzina si zonele de prelucrare tot in galerii, ca sa nu atraga atentia lumii.
Eram cu familia in vacanta. Cu familia si cu niste prieteni. Fetele au ramas cu copiii la plaja, si noi baietii am vrut sa dam o raita cu bicicletele pe potecile de munte din nord.
Ne-am luat la noi apa, haine si ceva de-ale gurii si am zis ca ne-om intoarce noi seara. Am mers noi ce-am mers, sa fi tot mers vreo 4-5 ore, ca asta se intampla dupa ce ne-am oprit sa mancam ceva.
Am ajuns intr-o zona unde padurea era foarte deasa, si nici cararea nu se mai vedea asa de clar, asa ca eu am zis sa ne intoarcem. C. a vrut sa mai mergem, macar un kilometru, doi, ca a zis ca atunci e mai palpitant, cand nu mergi pe drumul "asfaltat" de altii inaintea ta.
Dupa cateva zeci de minute de mers, am realizat ca nu mai vedem nici un marcaj, nici un drum, nimic, si am vrut sa ne intoarcem, am zis ca nu putem fi departe, om fi luat-o pe langa drum.
Asa ca am facut stanga, acolo unde din calculele noastre socotisem ca ar fi drumul si atunci s-a intamplat nenorocirea.
C. a vrut sa ocoleasca un deal mai pieptis, si a cotit spre dreapta …si am vazut cum se deschide in fata noastra un hau enorm. In mijlocul padurii se afla o groapa mare, o cariera de ceva, nu stiam exact despre ce este vorba la vremea respectiva.
C. a vrut sa coboram si sa ne uitam putin in jur, nu stiam ca ar fi ceva de genul asta acolo si am crezut ca ar fi interesant s-o vedem mai aproape.
Pe masura ce ne apropiam, auzeam zi zgomote, de parca s-ar fi lucrat acolo, si n-ar fi o cariera parasita, moment in care am strigat dupa C. sa ne intoarcem. C. s-a rasucit sa-mi raspunda…si brusc a disparut.
Pana sa ma dezmeticesc sa-mi dau seama ce se intampla, am vazut o gaura mare in fata mea si n-am mai putut s-o evit. Cred ca am cazut prin ea, caci nu-mi mai amintesc nimic decat ca ne-am trezit intr-un fel de beci.
Cred ca am cazut in ceva galerie surpata. Pe atunci habar n-aveam unde am ajuns, dar pe masura ce trecea timpul si pe noi ne plimba de colo-colo, sunt aproape sigur ca era vorba de o galerie miniera surpata. Probabil ca s-au apropiat prea tare de suprafata in acel loc.
In fine, nici nu ne dezmeticisem bine, ca am fost inconjurati de mai multi oameni imbracati intr-un fel de uniforma si cu cagule, lanterne. Ne-au zis ca daca ii urmam si facem exact ce ne spun ei, o sa fi in regula.
Ne-au dus in niste birouri neinteresante, asta dup ace ne-au plimbat prin fel de fel de coridoare, ba la stanga, ba la dreapta…probabil sa nu mai stim drumul inapoi de unde am cazut.
Cat ne-au tot plimbat pe noi asa, am apucat sa aruncam cate un ochi pe pereti, am vazut niste schite, probabil un fel de planuri ale cladirii si am vazut o usa pe care era simbolul radioactiv….
Am trecut la un moment dat si pe langa niste sine, unde erau oprite niste vagonete pline cu pamant. Oamenii aia ne tot impingeau sa trecem mai repede pe langa vagonete, si atunci…m-am facut ca ma impiedic si m-am sprijinit de un vagonet din asta, era intr-adevar plin cu pamant si cu resturi de piatra.
Cineva a strigat la mine, probabil sa ma ridic, iar in momentul in care a venit un mascat din ala cu lanterna sa vada ce se intampla, am vazut ca molozul din vagonet era auriu. Erau bucati de AUR in molozul ala, si cred ca asta era de fapt, o mina de aur ascunsa.
Problema e ca dupa ce am intrat in birouri s-a rupt filmul si ne-am trezit apoi intr-un autocar, in drum spre oras, fara sa intelegem ce se intampla. Am fost dusi, cumea, in alt birou, in care ni s-a explicat ca trebuie sa uitam ceea ce s-a intamplat, unde am fost, ca ne-au inregistrat si ca daca vorbim nu o sa ne fie bine.
Apoi ne-au lasat sa plecam. Ne-au si dus intr-un fel de microbus pana in statiune. Cand am ajuns inapoi la pensiune am vazut ca era trecut de 11 seara.
Cand am ajuns acasa am cautat informatii despre exploatarile miniere din zona. N-am gasit nimic, dar absolut nimic. Nu se scrie nimic despre mina aia. Si asta m-a facut sa vorbesc. Mi-e si mai frica ca ni se pregateste ceva, ca o sa ne prinda nepregatiti."
PRIMITA PE EMAIL
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Cativa turisti au cazut acum cateva saptamani in ceea ce s-a dovedit a fi apoi un complex minier subteran bine camuflat de Ungaria. Incidentul a fost musamalizat rapid de serviciile unguresti, insa unul din turisti s-a hotarat sa rupa tacerea. Mai jos puteti citi uimitoarea poveste a acestuia:
"Oamenii astia au construit ceva incredibil. Cred ca se pregateste ceva, ceva mare, pentru ca altfel nu aveau de ce sa se ascunda asa. Inchipuiti-va…
Au de toate sub pamant, retele de transport, cantine. Cauta aur la sute de metri adancime si au construit uzina si zonele de prelucrare tot in galerii, ca sa nu atraga atentia lumii.
Eram cu familia in vacanta. Cu familia si cu niste prieteni. Fetele au ramas cu copiii la plaja, si noi baietii am vrut sa dam o raita cu bicicletele pe potecile de munte din nord.
Ne-am luat la noi apa, haine si ceva de-ale gurii si am zis ca ne-om intoarce noi seara. Am mers noi ce-am mers, sa fi tot mers vreo 4-5 ore, ca asta se intampla dupa ce ne-am oprit sa mancam ceva.
Am ajuns intr-o zona unde padurea era foarte deasa, si nici cararea nu se mai vedea asa de clar, asa ca eu am zis sa ne intoarcem. C. a vrut sa mai mergem, macar un kilometru, doi, ca a zis ca atunci e mai palpitant, cand nu mergi pe drumul "asfaltat" de altii inaintea ta.
Dupa cateva zeci de minute de mers, am realizat ca nu mai vedem nici un marcaj, nici un drum, nimic, si am vrut sa ne intoarcem, am zis ca nu putem fi departe, om fi luat-o pe langa drum.
Asa ca am facut stanga, acolo unde din calculele noastre socotisem ca ar fi drumul si atunci s-a intamplat nenorocirea.
C. a vrut sa ocoleasca un deal mai pieptis, si a cotit spre dreapta …si am vazut cum se deschide in fata noastra un hau enorm. In mijlocul padurii se afla o groapa mare, o cariera de ceva, nu stiam exact despre ce este vorba la vremea respectiva.
C. a vrut sa coboram si sa ne uitam putin in jur, nu stiam ca ar fi ceva de genul asta acolo si am crezut ca ar fi interesant s-o vedem mai aproape.
Pe masura ce ne apropiam, auzeam zi zgomote, de parca s-ar fi lucrat acolo, si n-ar fi o cariera parasita, moment in care am strigat dupa C. sa ne intoarcem. C. s-a rasucit sa-mi raspunda…si brusc a disparut.
Pana sa ma dezmeticesc sa-mi dau seama ce se intampla, am vazut o gaura mare in fata mea si n-am mai putut s-o evit. Cred ca am cazut prin ea, caci nu-mi mai amintesc nimic decat ca ne-am trezit intr-un fel de beci.
Cred ca am cazut in ceva galerie surpata. Pe atunci habar n-aveam unde am ajuns, dar pe masura ce trecea timpul si pe noi ne plimba de colo-colo, sunt aproape sigur ca era vorba de o galerie miniera surpata. Probabil ca s-au apropiat prea tare de suprafata in acel loc.
In fine, nici nu ne dezmeticisem bine, ca am fost inconjurati de mai multi oameni imbracati intr-un fel de uniforma si cu cagule, lanterne. Ne-au zis ca daca ii urmam si facem exact ce ne spun ei, o sa fi in regula.
Ne-au dus in niste birouri neinteresante, asta dup ace ne-au plimbat prin fel de fel de coridoare, ba la stanga, ba la dreapta…probabil sa nu mai stim drumul inapoi de unde am cazut.
Cat ne-au tot plimbat pe noi asa, am apucat sa aruncam cate un ochi pe pereti, am vazut niste schite, probabil un fel de planuri ale cladirii si am vazut o usa pe care era simbolul radioactiv….
Am trecut la un moment dat si pe langa niste sine, unde erau oprite niste vagonete pline cu pamant. Oamenii aia ne tot impingeau sa trecem mai repede pe langa vagonete, si atunci…m-am facut ca ma impiedic si m-am sprijinit de un vagonet din asta, era intr-adevar plin cu pamant si cu resturi de piatra.
Cineva a strigat la mine, probabil sa ma ridic, iar in momentul in care a venit un mascat din ala cu lanterna sa vada ce se intampla, am vazut ca molozul din vagonet era auriu. Erau bucati de AUR in molozul ala, si cred ca asta era de fapt, o mina de aur ascunsa.
Problema e ca dupa ce am intrat in birouri s-a rupt filmul si ne-am trezit apoi intr-un autocar, in drum spre oras, fara sa intelegem ce se intampla. Am fost dusi, cumea, in alt birou, in care ni s-a explicat ca trebuie sa uitam ceea ce s-a intamplat, unde am fost, ca ne-au inregistrat si ca daca vorbim nu o sa ne fie bine.
Apoi ne-au lasat sa plecam. Ne-au si dus intr-un fel de microbus pana in statiune. Cand am ajuns inapoi la pensiune am vazut ca era trecut de 11 seara.
Cand am ajuns acasa am cautat informatii despre exploatarile miniere din zona. N-am gasit nimic, dar absolut nimic. Nu se scrie nimic despre mina aia. Si asta m-a facut sa vorbesc. Mi-e si mai frica ca ni se pregateste ceva, ca o sa ne prinda nepregatiti."
PRIMITA PE EMAIL
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
0 comments:
Post a Comment