Pe lângă zecile de castele, palate, clădiri monument sau foste domenii boereşti lăsate în paragină, în România există şi cazuri fericite ale unor clădiri de patrimoniu.
Acolo unde a existat interes şi iniţiativă, şi mai ales bani şi pricepere, unele clădiri adevărate moşteniri istorice au devenit atracţii turistice.
Excepţiile pot fi numărate pe degete, se arată într-o amplă analiză publicată în Adevărul.
Castelele şi palatele-muzeu, cum ar fi Peleş şi Pelişor, Bran, Castelul Huniazilor, sau cele preluate de organizaţii non-guvernamentale sau oameni de afaceri cum ar fi castelul Miclăuşeni din judeţul Iaşi, Banffy de la Bonţida, Cluj, sau Şofronea din Arad.
Click pe poze pentru a citi povestea celor mai frumoase castele din România în reportajul Românii şi castelel lor
La Craiova, Castelul de poveste din Parcul Nicolae Romanescu va fi redeschis pentru public peste câteva săptămâni, spaţiul fiind amenajat ca terasă-bar.
Lăsat în paragină timp de câţiva ani de firma Coreal, deţinută de omul de afaceri craiovean Iulian Siclitaru, Castelul Fermecat a fost închiriat în urmă cu o lună de către un cunoscut craiovean, care a demarat deja reabilitarea imobilului.
Click pe poze pentru a vedea GALERIA FOTO!
Castelul de la malul mării
Bulgarii atrag sute de mii de turişti anual cu un castel care a aparţinut României. Cel de la Constanţa stă mărturie a unor vremuri de mult apuse. Castelul Reginei Maria de la Balcic, reşedinţa de vară a soţiei regelui Ferdinand, şi vila Şuţu din zona peninsulară a Constanţei ar fi putut fi punct de atracţie turistică.
Chiar dacă arată ca o ruină, vila Şuţu din Constanţa merită vizitată de turişti, fiind unul dintre simbolurile oraşului. Situată lângă portul Tomis, clădirea încântă prin designul său unic. Vila a fost ridicată în anul 1889, după planurile arhitectului Grigore Cerchez. Află aici cine a comandat impunătoarea vilă.
Braşov: Cetatea Rupea se reabilitează din fonduri europene
Lucrările de reabilitare a Cetăţii Rupea, din judeţul Braşov au început încă din luna aprilie a acestui an.
Lucrările la Cetatea Rupea vor dura doi ani şi se execută cu fonduri europene, în valoare de 30,8 milioane de lei.
Practic, lucrările constau în reabilitarea şi consolidarea zidurilor cetăţii, a turnurilor şi a sălilor interioare, introducerea apei curente, a gazului şi a curentului electric. Pentru ca un număr cât mai mare de turişti să viziteze vechea cetate din Rupea, în cadrul proiectului se doreşte şi construirea căilor de acces în cetate.
Bastionul Postăvarilor face parte din cea mai cunoscută şi vizitată fortăreaţă din Braşov
Cu o înălţime de aproape 13 metri şi ziduri de câţiva metri grosime, bastionul s-a conservat relativ bine până în zilele noastre. Acesta nu mai putea fi însă vizitat de turiştii care doreau să vadă Cetatea Braşovului.
Reabilitarea bastionului a fost făcută cu fonduri de la Consiliul Judeţean şi a durat aproape trei ani. Au fost refăcute galeriile de lemn, pe aceeaşi veche structură şi a fost instalat un schelet metalic pentru susţinere.
Click pe poza pentru video de la redeschidere
Renovări de milioane la cetăţile din judeţul Braşov
Cetăţile Făgăraş, Feldioara şi Râşnov vor intra în renovare. Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean, Aristotel Concescu se vor face lucrări şi la Rupea după ce se va rezolva litigiul existent acolo în acest moment.
La Făgăraş, lucrările de acum sunt primele renovări din ultimii 35 de ani. Se vor reabilita corpurile de gardă şi zidurile de apărarea dintre ele. Investiţia se ridică la 3 milioane de euro, bani asiguraţi de Consiliul Judeţean şi autorităţile locale din Făgăraş. Proiectul este acum în faza de licitaţie şi ar putea fi finalizat în următorii doi ani.
Consiliul Local Făgăraş va încerca să obţină şi avizele de la Ministerul Culturii pentru ca în incinta Cetăţii să fie amenajate spaţii pentru vânzare suveniruri, pentru produse şi obiecte tradiţionale. Tot aici ar putea exista şi o Casă a Căsătoriilor. Municipalitatea a reuşit să reintre total în posesia cetăţii după o luptă de 11 ani în justiţie. Mărul Discordiei a fost crama din cetate.
Cetatea Râşnov este deja în şantier, aici începând lucrările de restaurare în regim de urgenţă. „Lucrările ajung la aproximativ un milion de euro. În viitorul apropriat avem în vedere şi alte proiecte pentru reabilitarea cetăţii", a spus Adrian Veştea, primarul din Râşnov.
Cetatea de Scaun a Sucevei va fi reabilitată sub privirile turiştilor
Finanţarea acestui proiect se face cu fonduri europene nerambursabile, iar administraţia locală şi cea judeţeană trebuie să acopere 2% din costurile eligibile ale proiectului şi cele neeligibile. Valoarea proiectului se ridică la 13 milioane de euro, durata de execuţie fiind de 46 de luni.
În lipsa unui plan de situaţie detaliat al Cetăţii de Scaun, nu se va realiza o refacere integrală a zidurilor şi a turnurilor, deoarece o serie de normative europene impune reconstrucţia unui asemenea monument doar în limitele în care detaliile iniţiale ale acestora sunt cunoscute clar.
Astfel, vor fi restaurate zidurile, capela, baia turcească, închisoarea, camera de gardă, vor fi consolidaţi bolţii, halele de jos şi cele de sus. Pe platoul de deasupra halei de sus va fi amenajat un spaţiu pentru spectacole, pentru diverse manifestări culturale şi va fi refăcută latura de nord.
Click pe poza pentru a afla mai multe amănunte!
GALERIE FOTO Călăraşi: clădirea în care au poposit trei regi a fost reabilitată
Renovarea clădirii, ce a fost construită înainte de anul 1880, a constat în modernizarea şi consolidarea sălilor, dar şi a picturilor de pe pereţi, descoperite între timp.
Pentru această lucrare au fost alocate 2,3 milioane de lei. Pe complexul cultural au fost montate déjà trei plăci care amintesc de faptul că aici au poposit trei regi: Regele Mihai, Regele Carol I si Regele Ferdinand. Aici a locuit şi realizatorul primului film românesc, Leon Popescu.
În urma lucrărilor de restaurare, clădirea a fost transformată într-un complex cultural splendid care va găzdui expoziţii, sesiuni ştiinţifice şi chiar o cafenea literară, amenajată într-o hrubă. „Este una dintre cele mai reuşite restaurări din judeţ şi se află pe lista celor 20 de monumente istorice refăcute printr-un program al Ministerului Culturii, printre care Teatrele din Iaşi, Cluj şi Bucureşti, dar şi muzeul Antipa.
Cetatea Alba Iulia, cireaşă pe tortul turistic al Europei. Lucrările de restaurare au costat 50 de milioane de euro
Cetatea Alba Iulia este readusă la viaţă prin ample activităţi de restaurare. Refacerea porţilor şi amenajarea parcului din şanţurile cetăţii sunt principalele lucrări desfăşurate de municipalitate în ultimii ani. Aproximativ 200 de milioane de lei (circa 50 milioane de euro) au fost investiţi sau sunt în curs de cheltuire pentru a pune fortificaţia pe harta turistică a Europei. În procent de 85 la sută, banii provin din fonduri europene şi de la Guvern.
Istoria cetăţii din Alba Iulia îşi începe povestea în urmă cu mai bine de 2.000 de ani şi este o mărturie vie a trei epoci diferite: Castrul Roman Apulum (106 d.Ch.), Cetatea Medievală Bălgrad (sec. XVI-XVII) şi Cetatea Alba Carolina, fortificaţie de tip Vauban (sec. XVIII). Poarta Castrului Roman a fost reconstruită ca pe vremea lui Traian, fiind inaugurată în 2010. Poziţionată în zona Traseului Celor Trei Fortificaţii, este obiectiv unic în Europa. Valoarea lucrărilor de reabilitare a fost de 1,77 milioane lei. Citeşte aici povestea cetăţii.
Galerie foto: Cetatea Alba Iulia, înainte şi după lucrările de restaurare
VIDEO Cetatea Alba Carolina, admirată de la înălţime din autobuzul cu etaj
FOTOGALERIE Cel mai valoros palat din Oltenia este modernizat cu şapte milioane de euro. Meşterii folosesc foiţă de aur şi mătase de Lyon
Palatul Jean Mihail, monument istoric de importanţă naţională, va fi reabilitat graţie unei investiţii de şapte milioane de euro. Constructorii încearcă să salveze cât mai multe ornamente din arhitectura clădirii, pe care le vor restaura. Meşterii vor folosi foiţă de aur şi celebra mătase de Lyon.
Lucrările demarate toamna trecută la comanda Consiliului Judeţean (CJ) Dolj au avansat repede, constructorii atacând toate fronturile de lucru pentru a reuşi să termine proiectul în 24 de luni. Imobilul are trei nivele, şantierul desfăşurându- se în prezent pe toată aria construită de aproape 1.200 de metri pătraţi.
CLICK PE POZĂ PENTRU GALERIE FOTO DE LA LUCRĂRI!
Arheologii scot la suprafață „comorile” de sub Cetatea Severinului
Cetatea Severinului va fi transformată într-un important centru turistic și va intra în circuitul european. Până atunci însă, cercetătorii trebuie să descarce zona de material arheologic, pentru ca lucrările de amenajare a cetății, menite să o introducă în circuitul turistic, să poată demara.
Ei au termen până în luna septembrie să facă acest lucru, însă acesta se poate prelungi, în cazul unor descoperiri care necesită cercetări amănunțite și mai multe săpături.
Până acum, surprizele ivite din adâncurile istoriei se țin lanț. Săpăturile executate în partea de nord a cetății au scos la suprafață o fântână din perioada medievală. Află aici ce descoperiri au făcut arheologii la Severin
Circuitul castrelor romane va fi în sfârşit realizat
Proiectul turistic referitor la circuitul castrelor romane din Sălaj, aflat de mulţi ani în aşteptare, are şanse de a fi demarat în perioada următoare.
Preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Tiberiu Marc, a afirmat, într-o conferinţă de presă, că speră să semneze contractul de finanţare cât mai repede, apoi să-l implementeze.
„Proiectul acesta este special. Este un proiect lung ca parcurs. Am avut şi probleme pentru că proiectantul iniţial a dispărut, a falimentat. Însă am găsit un alt proiectant şi sper ca totul să meargă repede de acum înainte”, a spus Tiberiu Marc.
Citeşte şi:
Ce se mai poate vedea din Zalăul vechi
Castelul singurului rege născut în Şimleu este o ruină
Proiectul are ca ţel final crearea unui circuit turistic între castrele romane prezente pe limesul din Sălaj şi va fi localizat în comunele Mirşid şi Buciumi. Valoarea totală a proiectului depăşeşte 33 de milioane de lei şi este finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, axa prioritară 5, "Restaurarea si valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea şi modernizarea infrastructurilor conexe".
Un castru roman din Prahova va fi scos la lumină
Ascuns mai bine de două mii de ani, sub un deal imens, acesta a fost descoperit în 1887 de săteni, în timp ce desfășurau lucrări agricole. Importanța istorică a acestuia este incontestabilă. Practic, castrul atestă fără dubiu faptul că romanii au trecut și au staționat în această zonă, inclusiv Legiunea a V-a Macedonica, care stătea permanent în Dacia.
Peste 30 de clădiri, ziduri, porți, fântâni și alei, inclusiv un pretoriu, adică o locuință a comandantului, datând din perioada 101-102, construite din pământ, și ulterior întărite cu piatră, la 118, în anul primei reorganizări a Daciei, așteaptă să fie scoase la lumină.
Conacele din Prahova, frumoase, misterioase şi... bântuite
Cetatea Aiudului, propusă pentru a fi inclusa în Lista Patrimoniului Mondial
Cetatea Aiudului este propusă de administraţia locală pentru Lista Patrimoniului Mondial. O hotărâre în acest sens a fost promovată de Consiliul local Aiud. Monumentul istoric are o vechime de peste 600 de ani şi este una dintre cele mai bine păstrate cetăţi urbane din Transilvania.
Cetatea Aiudului este propusă la pachet cu Colegiul Naţional Bethlen Gabor şi zona viticolă Aiud.
Castelul Kemeny din Sâncrai, vechi de 200 de ani, va fi transformat în fermă de trandafiri
Clădirea va fi restaurată de Consiliul Judeţean şi va fi folosită de cultivatorii de flori. Castelul a fost construit de familia nobiliară Kemeny. Timp de 50 de ani a fost centru de plasament pentru copii cu dizabilităţi.
Castelul Kemeny din localitatea Sâncrai, oraşul Aiud, va fi transformat într-o fermă ecologică de trandafiri. Proiectul aparţine Consiliului Judeţean, proprietarul clădirii, şi va costa aproximativ 8 milioane de lei.
Castelul este monument istoric, are o vechime de 200 de ani şi se găseşte într-o stare avansată de degradare.
Spitalul Colţea renaşte din ruine după 11 ani
Saloanele unităţii sanitare veche de peste 300 de ani au fost reabilitate, iar întreaga clădire a fost salvată de la prăbuşire.
Marmura, tâmplăria din lemn stratificat şi lustrele noi sunt câteva dintre modernizările ce se văd după mai bine de un deceniu de restaurare. Cupolele impunătoare ale acoperişului sunt din metal, iar laboratoarele şi sala de reanimare au fost dotate cu centrale de ventilaţie şi răcire.
Grădinile interioare au bănci şi fântâni arteziene, piatră cubică, 360 de arbori tuia şi 4.000 de plante, iar electricienii legau astăzi irele la cele 134 de corpuri de iluminat din exterior.
Reprezentaţii firmei BauTech General Construct SRL, care se ocupă acum de renovare, spun că peste câteva zile principala curte a clădirii, cea dinspre Bulevardul I.C. Brătianu va fi gata. „Mâine (astăzi n.r.) dăm jos schela de pe corpul C1 al spitalului”, a spus şeful de şantier Nicolae Ghiţă, românul venit din Austria pentru a termina lucrările la Spitalul Colţea.
Piaţa Unirii din Oradea va arăta ca la începutul secolului XX, după un „facelift” de 21 de milioane de lei
Pentru a creşte potenţialul turistic al centrului istoric, Piaţa Unirii va fi supusă unui „facelift" de circa 21 de milioane de lei. Experţi ai Agenţiei de Dezvoltare Nord-Vest au făcut astăzi o ultimă verificare a documentelor referitoare la transformarea, cu finanţare europeană, a Pieţei Unirii în zonă pietonală, cu apel turistic.
Click pe poza pentru amănunte
Demolarea României - o campanie adevarul.ro pentru salvarea monumentelor istorice ale românilor
Timp de o săptămână, pe adevarul.ro ati putut citi o serie de materiale în care am prezentat starea deplorabilă în care foarte multe clădiri - monument ale României au ajuns, fie din cauza nepăsării autorităţilor, fie din cauza lipsei de fonduri. Lipsa banilor nu poate reprezenta însă o scuză pentru autorităţile locale atâta timp, după cum am arătat prin exemplele de mai sus, UE ne pune la dispoziţie zeci de milioane de euro pentru asemenea lucrări.
Citește aici articolele din campania DEMOLAREA ROMÂNIEI
BRAȘOV FOTOGALERIE Casele din Centrul Braşovului cad la primul cutremur!
Locuitorii clădirilor încadrate în clasele de risc seismic spun că nu au bani să-şi consolideze casele. Majoritatea construcţiilor de pe „lista neagră" a imobilelor cu grad seismic ridicat sunt cele din Centrul istoric, existând pericolul să se prăbuşească la un cutremur puternic. Citeşte mai multe AICI
ARAD DEMOLAREA ROMÂNIEI Cel mai vechi teatru din ţară „demolat" de urmaşii fostului proprietar
Cu monumente arhitecturale care duc trecătorul cu gândul la o fostă Vienă înfloritoare pe la sfârşit de secol XIX, urbea de pe Mureş ascunde printre cotloanele ei poveşti demult trecute de prima tinereţe, unde istoria rămâne pe locul doi. Ce nu a distrus Ceauşescu, mirajul libertăţii şi a democraţiei de după ’89 a reuşit să scuipe cu interese şi cu sete după avere peste un oraş în care fiecare construieşte unde dă domnu’ şi unde nimeni nu e luat la întrebări. Citeşte mai multe AICI
MOLDOVA FOTOGALERIE Simbolurile Iaşiului riscă să devină istorie
Cel mai cunoscut simbol al Iaşiului se aseamănă pe zi ce trece cu un palat al rromilor din cauza noii culori a acoperişului, aleasă pe criterii financiare. Centrul istoric al oraşului rămâne într-o stare avansată de degradare din cauză că locatarii clădirilor vechi refuză să-şi părăsească locuinţele. Citeşte mai multe AICI
Capitala Banatului se poate lăuda cu un număr de aproximativ 14.000 de clădiri istorice. Cele mai multe sunt însă lăsate în paragină, structura de rezistenţă este şubredă, iar faţadela arată jalnic, fiind un real pericol pentru trecători. Citeşte mai multe AICI
GALAȚI FOTO Centrul istoric este lăsat să moară
Tot mai puţine sunt clădirile care încă amintesc imaginea şi atmosfera Galaţiului de altă dată. Multe dintre construcţiile reprezentative ale urbei noastre sunt lăsate în paragină, în timp ce altora li s-a distrus aspectul original prin aşa zise modernizăr. Citeşte mai multe AICI
ARDEAL FOTOGALERIE Clădirile-emblemă ale Clujului, în paragină
Clădirile istorice din centrul Clujului abandonează, rând pe rând, lupta cu timpul şi nepăsarea. În urmă cu un secol erau considerate embleme ale oraşului de pe Someş. Revendicările şi procesele fără sfârşit au dus, însă, la degradarea lor. Citeşte mai multe AICI
ARDEAL FOTOGALERIE Cetăţuia Clujului se dărâmă, clădirile sunt folosite pe post de WC
Clădirile istorice din fortificaţia situată pe un mic deal din centrul oraşului, una din atracţiile principale ale Clujului, au început să se dărâme la propriu. Din cauza gradului mare de degradare, din clădiri au început să se desprindă tencuiala ori să cadă chiar cărămizile, tavanul şi părţi din acoperiş. Citește mai multe aici!
OLTENIA GALERIE FOTO Casele din centrul istoric al Craiovei, capcane pentru trecători
O plimbare prin centrul istoric al oraşului Craiova s-ar putea transforma într-un adevărat coşmar în orice moment. Zeci de clădiri-monument lăsate în paragină de proprietari sunt într-o avansată stare de degradare, iar primăria nu a ridicat până acum vreun deget pentru remedierea situaţiei. Citește mai multe aici!
CONSTANȚA Istoria de vânzare a Cazinoului Constanţa FOTOGALERIE
Unii îl văd vândut. Alţii nici nu vor să audă de vreo implicare. Unul singur ar vrea să dea bani pentru edificiul-simbol al oraşului. Iată ce păreri au miliardarii locali din Top Forbes România! Citește aici ce spun miliardarii!
BUCUREȘTI GALERIE FOTO Centenarul morţii lui Spiru Haret, comemorat cu demolarea casei lui
Casa fondatorului sistemului modern de învățământ - care a făcut ca literele să devină cunoscute marii părți a populației românești analfabete de la final de secol XIX și început de secol XX - este locuită, în prezent, de un grup de oameni pentru care aceleaşi literele continuă să ridice probleme. Este vorba de casa memorială a lui Spiru Haret, din centrul Bucureștiului, pe care, de câțiva ani, a pus stăpânire o familie de romi. Citește aici detalii!
BUCUREȘTI FOTO Castelul lui Dracula din Capitală, ţinut la secret de Armată
Castelul Ţepeş din Bucureşti, o adevărată bijuterie arhitectonică, stă închis de mai bine de doi ani, pentru lucrări de reconsolidare şi reabilitare. Stăpânul castelului, Ministerul Apărării Naţionale (MApN), refuză să dea detalii despre soarta fortăreţei care ar putea atrage foarte mulţi turişti. Citește mai multe aici!
Citeşte şi:
Centrul vechi al Capitalei pierdut în mizerie, zgomot şi goana după bani
FOTOGALERIE
Dă click pe imagini pe a vedea fotogaleria
Clădirile istorice periculoase Timisoara
Clădirile istorice din Timişoara se prăbuşesc peste maşini
RESITA "Perla Banatului", abandonată în paragină
FOTOGALERIE
Dă click pe imagini pe a vedea fotogaleria
"Perla Banatului", abandonată în paragină
"Perla Banatului" a ajuns o ruină
IAŞI Palatul Cultrurii cu turnuleţe ţigăneşti
FOTOGALERIE
Dă click pe imagini pe a vedea fotogaleria
Noul acoperiş al Palatului Culturii îi duce pe turişti şi pe ieşeni cu gândul la turnuleţele rromilor
Palatul Culturii, reabilitat cu turnuleţe ţigăneşti
ARAD Cel mai vechi teatru din ţară rămâne o ruină
FOTOGALERIE
Dă click pe imagini pe a vedea fotogaleria
Clădiri care necesită restaurare
CRAIOVA Casele din centrul istoric, capcane pentru trecători
FOTOGALERIE
Dă click pe imagini pe a vedea fotogaleria
Hanul Puţureanu, lăsat în paragină de proprietari, e într-o stare avansată de degradare
Hanul Puţureanu, clădire-monument, este un real pericol pentru trecători
CONSTANŢA Cazinoul, clădirea simbol a oraşului, stă să cadă
FOTOGALERIE
Dă click pe imagini pe a vedea fotogaleria
Simbolul secular
Faleza Cazinoului, zona de promenadă preferată de constănţeni
BRAŞOV Centrul stă să cadă
FOTOGALERIE
Dă click pe imagini pe a vedea fotogaleria
Case in paragina in centrul Brasovului
GALAŢI: „Casa de Italia" - demolată de ţigani. Nici italienii, nici românii nu se sinchisesc că imobilul a ajuns o ruină
FOTOGALERIE
Dă click pe imagini pe a vedea fotogaleria
Demolarea României. Ţiganii distrug ultimele rămăşiţe ale Galaţiului interbelic
CLUJ Clădirile-emblemă ale Clujului, în paragină
SURSA ADEVARUL
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
0 comments:
Post a Comment