Transplanturile de organe si memoriile celulare-partea 2

Cazul 2

Donatorul a fost un baiat in varsta de 16 luni, care s-a innecat in cada. Beneficiarul a fost un baiat de 7 luni diagnosticat cu tetralogia Fallot (o gaura in septul ventricular, cu deplasarea aortei, stenoza pulmonara si ingrosare a ventricolului drept).
Mama donatorului, medic, a observat:
„S-a intamplat ceva neasteptat – pe langa faptul ca am putut sa-i aud din nou inima lui Jerry [donatorul], am putut sa o si simt in mine. Cand Carter [beneficiarul] m-a vazut prima data, a alergat la mine, si-a impins nasul intr-al meu si l-a frecat de cateva ori. Era exact ce faceam noi cu Jerry. Inima lui Jerry (si a lui Carter) are cinci ani acum, dar ochii lui Carter erau ochii lui Jerry. Cand m-a imbratisat, mi-am putut simti fiul. Vreau sa zic ca chiar l-am putut simti, nu m-am exprimat simbolic. El era acolo. I-am simtit energia. Sunt doctor. Sunt pregatita sa fiu o observatoare patrunzatoare si am fost intotdeauna o sceptica innascuta. Dar asta era real. Stiu ca oamenii vor spune ca am nevoie sa cred ca spiritul fiului meu e viu si poate ca asa si este. Dar l-am simtit. Atat sotul meu cat si tatal meu l-au simtit si va jur – puteti s-o intrebati si pe mama mea – Carter a spus aceleasi cuvinte de bebelus pe care le-a spus Jerry. Carter are sase ani, dar spunea aceleasi cuvinte de bebelus ale lui Jerry si se juca cu nasul meu la fel cum facea Jerry.
Am stat cu ... [familia beneficiarului] in noaptea aceea. In mijlocul noptii, Carter a intrat si a cerut sa doarma cu mine si cu sotul meu. S-a ghemuit intre noi exact cum facea Jerry, iar noi am inceput sa plangem. Carter ne-a spus sa nu plangem pentru ca Jerry a spus ca totul e ok. Sotul meu si cu mine, parintii mei si cei care chiar l-au cunoscut pe Jerry nu au nici o indoiala. Inima fiului nostru contine mult din fiul nostru si bate in pieptul lui Carter. Pe un anumit nivel, fiul nostru este inca in viata.”
Mama beneficiarului a raportat:
„L-am vazut pe Carter mergand la ea [la mama donatorului]. El nu face asta niciodata. El e foarte, foarte timid, dar a mers la ea asa cum obisnuia sa alerge la mine cand era mic. Cand a soptit „E ok, mama”, am fost doborata. A numit-o „mama”, sau poate ca era inima lui Jerry cea care vorbea. Si inca un lucru care ne-a uimit. Mama lui Jerry ne povestea ca baietelul ei avea o usoara paralizie cerebrala, mai mult pe partea stanga. Carter are o intepeneala si un tremurat usor pe aceeasi parte. Nu le-a avut cand era bebelus si le-a manifestat numai dupa transplant.
Doctorii spun ca are probabil legatura cu boala sa anterioara operatiei, dar eu cred ca e mai mult decat atat.
„Inca un lucru. Cand am mers impreuna la biserica, Carter inca nu-l cunoscuse pe tatal lui Jerry. Am intarziat, iar tatal lui Jerry statea cu un grup de oameni in mijlocul congregatiei. Carter mi-a dat drumul la mana si a fugit direct la barbatul acela. S-a urcat in poala sa, l-a imbratisat si a spus „Taticule!” Am fost uluiti. Cum putea sa-l cunoasca? De ce i-a spus tata? Nu facea niciodata astfel de lucruri. Nu-mi dadea drumul la mana in biserica si nu alerga la un strain. Cand l-am intrebat de ce a facut asta, a spus ca nu el a facut-o. A spus ca Jerry a facut-o si ca el doar l-a insotit.”

Cazul 3

Donatoarea a fost o femeie de douazeci si patru de ani care a fost victima unui accident de automobil. Beneficiarul a fost un absolvent de facultate in varsta de douazeci si cinci de ani, care suferea de fibroza chistica si care a primit un transplant de inima si plamani.
Sora donatorei a raportat:
„Sora mea era o persoana foarte senzuala. Iubirea ei unica era pictura. Cand un betiv a intrat cu masina in ea, era in drum spre prima ei expozitie, tinuta intr-un mic magazin cu obiecte de arta. Magazinul vinde obiecte de arta create de lesbiene, pe care incearca sa le sprijine in acest mod. Sora mea nu se topea dupa asta, dar ea era totusi lesbiana. Ea spunea ca peisajele ei erau de fapt reprezentari ale mamei sau ale unei figuri feminine. Privea un nud feminin si picta un peisaj inspirat de acel nud! Va puteti imagina? Chiar era talentata.”
Beneficiarul a raportat:
„La inceput n-am spus nimanui, dar m-am gandit ca daca am o inima de femeie asta ma va face homosexual. De la operatia mea am devenit mai senzual ca niciodata si femeile mi se par arat de erotice si atractive, incat am crezut ca poate mi s-a facut o operatie in sensul acesta. Doctorul mi-a spus ca noul meu contract cu viata era cel care ma facea sa simt asa dar... sunt diferit. stiu ca sunt diferit. Fac dragoste ca si cum as sti exact cum simte si raspunde corpul feminin – aproape ca si cum ar fi corpul meu. Am acelasi corp, dar cred ca am capatat si modul de a gandi al unei femei despre sex.”
Prietena beneficiarului a spus:
„El e un iubit mult mai priceput acum. Desigur, inainte era mai slabit, dar nu e vorba despre asta. Ceea ce vreau sa spun este ca-mi cunoaste corpul la fel de bine ca si mine. Vrea sa ma tina in brate si sa faca dragoste cu mine cat mai mult timp. si inainte era un iubit bun, dar nu in felul acesta. E ceva diferit. Acum vrea sa ma imbratiseze tot timpul si sa mearga la cumparaturi. Doamne, el nu vroia niciodata sa mearga la cumparaturi! Si stiti ce, acum are portofel. Portofelul lui! Il tine atarnat de umar si il numeste sacul lui, dar e ca o poseta. Nu poate sa suporte cand ii spun asta, dar cand merg cu el la cumparaturi e ca si cum as merge cu o fata. si inca un lucru – ii place sa mearga la muzee. El nu facea asta niciodata, dar absolut niciodata. Acum ar merge in fiecare saptamana. Uneori sta cateva minute si priveste un tablou fara sa vorbeasca. Ii plac peisajele – sta in fata lor si doar priveste. Uneori il las acolo si ma intorc mai tarziu dupa el.”

Posted in: memoria celulara,transplanturi organe,vindecari