CRAVATA DE PIONIER

Terror Art Tara Tuturor Posiblitatilor


Sniff, sniff, o lacrima de crocodil imi curge in coltul ochiului dupa ce am citit postul lui dono.
Aul lang syne, sau 'the good times, people'.

Cravata mea de pionier era de matase naturala. Am tinut foarte mult sa nu fie de plastic, asa cum erau ulterior majoritatea. Am primit-o in clasa a 4 a, ca asa trebuia, sa fii destul de mare ca sa fii responsabil, sa stii ce juri si sa iti tii cuvintul.
Pentru noi a fi pionier era o cinste. Deveneai supereroul scolii, supermanul clasei, un erou care nu mai putea sa traga fetele de codite, sa le dea pumni in nas celorlalti baieti, ci doar sa ii spuna lui tovarasa, sau sa incerce sa-i desparta pe beligeranti. On occasions, sa dea exemplu personal.

Cind m-au facut pioniera, ne-am dus la Doftana-care apropo, acum arata devastata si parasita-nu ca as avea regrete.
Si acolo am cintat cu lacrimi in ochi acest cintec..ok varianta originala, recunosc.
M-am simtit un mic zeu al unui univers benefic. Si credeti-ma sau nu, m-am straduit sa devin mai buna.Si ceilalti colegi ai mei, la fel.

Pionierizarea era clar o spalare pe creier..dar noi copiii, chiar incercam sa devenim mai buni, mai cuminti, mai silitori. Cel putin in primul an. Acum toate aceste valori s-au dus dracului, odata cu singele eroilor de la revolutie ce s-a scurs in asfalt ascunzindu-se de durere.

P.S.-desigur, daca acum m-ar inteba cineva si pe mine de curiozitate 'ce este cravata de pionier?' as raspunde si io ca maicamea care m-a facut sa pling o saptamina-'o cirpa in trei colturi"-si totusi, si totusi, inca mai credeam in valorile morale ale unui mic erou, exemplul clasei.

P.S.2-ma autodenunt si recunosc ca dupa ce am devenit comandanta de unitate ii terorizam pe toti baietii care inainte ma trasesera de codite si ii bateam prin colturi de ii lua dracu'-saracii, stateau si inghiteau ca nici o profesoara nu i-ar fi crezut ca EU-copilul model i-as putea bate.

Posted in: