Descoperire arheologică sau formaţiune naturală? Aceasta este intrebarea pe care şi-ar pune-o oricine în faţa locului din Rîşnov unde Valentin Tîrcă a găsit un fel de zidărie îngropată sub stratul de pămînt care îmbracă dealul. Pietre paralelipipedice, cu muchii şlefuite milimetric.
Lespezi mari, în spatele cărora se deschid grote. Sînt îmbinate perfect, iar între ele, nimic. Straturile de piatră alternează cu straturi de pietricele, ca o zidărie din cărămizi şi mortar. Deşi pare să fie vorba de o construcţie omenească, nu e exclusă nici posibilitatea ca totul să fie un joc al naturii.
Însă brăneanul Valentin Tîrcă e convins că descoperirea lui este o construcţie realizată cu tehnologie necunoscută, acum 18 milioane de ani. Doar cercetările ştiinţifice la faţa locului vor demonstra dacă sîntem sau nu în faţa unei descoperiri arheologice importante.
Lespezi mari, în spatele cărora se deschid grote. Sînt îmbinate perfect, iar între ele, nimic. Straturile de piatră alternează cu straturi de pietricele, ca o zidărie din cărămizi şi mortar. Deşi pare să fie vorba de o construcţie omenească, nu e exclusă nici posibilitatea ca totul să fie un joc al naturii.
Însă brăneanul Valentin Tîrcă e convins că descoperirea lui este o construcţie realizată cu tehnologie necunoscută, acum 18 milioane de ani. Doar cercetările ştiinţifice la faţa locului vor demonstra dacă sîntem sau nu în faţa unei descoperiri arheologice importante.
O piramidă camuflată de copaci
Valentin Tîrcă e pasionat de istoria secretă a Ţării Bîrsei. O istorie care merge pînă departe, acum mai bine de un miliard de ani. Brăneanul e convins că prin părţile noastre o civilizaţie extraterestră a lăsat zeci de piramide, construcţii în care alienşii şi-au amenajat cîndva laboratoare şi locuinţe.
Aceste piramide sînt astăzi munţi şi dealuri artificial împădurite, aşa încît nimeni n-ar mai bănui că sub stratul de pămînt se ascund încăperi şi tunele.
În zona Rîşnovului, sînt cel puţin şapte piramide aliniate, începînd cu cea pe care e aşezată cetatea şi pe care, după cum a observat Valentin într-o litografie din secolul XIX, a fost doar piatră, ca dovadă că dealul a fost cîndva piramidă. A făcut descoperirea la a şaptea piramidă începînd de la cetate către Pîrîul Rece.
E mai mică, de numai 30 de metri înălţime, dar plină de surprize. Ceea ce a găsit brăneanul este un perete format din cărămizi de gresie, îmbinate cu mortar. Aşezarea lor regulată pare să conducă la ipoteza că e vorba de o zidărie făcută de mîna omului.
Dar cît de veche? Ce rost avea şi cine a construit-o? Evident, fiinţele din altă galaxie, crede Valentin, care vede construcţia drept o bază extraterestră din gresie, pentru protejarea de radiaţii a locatarilor, tencuită cu sol şi copaci, pentru derutarea rasei umane.
Aceste piramide sînt astăzi munţi şi dealuri artificial împădurite, aşa încît nimeni n-ar mai bănui că sub stratul de pămînt se ascund încăperi şi tunele.
În zona Rîşnovului, sînt cel puţin şapte piramide aliniate, începînd cu cea pe care e aşezată cetatea şi pe care, după cum a observat Valentin într-o litografie din secolul XIX, a fost doar piatră, ca dovadă că dealul a fost cîndva piramidă. A făcut descoperirea la a şaptea piramidă începînd de la cetate către Pîrîul Rece.
E mai mică, de numai 30 de metri înălţime, dar plină de surprize. Ceea ce a găsit brăneanul este un perete format din cărămizi de gresie, îmbinate cu mortar. Aşezarea lor regulată pare să conducă la ipoteza că e vorba de o zidărie făcută de mîna omului.
Dar cît de veche? Ce rost avea şi cine a construit-o? Evident, fiinţele din altă galaxie, crede Valentin, care vede construcţia drept o bază extraterestră din gresie, pentru protejarea de radiaţii a locatarilor, tencuită cu sol şi copaci, pentru derutarea rasei umane.
Pietre antice tăiate cu flexul?
Cum a fost ridicat acest zid? „Printr-o tehnologie necunoscută, de înaltă performanţă. Sînt pietre tăiate cu precizie de ordinul micronilor. Piatra a fost topită la temperaturi de mii de grade Celsius şi tăiată cu laserul.
Pe fiecare piatră se poate observa un fel de smalţ lucios, aşa cum arăta iniţial piramida la exterior. Acest smalţ nu se confundă cu depunerile de aluviuni“, explică arheologul amator, convins că din acelaşi tip de material de construcţie sînt făcute şi celebrele piramide de la Şona.
„Pietrele cu pereţi concavi se îmbină perfect cu pietrele cu pereţi convecşi. Natura nu are matriţe pentru aşa ceva. Aveau dacii sau medievalii flexuri?“, se întreabă el, ironic.
Dacă am putea decoperta dealul, ar ieşi la lumină o frumuseţe de piramidă, asemănătoare celor din Egipt sau Mexic.
Ca dovadă, îşi aminteşte că, într-o altă piramidă-deal din Rîşnov, acum şapte ani, un puşti a intrat printr-o parte şi a ieşit în alta, după ce a trecut printr-o sală imensă. După acelaşi principiu, ar trebui ca şi dealul lui să aibă o intrare secretă.
Cît despre vechimea zidăriei îngropate, ar fi fost ridicată acum 18 milioane de ani, cu mult înainte de apariţia omului, de pe vremea cînd pe Pămînt trăia o civilizaţie colonizatoare venită din Constelaţia Dragonului.
Înarmat cu această teorie, a încercat să afle şi părerea oamenilor de ştiinţă, arătîndu-le cîteva poze şi un bolovan din dealul cu descoperirea. Unii l-au trimis la plimbare, alţii au promis că vor cerceta la faţa locului.
Pe fiecare piatră se poate observa un fel de smalţ lucios, aşa cum arăta iniţial piramida la exterior. Acest smalţ nu se confundă cu depunerile de aluviuni“, explică arheologul amator, convins că din acelaşi tip de material de construcţie sînt făcute şi celebrele piramide de la Şona.
„Pietrele cu pereţi concavi se îmbină perfect cu pietrele cu pereţi convecşi. Natura nu are matriţe pentru aşa ceva. Aveau dacii sau medievalii flexuri?“, se întreabă el, ironic.
Dacă am putea decoperta dealul, ar ieşi la lumină o frumuseţe de piramidă, asemănătoare celor din Egipt sau Mexic.
Ca dovadă, îşi aminteşte că, într-o altă piramidă-deal din Rîşnov, acum şapte ani, un puşti a intrat printr-o parte şi a ieşit în alta, după ce a trecut printr-o sală imensă. După acelaşi principiu, ar trebui ca şi dealul lui să aibă o intrare secretă.
Cît despre vechimea zidăriei îngropate, ar fi fost ridicată acum 18 milioane de ani, cu mult înainte de apariţia omului, de pe vremea cînd pe Pămînt trăia o civilizaţie colonizatoare venită din Constelaţia Dragonului.
Înarmat cu această teorie, a încercat să afle şi părerea oamenilor de ştiinţă, arătîndu-le cîteva poze şi un bolovan din dealul cu descoperirea. Unii l-au trimis la plimbare, alţii au promis că vor cerceta la faţa locului.
Gresie bună de ascuţit coasa
Profesorul Dumitru Romulus Tîrziu, de la catedra de pedologie a Facultăţii de Silvicultură Braşov, e convins că ciudatele pietre sînt banale roci de gresie.
„Este o gresie cenomaniană, adică din mezozoic. Nisipul, cimentîndu-se, a format astfel de plăci, iar prin mişcări tectonice, acestea se pot aşeza în diferite moduri. Această piatră este foarte bună pentru ascuţit coasa“, spune specialistul în soluri şi roci.
Totuşi, privind forma regulată a cărămizii de gresie, el admite că „se poate şi să fi fost tăiată de mîna omului, înainte de a se depune pe ea ceva“. Dar cine s-o fi tăiat? În mezozoic, adică acum 250 milioane de ani, omul încă nu apăruse pe Pămînt.
Profesorul Adrian Rusu de la Facultatea de Arheologie din Cluj, specialistul care conduce şantierul arheologic de la cetatea Rîşnov, e dezamăgit. Nici pe departe, descoperirea lui Valentin nu e o construcţie umană. Nicolae Pepene, directorul Direcţiei de Cultură din cadrul Primăriei Rîşnov, nu exclude posibilitatea de a fi în faţa unei descoperiri.
„Din poze nu reiese nimic clar. Poate să fie şi o amenajare de acum o sută de ani, poate să fie şi una foarte veche. Poate să nu fie nimic. Trebuie văzut la locul faptei“, spune istoricul, care şi-a propus să ajungă la faţa locului cît mai curînd.
„Este o gresie cenomaniană, adică din mezozoic. Nisipul, cimentîndu-se, a format astfel de plăci, iar prin mişcări tectonice, acestea se pot aşeza în diferite moduri. Această piatră este foarte bună pentru ascuţit coasa“, spune specialistul în soluri şi roci.
Totuşi, privind forma regulată a cărămizii de gresie, el admite că „se poate şi să fi fost tăiată de mîna omului, înainte de a se depune pe ea ceva“. Dar cine s-o fi tăiat? În mezozoic, adică acum 250 milioane de ani, omul încă nu apăruse pe Pămînt.
Profesorul Adrian Rusu de la Facultatea de Arheologie din Cluj, specialistul care conduce şantierul arheologic de la cetatea Rîşnov, e dezamăgit. Nici pe departe, descoperirea lui Valentin nu e o construcţie umană. Nicolae Pepene, directorul Direcţiei de Cultură din cadrul Primăriei Rîşnov, nu exclude posibilitatea de a fi în faţa unei descoperiri.
„Din poze nu reiese nimic clar. Poate să fie şi o amenajare de acum o sută de ani, poate să fie şi una foarte veche. Poate să nu fie nimic. Trebuie văzut la locul faptei“, spune istoricul, care şi-a propus să ajungă la faţa locului cît mai curînd.
Între speranţă şi îndoială ştiinţifică
O altă părere vine de la prof. dr. Stelian Coşuleţ, şeful secţiei de Arheologie a Muzeului de Istorie Judeţean Braşov. Arheologul a privit cîteva fotografii, a întors pe toate părţile roca extrasă din dealul lui Valentin şi a explicat:
„În anumite imagini, nu pare să fie niciun dubiu că e o zidărie din perioada medievală, după tehnică şi materiale. Se văd asizele de egalizare, iar piatra pare prelucrată. Dar natura e şi ea un constructor talentat. Trebuie văzut înainte să ne pronunţăm.
Contează forma dealului, omul lucrează după un plan, natura, după altul. Lîngă zid trebuie să existe şi artefacte, ceramică în special. Nicio realizare umană nu rămîne izolată. Trebuie să văd contextul general, deocamdată, această piatră nu e decît o gresie, un Sandstein, cum ar zice neamţul“.
Cum lucrurile nu se pot lămuri înaintea unei explorări ştiinţifice, nu ne rămîne decît să aşteptăm verdictul experţilor. Pînă atunci, putem doar să privim şi noi imaginile şi să facem supoziţii. Dacă e opera mamei natura, nu avem decît să ne minunăm de măreţia ei. Dacă e o construcţie umană, din ce secol să fie? Dealul e acolo de mii de ani, să fie zidul lui Valentin de vîrsta piramidelor din Valea Regilor?
„În anumite imagini, nu pare să fie niciun dubiu că e o zidărie din perioada medievală, după tehnică şi materiale. Se văd asizele de egalizare, iar piatra pare prelucrată. Dar natura e şi ea un constructor talentat. Trebuie văzut înainte să ne pronunţăm.
Contează forma dealului, omul lucrează după un plan, natura, după altul. Lîngă zid trebuie să existe şi artefacte, ceramică în special. Nicio realizare umană nu rămîne izolată. Trebuie să văd contextul general, deocamdată, această piatră nu e decît o gresie, un Sandstein, cum ar zice neamţul“.
Cum lucrurile nu se pot lămuri înaintea unei explorări ştiinţifice, nu ne rămîne decît să aşteptăm verdictul experţilor. Pînă atunci, putem doar să privim şi noi imaginile şi să facem supoziţii. Dacă e opera mamei natura, nu avem decît să ne minunăm de măreţia ei. Dacă e o construcţie umană, din ce secol să fie? Dealul e acolo de mii de ani, să fie zidul lui Valentin de vîrsta piramidelor din Valea Regilor?
Un rîu ciudat
• Prin dreptul dealului cu pricina trece o apă. Valentin a observat că şi albia rîului are ceva ciudat. „E terasată, e o podea perfect netedă, dintr-o singură bucată. Aşa ceva nu e făcut de mîna omului“, crede el, convins că dalele de gresie sînt urmele unui canal făcut de extratereştri pentru a colecta apa scursă de pe piramidă.
Profesorul Tîrziu are o explicaţie simplă: „albia oricum e artificială, cu cascade pentru oxigenarea apei. Noi am regularizat această vale“. Dar Valentin nu e de acord. „Cu siguranţă e vorba de alt rîu. Aici e o podea groasă de jumătate de metru. Cum au turnat-o?“, se întreabă el, convins că oamenii de ştiinţă n-au niciun interes să ne spună adevărul.
„Sînt plătiţi de elitele francmasoneriei să păstreze ascunse misterele lumii“, crede brăneanul care şi-a expus teoria pe site-ul www.agarthacode.com. Aici mărturiseşte şi faptul că este ultimul rege al agathîrşilor, populaţie rezultată în urma încrucişării extratereştrilor cu indigenii din Carpaţi.
Profesorul Tîrziu are o explicaţie simplă: „albia oricum e artificială, cu cascade pentru oxigenarea apei. Noi am regularizat această vale“. Dar Valentin nu e de acord. „Cu siguranţă e vorba de alt rîu. Aici e o podea groasă de jumătate de metru. Cum au turnat-o?“, se întreabă el, convins că oamenii de ştiinţă n-au niciun interes să ne spună adevărul.
„Sînt plătiţi de elitele francmasoneriei să păstreze ascunse misterele lumii“, crede brăneanul care şi-a expus teoria pe site-ul www.agarthacode.com. Aici mărturiseşte şi faptul că este ultimul rege al agathîrşilor, populaţie rezultată în urma încrucişării extratereştrilor cu indigenii din Carpaţi.
sursa monitorulexpres.ro
0 comments:
Post a Comment