de Luminiţa Soare
Cu o tradiţie spirituală extraordinară care datează de mii de ani, India este şi în ziua de azi considerată drept unul dintre centrele spirituale principale ale lumii. Bogăţia culturală a Indiei îşi are rădăcinile în trecutul său glorios. În India pare că însăşi zeii şi zeiţele au coborât din ceruri lăsând amprenta divinei lor prezenţe să dăinuiască pentru totdeauna în numeroasele locuri considerate sfinte.
Din nord, de la munţii Himalaya şi până în sud, regiunea Tamil Nadu, India este presărată cu mii de altare, temple şi locuri devoţionale care datează unele dintre ele de mii de ani.
Construcţia templelor în India a început acum mai bine de 2000 de ani. Templele au marcat trecerea hinduismului de la religia vedică bazată în principal pe ritualuri complicate, la BHAKTI, sau iubirea devoţională către o zeitate aleasă care atunci este privită de către adorator ca fiind personală.
Astfel, au fost construite numeroase temple închinate diferitelor manifestări ale divinului care în zilele noastre constituie mărturii vii ale spiritualităţii autentice hinduse.
Temple tantrice consacrate cultului Yoghinelor Zeiţe
Printre numeroasele altare devoţionale din India există câteva temple hinduse tantrice din secolul IX dedicate adorării celor 64 de Yoghine Zeiţe care în ciuda importanţei lor pentru cultura şi tradiţia hindusă, sunt ignorate şi marginalizate de către majoritatea cercetătorilor culturii indiene.
Aceste temple tantrice au aparţinut cultului CHAUNSATH YOGHINI (64 de yoghine) care era practicat în cadrul şcolii tantrice KAULA. Găsim referinţe istorice care atestă răspândirea largă a cultului adorării celor 64 de Yoghine Zeiţe între anii 800 şi 1300.
Se spune că YOGHINI-ele (persoană de sex feminin practicantă yoga) aparţinând cultului CHAUNSATH YOGHINI deţineau mari puteri paranormale SIDHI. Rămăşiţe a acestui gen de temple sunt împrăştiate în nordul Indiei şi, cu câteva excepţii, sunt situate în locuri dificil de accesat.
Doar patru se mai găsesc în zilele noastre, două dintre ele în regiunea Orissa, la Hirapur şi la Ranipur, celelalte două la Khajuraho şi Jabalpur (în regiunea Madhya Pradesh).
Poate că unul dintre motivele pentru care Yoghinele Zeiţe şi templele lor au fost neglijate este din cauza unui acut sentiment de teamă pe care ele le inspiră celor neiniţiați. În general localnicii vorbesc despre aceste temple în şoaptă, sau preferă chiar să nu le menţioneze deloc. Există superstiţia că Yoghinele Zeiţe îi pot pedepsi aspru pe cei care se apropie de templele lor.
Şcoala KAULA şi secretele celor 64 de Yoghine Zeiţe
Curentul tantric KAULA s-a dezvoltat în India, pe perioada secolelor IX-XIII. CHAUNSATH YOGHINI constituia unul dintre cultele importante ale acestei şcoli şi lui îi erau dedicate mai multe temple circulare. Se spune că în aceste temple circulare se desfăşurau nişte ritualuri tantrice foarte puternice în urma cărora aspiranţii la desăvârşirea spirituală îşi trezeau mari puteri paranormale SIDDHI.
Elementul SHAKTI (contrapartea feminină a lui DUMNEZEU sau SHIVA, energia Sa manifestatoare) era foarte important în cadrul şcolii tantrice KAULA. De reţinut este faptul că femeile yoghine aparţinând acestei şcoli tantrice erau adorate ca fiind zeităţi feminine iniţiatoare.
CHAUNSATH înseamnă 64 şi simbolizează cele 64 de tantre care, potrivit anumitor texte, au fost revelate de către SHIVA. Tantrele sunt scrise într-un limbaj abstract numit SANDHYA BHASA care poate fi înţeles doar de către cei iniţiaţi. Mai multe tantre, printre care enumerăm KULARNAVA şi GORAKSHA SAMHITA (o formă incompletă a MATTOTARA TANTRA editată de universitatea din Varanasi) conţin numeroase referinţe asupra Yoghinelor Zeiţe.
Găsim referiri la Yoghinele Zeiţe şi relaţia acestora cu contrapartea feminină a lui SHIVA în Agni Purana, Skandi Purana şi Kalika Purana (PURANA înseamnă „care datează din vechime” şi este un un text religios hindus).
Al IX-lea capitol din lucrarea KAULAJNANA NIRNAYA (atribuită înţeleptului Matsyendranath) menţionează că cele 64 de Yoghine Zeiţe sunt „binecunoscute în KAMA RUPA”. Expresia sanscrită KAMA RUPA (formă a dorinţei) face referire la realitatea fizică, ca fiind lumea în care formele sunt născute din dorinţă.
În limbajul simbolic al şcolii KAULA, SANDHYA BHASA, cuvântul KAMA RUPA simbolozează organul sexual feminin. O altă semnificaţie a expresiei KAMA RUPA este folosirea ei pentru a descrie regiunea indiană Assam, cunoscută de către cercetători ca fiind un centru foarte important al tantrismului indian.
Cele 64 de Yoghine Zeiţe se află în stare de comuniune frenetică şi extatică cu SHIVA BHAIRAVA
DURGA este învingătoarea demonilor şi consoarta lui SHIVA, în aspectul lui de BHAIRAVA adică „cel înspăimântător”, transcendent şi inefabil care se manifestă în noaptea tainică a revelaţiei divine, SHIVARATRI. Numele său reprezintă de fapt efectul pe care îl trezeşte în fiinţele celor care se împotrivesc evoluţiei spirituale. El este divinitatea anihilatoare a tot ceea ce este limitat, negativ, sau rău şi egoist în manifestare.
Datorită invocării tantrice a acestor aspecte teribile ale lui DUMENZEU, chiar până în ziua de azi superstiţiile şi prejudecăţile înconjoară templele acestui cult tantric din secolul IX.
Spre deosebire de celelalte temple, care au colţurile în direcţiile cardinale, acesta este orientat de la nord-est la sud-vest. Zeitatea principală a templului este Marea Putere Cosmică KALI. În zilele noastre templul se află în ruine şi se presupune că datează de dinainte de secolul IX. Edificiul se situează pe o impresionantă platformă de piatră de peste patru metri înălţime. Aici cele 64 de zeităţi feminine erau adorate ca fiind ajutoarele ale marii zeiţe KALI.
Templul CHAUNSATH YOGINI din Bheraghat Jabalpur adăposteşte 64 de statui ale Yoghinelor Zeiţe plus alte 15 statui ale unor zeităţi feminine. SHIVA şi GANESHA (fiul lui SHIVA cu cap de elefant, considerat stăpânul misterelor sexualităţii) sunt zeităţile principale ale acestui templu. Cele mai multe statui ale Zeiţelor de aici au sâni foarte mari şi patru braţe.
În centrul templului se află figura cu trei chipuri a Zeului SHIVA care o îmbrăţişează pe consoarta Sa, Parvati. Ritualuri de adorare a Divinului încă se mai realizează aici, de obicei în noaptea de SHIVARATRI.
Templul din Hirapur
Imaginile Yoghinelor Zeițe, la o rezoluție mai mare, le găsiți aici:
Aici frumuseţea feminină nu este doar sculptată ci este venerată cu fervoare. Zeităţile principale sunt SHIVA BHAIRAVA şi Zeiţa MAHAMAYA, datorită căreia templul mai este denumit şi MAHAMAYA MANDIR (templul lui MAHAMAYA) fiind recunoscut până în zilele noastre ca un centru important al practicilor tantrice.
Numeroase povestiri din această regiune vorbesc despre puterea yoghinelor care se întâlneau în acest templu şi despre cei pe care ele i-au binecuvântat sau pedepsit.
yogaesoteric
24 mai 2011
0 comments:
Post a Comment