Bordeiul dacilor
Arheologii clujeni reconstruiesc in comuna Taga locuinte traditionale din aceasta zona a tarii, incepind din neolitic pina in secolul al XIX-lea. Pina acum au fost ridicate doua astfel de case, dar parcul va avea in total 20 de locuinte. Parcul arheologic va face parte dintr-un circuit care va fi propus turistilor si care va fi deschis abia in 2013.
Scindura si stuf
| Click pentru imagine marita |
 |
| Click pentru imagine marita |
 |
O locuinta aproape scufundata in pamint, din care se vede doar acoperisul in forma de semicerc, facut din scinduri si stuf. Scarile, care coboara aproape un metru pina la intrarea in locuinta, sint conturate din lemn, iar spatiile ramase sint umplute cu pamint. Usa este masiva, din lemn. Iti trebuie ceva forta sa apesi pe clanta, de fapt o bucata de lemn, care angreneaza sistemul de inchidere, facut din acelasi material. Asa arata, cel putin de afara, bordeiul dacic, reconstruit de arheologii clujeni intr-un sit de pe raza comunei Taga, situata la circa 20 de kilometri de orasul Gherla. „L-am reconstruit exact la dimensiunile urmelor gasite pe Valea Mileului. Acolo am descoperit doua bordeie dacice, dar e posibil sa fie mai multe“, spune arheologul Mihai Mester de la Muzeul de Istorie din Gherla, unul dintre cei care se ocupa de acest sit.
Spatii delimitate
| Click pentru imagine marita |
 |
Specialistul e mindru de ceea ce a realizat echipa lui si arata bucuros bordeiul oricui este interesat. In urma cu 2 luni, locul a fost vizitat de senatorul Adrian Paunescu, care le-a promis arheologilor sprijin pentru continuarea lucrarilor. Mihai Mester deschide grabit usa si explica dintr-o rasuflare aproape tot ceea este important de spus despre locuinta dacilor. „Acolo jos, linga usa, este cuptorul. Nu e facut din pietre dacice, dar acestea provin tot din acest sit“, spune Mihai Mester. Chiar linga cuptor, pe peretele din stinga, exista o zona delimitata de tarusi din lemn pe care este batuta o birna. Arheologul spune ca aceasta era zona de dormit, dar ca, probabil, membrii familiei de daci foloseau in acelasi scop si lavitele de pe dreapta, de fapt niste banci construite din birne de lemn. Locuinta nu are nici o fereastra, dar, la intrare, un trunchi gros de copac este asezat orizontal si era folosit pe post de banca.
Unicat in tara
Mihai Mester sustine ca, pe linga acest mobilier, in casele dacilor s-ar mai fi gasit uneltele agricole, covata de framintat, vasele de pastrare a alimentelor si, bineinteles, putina de brinza, dar ca nu a gasit inca astfel de obiecte. El este decis sa ramina citeva nopti in bordei, alaturi de echipa lui, ca sa vada daca se pot adapta stilului de viata al dacilor. Specialistul clujean este convins ca pe Valea Mileului a existat o mare asezare dacica. El spune ca descoperirea este cu atit mai importanta cu cit este rara pentru zona Transilvaniei, unde invazia romanilor a distrus satele dacilor. „Din cite stiu eu, acesta este singurul bordei dacic reconstruit“, a precizat Mester. El crede ca in zona Valea Mileului a existat o asezare a dacilor liberi, pentru ca „aristrocratia se gasea in cetati“. Zona era imprejmuita de patru santuri de aparare si o palisada.
Casa din neolitic
| Click pentru imagine marita |
 |
La doar citiva metri de bordeiul dacic, arheologii au reconstruit si o locuinta din perioada neolitica. „Asta am ridicat-o chiar in locul in care am gasit urmele gropilor in care erau introduse birnele de sustinere a constructiei“, spune Mihai Mester. Locuinta din neolitic este mai mare, atit ca suprafata, cit si ca inaltime, decit bordeiul dacic si adapostea, potrivit arheologului clujean, familii de pina la sapte membri. „Am pus parii mari de sustinere, apoi alti pari intermediari pe fiecare perete, care au fost imbracati cu nuiele impletite si peste acestea s-a pus pamint lutos amestecat cu pleava“, descrie arheologul modul in care au fost construite locuintele.
Parc arheologic
Cele doua locuinte sint primele dintr-o serie de 20 care vor fi reconstruite in cadrul parcului arheologic din Taga. Specialistii sustin ca vor sa redea o istorie a locuintelor din neolitic pina in secolul al XIX-lea. In 2008, arheologii, ajutati de studenti aflati in practica, vor sa reconstruiasca doua colibe din perioada neolitica. Apoi, tot dupa un model descoperit pe Valea Mileului, vor fi refacute locuinte din epoca bronzului. „Chiar am gasit in sat oameni care au inceput sa demoleze o casa de secol XVIII-XIX si le-am spus ca o demolam noi ca sa o putem aduce in parc“, povesteste arheologul Mihai Mester. Locuintele vor fi construite in timp, astfel incit parcul va fi deschis oficial abia in 2013.
Descoperite intimplator
| Click pentru imagine marita |
 |
Istoria sitului arheologic a inceput cu instalarea unei conducte de gaz pe raza comunei Taga, in 1995. Specialistii au descoperit, in timpul lucrarilor de descarcare arheologica, mai multe urme ale unor locuinte din neolitic, dar si din perioada dacilor. Situl se intinde acum pe o suprafata de 6 hectare, amplasate chiar in apropierea celui mai mare lac din comuna, o crescatorie piscola. Arheologul Mihai Mester, angajat al Muzeului de Istorie din Gherla, lucreaza pe acest santier inca de la inceput. Acum, alaturi de arheologul din Gherla, lucrarile sint coordonate de profesorul Gheorghe Lazarovici si de Zoea Maxim, de la Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj.
Circuit turistic
Parcul arheologic de la Taga urmeaza sa faca parte dintr-un circuit propus turistilor de autoritatile din zona. Acesta ar urma sa inceapa cu Gherla, localitate cunoscuta ca oras armenesc, sa continue la monumentele romanilor executati in anii ‘40 de armata horthysta din Taga, Sucutard si Muresenii de Cimpie si sa se termine in parcul din localitatea Taga.
Mesterul Manole
| Click pentru imagine marita |
 |
„E frumoasa viata de arheolog, dar de la o virsta te cam dor salele“, spune rizind Mihai Mester. El lucreaza pe santierul din Taga din 1995 si spune ca exploatarea totala a arealului, din punct de vedere arheologic, va fi terminata abia peste „vreo trei generatii de arheologi“. Si toate acestea in conditiile in care Ministerul Culturii nu a alocat anul trecut nici un leu pentru continuarea sapaturilor sistematice din situl din Taga. Mester este insa convins ca lucrarile vor fi terminate, chiar daca pentru efectuarea lor va fi necesara accesarea fondurilor europene.
sursa monitorul de cluj
0 comments:
Post a Comment