Posted on
octombrie 15, 2010 by
Cristina Dominic Johannson a fost confiscat de la părinţii săi in 25 iunie 2009, pentru că el era educat la domiciliu, a avut câteva carii netratate şi nu au fost date cele mai recente vaccinări programate de guvern.
Ruby Harrold-Claesson, presedinta al Comitetului Nordic pentru Drepturile Omului, a spus ca ” în 20 de ani de practică niciodata nu a văzut un caz mai prost administrat. Aceasta familie a fost atât de traumatizata încât nu e sigur daca se pot recupera..”
Ea a spus ca guvernul suedez “a încălcat grav drepturile acestei familii, atât în conformitate cu legislaţia suedeză şi în temeiul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.”
Acest caz tragic reflectă ceea ce se întâmplă atunci când o birocraţie socialista este mai hotarita sa uniformizeze copiii, decât sa respecte diferenţele individuale ale persoanelor şi familiilor.
Ceea ce înseamnă acest lucru, desigur, este faptul că asistenţii sociali consideră că Dominic nu ar trebui să fie crescut de către părinţii săi, pur şi simplu pentru că statul are o opinie diferită de modul în care copiii ar trebui să fie crescuti. Regretabil, statul are puterea de a-l forţa pe Domenic sa creasca asa cum crede statul că este cel mai bine pentru el. Din păcate, decizia lucrătorilor sociali este susţinută de sistemul administrativ şi judiciar suedez.
Parintii din America care isi educa copiii la domiciliu au posibilitatea de a vedea acest abuz de autoritate ca un semn prevestitor la tipurile de probleme cu care s-ar confrunta în cazul în care Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile copilului va fi pusa în aplicare în Statele Unite. Există deja numeroase cazuri în care se încearcă să se substituie deciziile părinţilor cu cele ale statului. Aceste cazuri conduc adesea la separarea involuntara ale familiilor si care rezulta cu traumatism, atit al copiilor cit şi al părinţilor lor.
0 comments:
Post a Comment