Nicolae Ceauşescu tânjea să se plimbe cu tramvaiul

8 Mai 2010 | Articol semnat de Gabriel Penes

Puţine lucruri despre viaţa personală a lui Nicolae Ceauşescu ar fi răzbătut către oamenii de rand, dacă regimul comunist n-ar fi căzut. Dar după Revoluţia din 1989 o mulţime de amănunte, unele incredibile, au fost făcute publice în cărţile, memoriile, interviurile unor oameni care i-au ştiut obiceiurile.

Una dintre cele mai surprinzătoare mărturisiri făcute de Ceauşescu e devoalată de Mihaela Moraru Ceauşescu, în cartea ei “Nu regret, nu mă jelesc, nu strig”. La începutul anilor ’80, ca nepoată a liderului comunist, fiind fiica lui Marin, unul dintre fraţii tiranului, s-a aflat ea însăşi în conflict cu cuplul dictatorial. Mihaela, dorea să divorţeze de primul soţ, în vreme ce Ceauşeştii, care erau aproape de apogeul puterii lor, se opuneau cu vehemenţă. “În familia Ceauşescu nu poate exista nici o persoană divorţată. Pentru că noi trebuie să oferim o imagine a noului tip de familie”, consemnează Mihaela Moraru Ceauşescu.

Voia să-l calce cineva pe picior

Dar, dincolo de asta, într-o zi în care reuşeşte să discute între patru ochi cu unchiul ei, acesta îi mărturiseşte, surprinzător, unul dintre marile lui regrete: “Mi-e dor să mă plimb cu tramvaiul. Să fie lume multă şi să mă calce cineva pe picior”. La remarca Mihaelei că i s-ar putea aranja uşor o astfel de plimbare de către cei de la “protocol”, Nicolae Ceauşescu îi precizează, cu amărăciune: “Nu cu un tramvai special, condus de vreun general deghizat, ci cu un tramvai normal, plin de oameni care vin de la lucru. Ei, nu ştii tu ce groaznic e să-ţi dai seama că niciodată n-o să mai poţi face un anumit lucru!”.

Era fan al serialului «Kojak»

Suzana Andreiaş, cea pomenită ca “tanti Suzana” în amintirile lui Roguski, a fost femeia care timp de 30 de ani a administrat vilele fostului dictator. La rândul său, ea descrie, în cartea “La curtea lui Ceauşescu”, amănunte din viaţa de zi cu zi a acestuia.

Astfel, putem afla că Ceauşescu era ordonat, aranjându-şi singur hainele, că era fan al serialul “Kojak”, cu Telly Savalas (foto), dar urmărea şi filmele poliţiste americane, că-i plăcea să mănânce simplu: ciorbă de ştevie, urzici, spanac şi n-a băut niciodată “Pepsi”.

Dormea în cămaşă de noapte ţărănească

În cartea “Adevăruri interzise”, Camil Roguski, arhitectul lui Ceauşescu, îşi aminteşte de câteva dintre obiceiurile acestuia, dar şi ale soţiei sale, Elena.

“Ei au ascultat doctorii. Nu voiau să se îngraşe. În fiecare dimineaţă se sculau la ora 6.00, îşi făceau toaleta intimă, îşi puneau în spate un rucsac cu o anumită greutate şi mergeau aşa o jumătate de oră, trei sferturi de oră, pe aleile grădinii (n.r.- grădina vilei din Primăverii, str. Herăstrău 50, Bucureşti)... Mâncau multe legume, iar carne mai deloc. Dar l-am auzit spunând valetului: «Mă, Lie, a plecat doctorul?». «Da».«Atunci, fă-mi şi mie o friptură»”

În vila din cartierul Primăverii, Ceauşescu se simţea în largul lui / Foto: Gabriel Miron

Avea doi măgari în Primăverii

Tot Roguski povesteşte că Ceauşescu avea şi doi măgari pe care-i plimba pe aleile vilei din Primăverii, crezând, precum împăraţii romani, că-i vor aduce noroc. În plus, se pare că Ceauşescu obişnuia să doarmă “echipat” într-o cămaşă de noapte ţărănească.

“Şi mi s-a părut ciudat că aceasta era cam gălbuie la gât şi am întrebat: «Ce-i, tanti Suzana, cu cămaşa asta murdară?». «Păi, mata nu ştii că dumnealui suferă cu gâtul şi se dă cu untură de urs, ca- re-i face bine?»”. Despre Elena Ceauşescu, Roguski spune că îşi trata reumatismul cu foi de varză, iar în tinereţe i se spunea “Elena lui Briceag”, tatăl ei ascuţind bricege.

A dat 1.000.000 $ mănăstirilor româneşti de pe muntele Athos

În ciuda ateismului declamat cu orice ocazie, Nicolae Ceauşescu a avut şi momente de apropiere faţă de religie.

La mijlocul anilor ’70, Nicolae Ceauşescu a ajutat aşezămintele religioase româneşti aflate pe muntele Athos. Întâmplarea e relatată de scriitorul Ion Brad, ambasador al României în Grecia în acea perioadă, în volumul intitulat “În umbra zeilor”. Aflat în vizită oficială acolo, în martie 1976, Ceauşescu a acceptat să primească vizita a trei călugări bătrâni, din cadrul mănăstirilor româneşti aflate pe muntele Athos, toţi trecuţi de vârsta de 70 de ani.

“Pe rând, toţi trei i-au prezentat şefului statului român preocupările şi necazurile lor, ţinând să laude - ca să audă şi pereţii Palatului - buna lor colaborare cu fraţii greci, dar şi dorinţa de a primi din România «sânge proaspăt», călugări tineri, să mai salveze ceva din aşezămintele şi valorile spirituale româneşti. (...) I-au dăruit lui Ceauşescu o icoană nouă şi câteva obiecte din lemn, un potir, o cutie plină cu smirnă şi tămâie. (...) Iar acesta le-a promis sprijinul Cultelor din România”, notează Brad. Dar, conform lui Camil Roguski, fostul arhitect al lui Ceauşescu, ajutorul s-a concretizat şi în suma de 1.000.000 de dolari.

Azi se poate vizita balconul

Revoluţiei Ministerul Administraţiei şi Internelor organizează, azi, “Ziua Porţilor deschise”, astfel că în faţa instituţiei se vor ţine diverse demonstraţii. Mai mult, publicul va putea vizita cele mai importante săli din clădirea ministerului, inclusiv celebrul balcon al Revoluţiei din 1989.

Foto: Fototeca online a comunismului românesc

Citeşte şi "Ceauşescu urma să fie mumificat ca Lenin"

Posted in: ceausescu,comunism