Dragă jurnalule,
Ce faci? Ţia fost dor de mine? Mie nu m-ia fost de tine că na-m avut tinp. În fiecare zii mam tot ţinut săm-i fie şi până la urmă nam avut tinp din cauză că am fost foarte aglomerată. Întotdeauna, când sunt foarte aglomerată, nam niciodată tinp. Lasă că o sămi fie săptămâna viitoare mai mult dor de tine, promit.
Asta care a trecut a fost o săptămână foarte grea, în primul rând din punct de vedere nervos. Nam mai suportat toţi oameni ăia nerecunoscători care strigă „Jos Tata“ şi „Ieşi afară, javră ordinară“ şi din cauza asta am făcut în fiecare seară crize de plâns şi mia ieşit un coş la buziţă, că mie când plâng, îmi ies coşuri la buziţă (o chestie foarte ciudată pentru că eu nu plâng cu buziţele, plâng cu ochi).
Miam luat bilete de avion ca să vin la Bucureşti, să ies la Universitate şi să scot capul pe geamul la maşină şi să strig nervoasă „Sus Tata“ şi „Nu ieşi afară, javră ordinară“, dar când să plec, nu sa mai putut din cauză că a venit viscolul în România şi mi sa anulat zborul. Am ţipat în aeroport şi am bătut din botină că eu sunt Elena şi sunt fata preşedintelui şi vreau să fiu dusă imediat la mine-n ţară, dar degeaba, tot mi sa anulat zborul.
După aia au început tragediile şi au rămas oameni sechestraţi în zăpezi şi mai întâi am suferit pentru poporul meu, apoi lam admirat enorm pe domnul Boc că sa dus şi a dus ceai la popor şi a dat zăpada ca un adevărat erou. Domnul Boc este un om care ştie să construiesc nişte fraze superbe şi să dea la lopată superb şi să dea ceai superb la popor.
Din solidaritate cu dânsul, am hotărât că no să stau cu mâinile-n sâni şi o să dau şi eu zăpada din Bruxel. Mam pregătit foarte bine pentru asta. Am fost la coafor, la epilat, la botox, la Înpărăteasa Sprâncenelor, la manichiură, la pedichiură şi la solar, după aia la şhopping şi miam cunpărat o lopată încrustată cu Swarovschi şi după aia la bibleotecă, să citesc despre cum trebuiesc să mânuiesc lopata.
După toate astea, am chemat presa şi am ieşit în faţa hotelului la treabă. Când să dau zăpada, am observat că nu era zăpadă. Am sunat nervoasă la asistenta mea şi am ţipat la ea să aducă repede zăpadă, da’ mia zis că na-re de unde, aşa că am mai ţipat un pic şi după aia am renunţat.
O săptămână grea în care miam spart tinpanele de cât am ţipat. Sunt obosită, mă duc să mă culc (adică să dorm!!!!!!!). Te iubesc jurnalule şi încă o dată te rog să mă scuzi că nu m-ia fost dor de tine, da?
sursa catavencii.ro, scris de simona tache
0 comments:
Post a Comment