LISTA celor mai populare site-uri de torente folosite de români
Unde găseşti filme din 2012, înainte de a rula în cinematografe. Cele mai populare site-uri de torente din România
Pentru cei care caută şi descarcă filme sau muzică online, site-urile de file-sharing, sau cele cu "torenţi"/"torente", sunt binecunoscute. Trei din 100 cele mai populare site-uri în România sunt cele dedicate găzduirii şi distribuirii de fişiere de tip torrent, iar cel mai utilizat din această categorie intră chiar în top 10, potrivit site-ului de ranking alexa.com. Cum utilizarea frecventă a acestor site-uri nu poate fi aşadar contestată, acesta este probabil şi motivul pentru una din principalele temeri legate de semnarea de către România a Tratatului Comercial pentru combaterea Contrafacerilor (ACTA) este următoarea: ce se va întâmpla cu aceia care administrează trackerele şi la ce riscuri se supun cei care descarcă conţinut de pe aceste site-uri?
În prezent, lucrurile nu sunt foarte clare, iar tratatul va ajunge în Parlamentul European pentru a fi votat abia în luna mai. Între timp, pe baza legislaţiei actuale au fost închise site-uri precum Megaupload.com sau Ex.ua, cel mai popular site de descărcat filme şi muzică din Ucraina. De asemenea, fondatorii Piratebay, unul dintre cele mai cunoscute şi longevive website-uri dedicate găzduirii şi distribuirii de fişiere torrent, au fost condamnaţi la închisoare pentru încălcarea legii drepturilor de autor prin facilitarea accesului la software piratat, filme noi preluate direct din sălile de cinema şi alte creaţii protejate.
Cel mai recent exemplu este însă BTJunkie, unul dintre cele mai cunoscute site-uri de torrente din lume, care s-a închis luni, după şapte ani de existenţă. Utilizatorii site-ului sunt acum întâmpinaţi de următorul mesaj din partea fondatorilor: "BTJunkie 2005-2012. Acesta este sfârşitul, prieteni. Decizia nu a fost una uşoară, dar am hotărât în mod voluntar să închidem site-ul. E timpul să mergem mai departe. A fost o experienţă unică".
Specialiştii se îndoiesc însă că decizia de închidere a BTJunkie a fost una voluntară. Ei spun că site-ul ar fi avut aceeaşi soartă ca Megaupload sau Pirate Bay, care au fost închise de autorităţi, fondatorii lor ajungând la închisoare.
În România, legea îi pedepseşte pe cei care distribuie sau comercializează opere sau produse, fără să deţină drepturile de autor, însă nu îi pedepseşte şi pe cei care pur şi simplu deţin astfel de produse, pentru uz personal. Excepţie fac programele pentru calculator piratate, în cazul cărora este ilegală şi simpla lor stocare pe calculatorul personal.
Cu alte cuvinte, dacă pur şi simplu descarci de pe internet un film sau o melodie piratate, nu poţi fi pedepsit. Dacă faci parte însă dintr-o comunitate de tip "peer to peer" (conectare directă între calculatoarele mai multor utilizatori), aşa cum sunt site-urile de "torrente" sau "hub"-urile de pe DC++, situaţia se schimbă.
Cele mai populare site-uri de torente accesate în România
filelist.ro
thepiratebay.se
lasttorrents.org
iplay.ro
scenefz.net
demonoid.me
extremeshare.org
tvtorrents.com
czteam.ro
scenelinks.org
Selecţia a fost realizată pe baza rezultatelor oferite de alexa.com (ranking page) şi a nominalizărilor făcute de cei care folosesc torente. Primele cinci site-uri româneşti din lista de mai sus au în jurul a 100.000 de utilizatori înregistraţi (conturi).
Pentru un site de torente relevant nu este însă numărul utilizatorilor, ci numărul peer-ilor, adică suma torentelor la care se dă share (seeders) şi a celor care se downloadează (leechers). Acelaşi utilizator poate da share la trei torente şi downloada două torente simultan, ceea ce înseamnă că realizează 5 peeri.
În afară de thepiratebay.se şi demonoid.me, care sunt site-uri publice, pentru accesarea celorlalte ai nevoie de cont pe care îl obţii pe baza unei invitaţii făcute de un alt utilizator.
Filmele pentru adulţi, în topul descărcărilor de pe torrente
Filmele XXX, filmele obişnuite şi jocurile sunt în topul descărcărilor de pe astfel de trackere, spun cei care administrează site-urile. În ceea ce priveşte profilul utilizatorului, potrivit alexa.com, majoritatea utilizatorilor sunt bărbaţi cu vârste între 18 şi 34 de ani, cu studii superioare, fără copii, care accesează astfel de site-uri preponderent de acasă.
Cum ajunge un film pe calculatorul tău de acasă
La conţinutul care ajunge să fie descărcat pe de torente au acces foarte puţine persoane, de obicei oameni care lucrează la studiouri care produc filme, la case de discuri ori dezvoltatori de jocuri şi programe. Se pare că ei sunt cei care încarcă acest conţinut pe ceea ce se numeşte "0day-uri internaţionale", ftp-uri cu o "durată de viaţă" foarte scurtă. De aici ajung pe "0day-urile locale", apoi pe torente şi, în cele din urmă, pe DC++ şi site-uri.
Site-ul de torente, între hobby şi business
Apariţia huburilor de DC++, a site-urilor de torente şi a celor de file-sharing coincide cu răspândirea la scară mai largă a Internetului. Motivaţia declarată a celor care şi-au făcut astfel de site-uri este satisfacţia de a fi "God-ul" acelui site, care "se ţine ca un hobby" şi pentru care "aduci bani de acasă". În niciun caz nu este un business, susţin cei mai mulţi proprietari de site-uri de torente. Sunt însă şi unii care admit că, cel puţin în anii 2007-2009, se putea obţine un profit de 2.000 - 3.000 de euro pe lună, în cazul unui tracker destul de popular. Lucrurile s-au schimbat însă acum din cauza crizei economice.
Până în 2005-2006, în România, astfel de site-uri erau susţinute de proprietari, din banii lor, astfel că utilizatorul nu plătea nimic şi nici nu era "invitat să doneze".
Un rol foarte important în proliferarea acestor site-uri l-au avut şi reţele de cartier, care au văzut în ele oportunitatea de a se promova şi a oferi un avantaj competitiv clienţilor. Motiv pentru care, la început, pentru că numărul utilizatorilor nu era foarte mare şi deci nu era nevoie de investiţii mari în echipamente, erau susţinute financiar de firmele care deţineau respectivele reţele.
Site-urile funcţionează după reguli stricte, spun proprietarii de astfel de trackere. Accesul este văzut ca un soi de privilegiu, pentru că e vorba de o comunitate închisă.
Când au fost introduse donaţiile
În următorii ani însă, datorită dezvoltării internetului şi a vitezelor mari de download, site-urile au crescut foarte mult, ajungând la zeci sau chiar sute de mii de utilizatori. Atunci a fost nevoie de echipamente mai puternice, deci mai scumpe, şi de lăţime de bandă mai mare, iar proprietarii s-au văzut nevoiţi să caute surse de finanţare. Acesta a fost momentul în care au fost introduse "donaţiile". Acestea variază, în medie, între 3-6 euro pe lună şi se fac prin SMS.
Donaţiile şi reclama sunt principalele surse de venituri pentru site-urile de torente. Unii proprietari susţin însă că, cel puţin în prezent, banii strânşi astfel nu le acoperă costurile, iar în cazul în care se obţine profit, aşa cum se întâmpla cu câţiva ani în urmă, acesta era reinvestit în echipamente şi optimizarea site-ului.
În prezent, costurile lunare pentru un astfel de site sunt undeva în jurul 200 de euro, bani reprezentând achiziţionarea serviciilor de hosting, dar pot ajunge şi la 600 de euro, în cazul în care se folosesc mai multe servere.
Cum se ocoleşte legea
Aşa cum am precizat, legea românească nu îi pedepseşte pe cei care descarcă filme sau muzică pentru uz personal, dar nu la fel stau lucrurile pentru comunităţile de tip "peer to peer". Legislaţia românească asimilează această activitate cu distribuirea în public a operelor piratate, chiar dacă utilizatorii acestor comunităţi se apără, spunând că fac schimb de fişiere piratate, pentru uz personal, neurmărind profitul comercial sau publicarea.
Pentru a ocoli legea, proprietarii de site-uri de torrente au cel puţin două posibilităţi: fie închiriază servicii de hostare în ţări care nu au o legislaţie restrictivă în acest sens, fie contractează astfel de servicii din România prin intermediul unei firme deschise în altă ţară.
România încurajează turnătoria între "piraţi"
Legea drepturilor de autor (8/1996 actualizată) prevede că cel care pune la dispoziţia publicului, prin internet sau printr-o reţea de calculatoare, o operă fără consimţământul titularilor de drepturi de autor, poate fi pedepsit cu închisoare de la 1 la 4 ani sau cu amendă.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi în cazul piratării programelor pentru calculator, fie că este vorba de instalare, stocare, rulare, afişare sau transmitere într-o reţea electronică.
Spargerea parolelor de protecţie a programelor pentru calculator originale, în scopul piratării, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau cu amendă. Dacă acest lucru se face în scop comercial, pedeapsa creşte la 3-10 ani de închisoare.
Persoanele care "distribuie, importă în scopul distribuirii, radiodifuzează ori comunică public sau pune la dispoziţie publicului, astfel încât să poată fi accesate, în orice loc şi în orice moment, alese în mod individual, fără drept, prin intermediul tehnicii digitale, opere sau alte produse protejate" sunt pasibile de închisoare de la 6 luni la 3 ani. Acest articol din legea drepturilor de autor îi vizează pe cei care deţin siteuri de "torrente" sau alte pagini de internet unde sunt distribuite filme, soft sau muzică piratate.
Autorităţile române încurajează "turnătoria" între cei care încalcă legea drepturilor de autor. Astfel, dacă cineva pasibil de pedeapsă îi denunţă autorităţilor, înainte de a fi pus sub urmărire penală, pe alţii care se ocupă cu piratarea, acesta scapă de pedeapsă. Dacă denunţul este făcut în timpul urmăririi penale, pedeapsa se reduce la jumătate. Aceste "clemenţe" se aplică doar dacă prejudiciul provocat de piratarea produselor este recuperat de autorităţi.
Ramona Loznianu este editor al ziarului Gândul
Andrei Luca Popescu este reporter special al ziarului Gândul
0 comments:
Post a Comment