* Bantuie lumea ca o stafie, lasand dare de suferinta in urma ei. Tratamentele naturale sunt la fel de importante si necesare ca cele practicate in spital *
Tuberculoza este una dintre pedepsele cele mai grele pentru un stil de viata gresit, pentru supraestimarea capacitatilor noastre fizice si intelectuale, risipite in excese de tutun si alcool, in lipsa suficienta de odihna si somn, intr-o alimentatie la intamplare.
Boala de lunga durata, persoanele care au nevoie de tratament trebuie sa se inarmeze cu rabdare si perseverenta. Tuberculoza recidiveaza usor si poate fi invinsa numai atunci cand tratamentul este complex si practicat constiincios. La baza lui se afla cresterea imunitatii, o alimentatie sanatoasa, exercitii de respiratie, fitoterapie si reflexoterapie, dar si schimbarea mentalitatii .
Alimente-medicament
Doua elemente esentiale: Siliciul si Argintul
Pentru o vindecare sigura, tesuturile plamanilor trebuie imbogatite cu siliciu, un element ce se gaseste in sfecla, soia, stafide, ovaz, miere de albine, orez brun, alge marine, maces. Toate ceaiurile si ciorbele se fac cu apa imbogatita cu siliciu.
Pentru asta, in apa rece, de izvor, se pun 3-4 bucati de piatra de cremene, spalate bine (nu se fierb!) si se lasa 7-10 zile. Pietrele se spala o data pe luna.
Daca la fundul vasului se depun fulgi de culoare inchisa, se foloseste numai stratul cu apa limpede, restul se arunca.
Argintul este un antibiotic natural. In conditii de casa putem sa imbogatim apa prin fierberea unui obiect din argint curat (nu aliaj) timp de 30 de minute sau lasand un inel sau o moneda veche intr-un termos cu apa fierbinte peste noapte. Se foloseste pentru baut, dar si pentru prepararea ceaiurilor.
Cereale
* Ovazul - In fitoterapie se foloseste des decoctul din ovaz nedecorticat. Se spala bine, se piseaza 200 g de ovaz impreuna cu invelisul (pleava). Se pune pe foc un litru de lapte cu ovazul zdrobit, se aduce pana la fierbere si se tine pe foc mic, pana se evapora 500 ml din lapte. Decoctul se strecoara, se stoarce prin ciorap sintetic si se bea impartit in 3 doze, in timpul zilei, cu o ora inainte sau dupa masa. Daca organismul este slabit, dar nu exista hemoragie pulmonara, in lapte se adauga 1-2 lingurite de coniac bun.
* Orzul - a fost unul din produsele cel mai des folosite in terapia populara. Pentru bolnavii de tuberculoza, se recomanda un decoct dintr-un pahar de boabe spalate bine si fierte 30 de minute in 4-5 pahare de apa. In medicina veche, populara, in apa cu orz se puneau si 3-5 raci, care se fierbeau impreuna cu orzul, inca 15-20 de minute. Decoctul se bea in timpul zilei, iar racii se mananca.
Grasimi animale
In timpurile stravechi, tratamentul tuberculozei se baza, in primul rand, pe o alimentatie bogata in grasimi si vitamine. Exista multe variante de retete populare de tratamente cu untura de bursuc, sau de urs, sau retete ce contin grasimile in combinatie cu alte ingrediente. In unele zone, taranii topesc untura de bovine si o mananca dimineata, incalzita in tigaie, cu paine sau mamaliga.
* Reteta cu grasime de bursuc. Se tin in congelator 50 grame de propolis pana se intareste, se da prin razatoare si se pune la macerat in 500 ml de alcool sau tuica de 70 de grade, timp de 9 zile. Dimineata, pe nemancate, se amesteca in pahar o lingura de tinctura de propolis, o lingura untura de bursuc si 150 ml suc de rosii. Timp de 2 ore nu se bea si nu se mananca nimic.
Seara, se bea la 2 ore dupa masa. In paralel, in timpul zilei, se mananca de trei ori, cu 30 minute inainte de masa, cate un ou de gaina sau 3 oua de prepelita batute cu zahar sau cu miere de albine. Reteta se foloseste si in caz de tumora la plaman.
* Laptele de capra crud este unul din componentele obligatorii in meniul bolnavului de tuberculoza.
Ca sa obtinem un aliment-medicament adevarat, in fiecare pahar de lapte se adauga o lingurita de cenusa de tei. O bucata de lemn se arde, se sfarama si se cerne prin sita. O alta combinatie: o lingurita de usturoi zdrobit se amesteca cu un pahar de lapte de capra proaspat muls.
Se bea de trei ori pe zi, timp de o luna. Daca nu se gaseste lapte de capra, se inlocuieste cu frisca nebatuta din lapte de vaca, cea mai grasa parte din lapte, in care se adauga cate o lingurita de miere de albine si unt natural (in nici un caz margarina sau alte produse ce pretind a fi unt) si o lingurita rasa de usturoi.
* Uleiul de peste - este recomandat pentru toate formele de tuberculoza. Puteti sa-l amestecati cu ulei de catina in cantitati egale. Doza zilnica este de 2-4 linguri.
Reteta cu nuci si cacao
Cu 10-12 zile inainte de prepararea retetei, se taie 2 frunze mari de aloe, cu varsta de 3 ani, se invelesc in hartie alba si se tin pe raftul de jos al frigiderului. Apoi se taie frunzele pe lungime si se scot 50 de grame de pulpa suculenta, din interiorul lor. Pulpa se amesteca cu 250 ml de vin negru si dulce si se lasa la macerat peste noapte. In acelasi timp, se pun la uscat cojile de la 5 lamai spalate bine cu peria, in apa fierbinte.
* 1,2 kg miez de nuca se usuca bine in cuptor sau pe tigaie si se trece prin rasnita fina pana se obtine un macinis ca faina.
* Se pune pe foc o cratita cu un litru de lapte gras, de casa, proaspat muls, se incorporeaza faina de nuci si se fierbe pe foc mic 20-25 de minute, amestecand permanent, ca sa nu se arda la fund.
Se pot adauga cate 100 ml de apa, de 3-4 ori, dar nu mai mult. * La final, se adauga 500 g de untura, se amesteca bine cu masa de nuci, apoi se pune o lingura plina de pulbere din cojile de lamaie, un pahar de smantana, 100 g de zahar amestecat cu 50 g de cacao si 6 galbenusuri de ou. * Se strecoara vinul de aloe si se toarna in laptele care fierbe incet.
Preparatul se mai tine pe foc 10 minute si se amesteca in continuare. Daca se arde la fund, nu mai are calitati terapeutice. Batranii rasturnau preparatul intr-o oala de lut, lipita cu o turta de aluat la gura, pe care o tineau in cuptorul caldut 5-6 ore. Noi putem sa rasturnam compozitia in termos.
* Cand se raceste preparatul, se mai incorporeaza si 250 g de miere de albine. Se pastreaza la rece. Copiii pana la 12 ani consuma 2/3 de lingura, cu 1,5 ore inainte de masa, iar adultii 1-1,5 linguri.
Reteta cu oua si lamaie
Un borcan de 3 litri se inveleste in hartie sau panza de culoare neagra. * Se spala cu apa foarte fierbinte 5 lamai mari si 10 oua de casa crude. Lamaile fara seminte se dau prin masina de tocat carne sau robotul de bucatarie. Un sfert din masa obtinuta se pune pe fundul borcanului, se aseaza deasupra ouale si se toarna peste ele pulpa ramasa de lamaie, amestecata cu 300 g de frunze de aloe tocate si 500 g de miere de albine. Deasupra se toarna coniac bun, de 5 stele, astfel incat sa fie cu doua degete mai sus de continutul din borcan. * Se pune capacul si se lasa 9 zile intr-un loc fara lumina, la racoare, dar nu in frigider.
* Se leaga doua straturi de tifon pe gura borcanului, se strecoara lichidul, iar lamaile si ouale se mixeaza si se amesteca apoi cu lichidul. Se mai adauga 300 g de usturoi zdrobit, se macereaza 24 de ore, dupa care se consuma dupa urmatoarea schema: prima zi cate o lingurita, de trei ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa; a doua zi cate o lingura, de trei ori pe zi, din ziua a 3-a se bea cate un paharel de 25 ml. Bolnavul trebuie sa consume 2-3 borcane fara pauza.
O varianta mai simpla: o lingurita de pulbere din coji de ou de gaina sau de prepelita se amesteca cu sucul proaspat stors din 3 lamai mari, se lasa in frigider 3 zile, apoi se bea cate o lingurita de doua ori pe zi, intre mese, timp de 6 luni.
Tratamente cu plante
* Radacini de iarba mare (Inula helenium) - puteti prepara un decoct ce da efecte bune si in cazuri de bronsita, astm bronsic, diabet zaharat, hidropizie. O lingura de radacini curatate si tocate se pune intr-o craticioara emailata, se toarna un pahar de apa fierbinte, apoi se tine vasul pe bain-marie, acoperit cu capac, timp de 30 de minute.
Se infuzeaza pana la racire, se strecoara si se completeaza cu apa fiarta pana la 200 ml. Se pastreaza la rece, dar nu mai mult de 48 de ore. Se bea caldut, cate 125 ml, de patru ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa.
* Radacina de tataneasa tocata sau rasa - se amesteca in parti egale cu miere de albine si se tine la frigider. Se consuma cate o lingurita, de 3 ori pe zi.
Pentru ceai, radacina uscata se marunteste cu ciocanul, apoi in rasnita de cafea. O lingura de radacina se opareste cu 200 ml apa clocotita, se tine pe baie de aburi 10-15 minute, dupa care se infuzeaza in termos, timp de 7 ore. Adultii beau cate o lingura de 4 ori pe zi, copiii cate o lingurita de 3 ori pe zi. In primele doua zile se incepe distrugerea in masa a bacteriilor, si bolnavul se simte mai rau, din cauza intoxicatiei, pe urma starea lui se imbunatateste.
* Muschiul (lichen) de piatra (Cetraria islandica) este o planta cu efecte sigure impotriva bacteriilor tuberculozei. Planta nu produce dependenta, disbacterioza sau reactii alergice. Este benefica si pentru copii, si pentru adulti, mai putin pentru cei cu hepatita C, cand antibioticele continute in planta pot sa produca efecte negative. Batranii preparau decoct din muschi islandez, pentru intarirea bolnavilor epuizati de o boala grea. In zilele noastre bolnavilor de tuberculoza li se prescriu multe medicamente de sinteza, mai ales antibiotice care, concomitent cu flora patogena, distrug si baza fabricii de imunitate - microflora intestinala, provocand uneori si o disbacterioza grava.
Bolnavii din zona montana pot consuma muschi proaspat tocat si amestecat cu miere de albine, deoarece are un gust foarte amar. Pentru o cura este nevoie de 1,5-2 kg de planta. Din muschiul uscat se prepara infuzie sau decoct in vas emailat, acoperit cu capac. Pentru infuzie: o lingura de planta tocata se pune in doua pahare de apa rece si se aduce aproape de punctul de fierbere. Dupa racire, se bea fractionat lichidul in timpul zilei, iar muschiul se mananca.
Pentru decoct: 6 linguri de planta se oparesc cu 700 ml de apa clocotita, se tin pe foc mic 7 minute si se infuzeaza o ora, in vas cu capac. Lichidul obtinut se bea in 4-6 reprize. (O parte puteti sa adaugati in ceai sau in lapte cald.)
* Patlagina. Pentru cresterea imunitatii si stimularea producerii de hemoglobina, oprirea hemoragiilor si cicatrizarea ranilor pulmonare se bea suc din frunze. Se bea cate o lingura, de trei ori pe zi, cu 15-20 de minute inainte de masa. Se practica si inhalarea fumului de frunze uscate de patlagina. Se pun intr-o scrumiera 2-3 linguri de frunze sfaramate, se aprind, se lasa sa arda partial si se sting. Fumul se inhaleaza pe gura.
O alta varianta de inhalare. Se amesteca parti egale de frunze uscate de patlagina si de podbal, se confectioneaza tigari din plantele sfaramate si se fumeaza 4-5 "tigari" pe zi. Se foloseste si in caz de bronsita.
* Coniferele se folosesc de mii de ani in vindecarea tuberculozei. Cel mai bun efect se obtine atunci cand bolnavul inghite 5-7 bilute confectionate din rasina de pin sau brad. Daca rasina este uscata, se piseaza si se inghite cate 1/2 de lingurita de pulbere, cu ceai preparat din ace de pin, de brad sau din amestec de ambele plante.
Componente pentru ceai: se amesteca parti egale de varfuri tinere de brad sau ace de pin si brad, frunze de patlagina, podbal si sovarf. In 350 ml de apa rece, se macereaza timp de 2 ore 4 lingurite de amestec, apoi se pune pe foc, se aduce pana la punctul de fierbere, se lasa pe flacara mica timp de 5 minute, apoi se infuzeaza pana la racire. Lichidul strecurat se bea in timpul zilei, intre mese, impartit in trei reprize.
* Polen de pin. Batranii culegeau de pe varful ramurilor de pin inflorescentele masculine de culoare galbena, data de polen. Dupa uscare, polenul se pastra in borcane si se consuma cate 1/2 lingurita, inainte de masa. Se spune ca favorizeaza si longevitatea. Pentru bolnavii slabiti de tuberculoza, polenul se fierbe in lapte, impreuna cu unt de casa. Dupa racire se adauga mierea.
* Conurile de pin se toaca marunt, se iau 3 linguri si se pun la macerat in 500 ml de tuica, pentru cel putin 7 zile. Nu se strecoara. Se bea de 2 ori pe zi, dupa masa, incepand de la o lingurita. Treptat, se mareste doza pana la o lingura. Se bea pana la imbunatatirea starii de sanatate.
* Suc de brad alb. In medicina populara este apreciat in lupta cu tuberculoza sucul obtinut din muguri sau crengute tinere de brad alb. Se spala bine in apa rece, se usuca pe un prosop, se toaca marunt si se aseaza in straturi presarate cu zahar in borcan de sticla.
La un borcan de 5 kg se foloseste 1 kg de zahar. Se lasa borcanul o noapte in bucatarie, dupa care se amesteca cu o lingura de lemn, se leaga la gat cu un prosopel de bumbac si se tine la soare 10-12 zile. Sucul strecurat se pastreaza in sticle de culoare inchisa. Se beau cate 2 linguri (adulti) dimineata, pe nemancate. Copiii beau cate o lingura.
* Fumigatii cu ienupar. Frate cu chiparosul, ienuparul este o fabrica naturala de fitoncide si ozon, dezinfecteaza si asaneaza atmosfera, are efect antibacterian, de aceea stramosii nostri aprindeau in camera bolnavului crengute de planta. Cercetarile contemporane au confirmat efectul benefic al procedurilor de afumare a spatiilor infectate.
Ienuparul omoara bacteriile tuberculozei, de aceea, in camera bolnavului se pun cat mai aproape de pat 2-3 ghivece cu planta vie.
Vreau sa atrag atentia persoanelor care culeg si vand fructe de ienupar ca in unele locuri din tara creste o forma toxica de ienupar-pitic, care nu se foloseste in terapii naturiste. Iata care sunt diferentele. Fructele ienuparului terapeutic au culoare negru-brun, frunzulite ce seamana cu acele si, atentie, trei seminte.
Planta toxica are fructe de un negru-albastru, acoperite de un strat subtire de ceara, pulpa de culoare verde si contine doar doua seminte in interior, iar frunzulitele sunt plate, stranse spre crenguta. Fructele de ienupar se folosesc, de regula, in combinatii cu alte plante. Uneori se prescriu si cure cu fructe proaspete, cand in prima zi se mesteca bine dimineata, inainte de masa, 2-3 fructe, apoi numarul lor creste cu o bobita zilnic.
Cand bolnavul a ajuns la 13-15 fructe, se consuma in descrestere, pana se ajunge la 5 fructe. Metoda este mai eficienta decat decoctul. Dar atata timp cand majoritatea populatiei nu are acces la fructe proaspete sau macar congelate, va ofer o reteta cu fructe uscate. O lingura de fructe zdrobite se fierb 5 -7 minute, in 250 ml apa. Se bea dupa racire cate o lingura, de patru ori pe zi.
Contraindicatii
Preparatele de ienupar irita rinichii, de aceea nu se folosesc in cazuri de pielonefrita, glomerulonefrita. Curele trebuie sa fie de 5-7 zile, cu pauze intre ele de 4-5 zile. Nu depasiti dozele recomandate, deoarece reactiile adverse sunt grave: voma cu sange, diaree, urinare excesiva, la femei insarcinate apar hemoragii sau se produce avortul. Consumul unei cantitati mai mari de 45-50 de fructe proaspete provoaca uneori decesul bolnavului.
Alte metode populare
Cand bacteriile tuberculozei trec prin cateva mutatii si devin invulnerabile la minimum doua preparate farmaceutice, terapia naturista ofera o solutie eficace. Intr-un borcan de 3 litri, se toarna 2,5 l de apa fiarta si racita, dar nu de la robinet.
Se mai adauga 500 ml gudron de mesteacan (se gaseste la farmaciile veterinare) si se inchide ermetic. Borcanul se lasa timp de 14 zile intr-un loc cald, fara lumina. Apoi se face un orificiu mic in capac in care se introduce un tub cu diametrul mic si se scoate stratul de sus al apei, limpede si curat. Gudronul ramane la fund. Se beau cate 100 ml de apa, de trei ori pe zi. Pentru o cura este nevoie de 3-4 borcane. Curele se fac de doua ori pe an.
*
Inainte de a bea orice lichid, bolnavul citeste deasupra lui "Tatal nostru" sau rugaciunea catre Sf. Pantelimon. Paharul se tine in palma stanga, iar cu cea dreapta se face de trei ori cruce deasupra lui.
Tratamente EXTERNE
* Inhalatii. Preparati pentru inhalatii o combinatie din parti egale de cimbru, sovarf, eucalipt, podbal, flori de soc si seminte de fenicul. In 2 litri de apa care fierbe pe foc mic se pun 2 linguri de amestec, o lingura de miere (si mai bine de fagure), se mai lasa pe foc 3 minute, se lasa sa se raceasca putin si se fac inhalatii, 10-15 minute, timp de 6 saptamani.
In timpul inhalatiilor va sfatuiesc sa faceti si exercitii de respiratie, ca sa mariti efectul procedurilor, imbunatatind circulatia sanguina la nivelul plamanilor. Luati in gura un pai si scufundati varful lui in lichid. Inspirati aburii pe nas, expirati prin pai cu efort. Periodic inspirati aburii si cu gura.
* Salina la domiciliu. Sare grunjoasa, de bucatarie, sau sare de mare se macina in rasnita de cafea, pana se obtine un praf fin. Se deschide rasnita si se inhaleaza nourasul ce se ridica din rasnita. Praful ramas se toarna in sticla cu gatul larg. Se agita energic, se scoate repede capacelul si se inhaleaza la fel ca prima data (din rasnita). Se repeta de 3-5 ori pe zi.
* Frectie. Seara, inainte de culcare, se fac frectii pe spate, intre omoplati, si pe piept, cu putina untura incalzita. Alternativ se foloseste un unguent ce contine venin de vipera, timp de doua luni.
* Comprese cu ridiche neagra - se aplica daca in plamani se aduna lichid. Ridichea rasa si stropita cu alcool sanitar se pune intr-un saculet de bumbac, se incalzeste pe calorifer sau pe capacul unei cratite cu apa fierbinte si se aplica pe spate. Se acopera cu celofan si un prosop flausat. In timpul procedurii, bolnavul se culca cu fata in jos, pe doua perne situate in zona abdomenului. Ridichea provoaca senzatie de usturime, dar nu produce arsuri. Imediat dupa procedura, se bea un pahar de lapte fierbinte, cu o lingurita de unt, o lingurita de miere de albine si jumatate lingurita de pulbere din coaja de ou.
Tuberculoza este una dintre pedepsele cele mai grele pentru un stil de viata gresit, pentru supraestimarea capacitatilor noastre fizice si intelectuale, risipite in excese de tutun si alcool, in lipsa suficienta de odihna si somn, intr-o alimentatie la intamplare.
Boala de lunga durata, persoanele care au nevoie de tratament trebuie sa se inarmeze cu rabdare si perseverenta. Tuberculoza recidiveaza usor si poate fi invinsa numai atunci cand tratamentul este complex si practicat constiincios. La baza lui se afla cresterea imunitatii, o alimentatie sanatoasa, exercitii de respiratie, fitoterapie si reflexoterapie, dar si schimbarea mentalitatii
Alimente-medicament
Doua elemente esentiale: Siliciul si Argintul
Pentru o vindecare sigura, tesuturile plamanilor trebuie imbogatite cu siliciu, un element ce se gaseste in sfecla, soia, stafide, ovaz, miere de albine, orez brun, alge marine, maces. Toate ceaiurile si ciorbele se fac cu apa imbogatita cu siliciu.
Pentru asta, in apa rece, de izvor, se pun 3-4 bucati de piatra de cremene, spalate bine (nu se fierb!) si se lasa 7-10 zile. Pietrele se spala o data pe luna.
Daca la fundul vasului se depun fulgi de culoare inchisa, se foloseste numai stratul cu apa limpede, restul se arunca.
Argintul este un antibiotic natural. In conditii de casa putem sa imbogatim apa prin fierberea unui obiect din argint curat (nu aliaj) timp de 30 de minute sau lasand un inel sau o moneda veche intr-un termos cu apa fierbinte peste noapte. Se foloseste pentru baut, dar si pentru prepararea ceaiurilor.
Cereale
* Ovazul - In fitoterapie se foloseste des decoctul din ovaz nedecorticat. Se spala bine, se piseaza 200 g de ovaz impreuna cu invelisul (pleava). Se pune pe foc un litru de lapte cu ovazul zdrobit, se aduce pana la fierbere si se tine pe foc mic, pana se evapora 500 ml din lapte. Decoctul se strecoara, se stoarce prin ciorap sintetic si se bea impartit in 3 doze, in timpul zilei, cu o ora inainte sau dupa masa. Daca organismul este slabit, dar nu exista hemoragie pulmonara, in lapte se adauga 1-2 lingurite de coniac bun.
* Orzul - a fost unul din produsele cel mai des folosite in terapia populara. Pentru bolnavii de tuberculoza, se recomanda un decoct dintr-un pahar de boabe spalate bine si fierte 30 de minute in 4-5 pahare de apa. In medicina veche, populara, in apa cu orz se puneau si 3-5 raci, care se fierbeau impreuna cu orzul, inca 15-20 de minute. Decoctul se bea in timpul zilei, iar racii se mananca.
Grasimi animale
In timpurile stravechi, tratamentul tuberculozei se baza, in primul rand, pe o alimentatie bogata in grasimi si vitamine. Exista multe variante de retete populare de tratamente cu untura de bursuc, sau de urs, sau retete ce contin grasimile in combinatie cu alte ingrediente. In unele zone, taranii topesc untura de bovine si o mananca dimineata, incalzita in tigaie, cu paine sau mamaliga.
* Reteta cu grasime de bursuc. Se tin in congelator 50 grame de propolis pana se intareste, se da prin razatoare si se pune la macerat in 500 ml de alcool sau tuica de 70 de grade, timp de 9 zile. Dimineata, pe nemancate, se amesteca in pahar o lingura de tinctura de propolis, o lingura untura de bursuc si 150 ml suc de rosii. Timp de 2 ore nu se bea si nu se mananca nimic.
Seara, se bea la 2 ore dupa masa. In paralel, in timpul zilei, se mananca de trei ori, cu 30 minute inainte de masa, cate un ou de gaina sau 3 oua de prepelita batute cu zahar sau cu miere de albine. Reteta se foloseste si in caz de tumora la plaman.
* Laptele de capra crud este unul din componentele obligatorii in meniul bolnavului de tuberculoza.
Ca sa obtinem un aliment-medicament adevarat, in fiecare pahar de lapte se adauga o lingurita de cenusa de tei. O bucata de lemn se arde, se sfarama si se cerne prin sita. O alta combinatie: o lingurita de usturoi zdrobit se amesteca cu un pahar de lapte de capra proaspat muls.
Se bea de trei ori pe zi, timp de o luna. Daca nu se gaseste lapte de capra, se inlocuieste cu frisca nebatuta din lapte de vaca, cea mai grasa parte din lapte, in care se adauga cate o lingurita de miere de albine si unt natural (in nici un caz margarina sau alte produse ce pretind a fi unt) si o lingurita rasa de usturoi.
* Uleiul de peste - este recomandat pentru toate formele de tuberculoza. Puteti sa-l amestecati cu ulei de catina in cantitati egale. Doza zilnica este de 2-4 linguri.
Reteta cu nuci si cacao
Cu 10-12 zile inainte de prepararea retetei, se taie 2 frunze mari de aloe, cu varsta de 3 ani, se invelesc in hartie alba si se tin pe raftul de jos al frigiderului. Apoi se taie frunzele pe lungime si se scot 50 de grame de pulpa suculenta, din interiorul lor. Pulpa se amesteca cu 250 ml de vin negru si dulce si se lasa
* 1,2 kg miez de nuca se usuca bine in cuptor sau pe tigaie si se trece prin rasnita fina pana se obtine un macinis ca faina.
* Se pune pe foc o cratita cu un litru de lapte gras, de casa, proaspat muls, se incorporeaza faina de nuci si se fierbe pe foc mic 20-25 de minute, amestecand permanent, ca sa nu se arda la fund.
Se pot adauga cate 100 ml de apa, de 3-4 ori, dar nu mai mult. * La final, se adauga 500 g de untura, se amesteca bine cu masa de nuci, apoi se pune o lingura plina de pulbere din cojile de lamaie, un pahar de smantana, 100 g de zahar amestecat cu 50 g de cacao si 6 galbenusuri de ou. * Se strecoara vinul de aloe si se toarna in laptele care fierbe incet.
Preparatul se mai tine pe foc 10 minute si se amesteca in continuare. Daca se arde la fund, nu mai are calitati terapeutice. Batranii rasturnau preparatul intr-o oala de lut, lipita cu o turta de aluat la gura, pe care o tineau in cuptorul caldut 5-6 ore. Noi putem sa rasturnam compozitia in termos.
* Cand se raceste preparatul, se mai incorporeaza si 250 g de miere de albine. Se pastreaza la rece. Copiii pana la 12 ani consuma 2/3 de lingura, cu 1,5 ore inainte de masa, iar adultii 1-1,5 linguri.
Reteta cu oua si lamaie
Un borcan de 3 litri se inveleste in hartie sau panza de culoare neagra. * Se spala cu apa foarte fierbinte 5 lamai mari si 10 oua de casa crude. Lamaile fara seminte se dau prin masina de tocat carne sau robotul de bucatarie. Un sfert din masa obtinuta se pune pe fundul borcanului, se aseaza deasupra ouale si se toarna peste ele pulpa ramasa de lamaie, amestecata cu 300 g de frunze de aloe tocate si 500 g de miere de albine. Deasupra se toarna coniac bun, de 5 stele, astfel incat sa fie cu doua degete mai sus de continutul din borcan. * Se pune capacul si se lasa 9 zile intr-un loc fara lumina, la racoare, dar nu in frigider.
* Se leaga doua straturi de tifon pe gura borcanului, se strecoara lichidul, iar lamaile si ouale se mixeaza si se amesteca apoi cu lichidul. Se mai adauga 300 g de usturoi zdrobit, se macereaza 24 de ore, dupa care se consuma dupa urmatoarea schema: prima zi cate o lingurita, de trei ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa; a doua zi cate o lingura, de trei ori pe zi, din ziua a 3-a se bea cate un paharel de 25 ml. Bolnavul trebuie sa consume 2-3 borcane fara pauza.
O varianta mai simpla: o lingurita de pulbere din coji de ou de gaina sau de prepelita se amesteca cu sucul proaspat stors din 3 lamai mari, se lasa in frigider 3 zile, apoi se bea cate o lingurita de doua ori pe zi, intre mese, timp de 6 luni.
Tratamente cu plante
* Radacini de iarba mare (Inula helenium) - puteti prepara un decoct ce da efecte bune si in cazuri de bronsita, astm bronsic, diabet zaharat, hidropizie. O lingura de radacini curatate si tocate se pune intr-o craticioara emailata, se toarna un pahar de apa fierbinte, apoi se tine vasul pe bain-marie, acoperit cu capac, timp de 30 de minute.
Se infuzeaza pana la racire, se strecoara si se completeaza cu apa fiarta pana la 200 ml. Se pastreaza la rece, dar nu mai mult de 48 de ore. Se bea caldut, cate 125 ml, de patru ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa.
* Radacina de tataneasa tocata sau rasa - se amesteca in parti egale cu miere de albine si se tine la frigider. Se consuma cate o lingurita, de 3 ori pe zi.
Pentru ceai, radacina uscata se marunteste cu ciocanul, apoi in rasnita de cafea. O lingura de radacina se opareste cu 200 ml apa clocotita, se tine pe baie de aburi 10-15 minute, dupa care se infuzeaza in termos, timp de 7 ore. Adultii beau cate o lingura de 4 ori pe zi, copiii cate o lingurita de 3 ori pe zi. In primele doua zile se incepe distrugerea in masa a bacteriilor, si bolnavul se simte mai rau, din cauza intoxicatiei, pe urma starea lui se imbunatateste.
* Muschiul (lichen) de piatra (Cetraria islandica) este o planta cu efecte sigure impotriva bacteriilor tuberculozei. Planta nu produce dependenta, disbacterioza sau reactii alergice. Este benefica si pentru copii, si pentru adulti, mai putin pentru cei cu hepatita C, cand antibioticele continute in planta pot sa produca efecte negative. Batranii preparau decoct din muschi islandez, pentru intarirea bolnavilor epuizati de o boala grea. In zilele noastre bolnavilor de tuberculoza li se prescriu multe medicamente de sinteza, mai ales antibiotice care, concomitent cu flora patogena, distrug si baza fabricii de imunitate - microflora intestinala, provocand uneori si o disbacterioza grava.
Bolnavii din zona montana pot consuma muschi proaspat tocat si amestecat cu miere de albine, deoarece are un gust foarte amar. Pentru o cura este nevoie de 1,5-2 kg de planta. Din muschiul uscat se prepara infuzie sau decoct in vas emailat, acoperit cu capac. Pentru infuzie: o lingura de planta tocata se pune in doua pahare de apa rece si se aduce aproape de punctul de fierbere. Dupa racire, se bea fractionat lichidul in timpul zilei, iar muschiul se mananca.
Pentru decoct: 6 linguri de planta se oparesc cu 700 ml de apa clocotita, se tin pe foc mic 7 minute si se infuzeaza o ora, in vas cu capac. Lichidul obtinut se bea in 4-6 reprize. (O parte puteti sa adaugati in ceai sau in lapte cald.)
* Patlagina. Pentru cresterea imunitatii si stimularea producerii de hemoglobina, oprirea hemoragiilor si cicatrizarea ranilor pulmonare se bea suc din frunze. Se bea cate o lingura, de trei ori pe zi, cu 15-20 de minute inainte de masa. Se practica si inhalarea fumului de frunze uscate de patlagina. Se pun intr-o scrumiera 2-3 linguri de frunze sfaramate, se aprind, se lasa sa arda partial si se sting. Fumul se inhaleaza pe gura.
O alta varianta de inhalare. Se amesteca parti egale de frunze uscate de patlagina si de podbal, se confectioneaza tigari din plantele sfaramate si se fumeaza 4-5 "tigari" pe zi. Se foloseste si in caz de bronsita.
* Coniferele se folosesc de mii de ani in vindecarea tuberculozei. Cel mai bun efect se obtine atunci cand bolnavul inghite 5-7 bilute confectionate din rasina de pin sau brad. Daca rasina este uscata, se piseaza si se inghite cate 1/2 de lingurita de pulbere, cu ceai preparat din ace de pin, de brad sau din amestec de ambele plante.
Componente pentru ceai: se amesteca parti egale de varfuri tinere de brad sau ace de pin si brad, frunze de patlagina, podbal si sovarf. In 350 ml de apa rece, se macereaza timp de 2 ore 4 lingurite de amestec, apoi se pune pe foc, se aduce pana la punctul de fierbere, se lasa pe flacara mica timp de 5 minute, apoi se infuzeaza pana la racire. Lichidul strecurat se bea in timpul zilei, intre mese, impartit in trei reprize.
* Polen de pin. Batranii culegeau de pe varful ramurilor de pin inflorescentele masculine de culoare galbena, data de polen. Dupa uscare, polenul se pastra in borcane si se consuma cate 1/2 lingurita, inainte de masa. Se spune ca favorizeaza si longevitatea. Pentru bolnavii slabiti de tuberculoza, polenul se fierbe in lapte, impreuna cu unt de casa. Dupa racire se adauga mierea.
* Conurile de pin se toaca marunt, se iau 3 linguri si se pun la macerat in 500 ml de tuica, pentru cel putin 7 zile. Nu se strecoara. Se bea de 2 ori pe zi, dupa masa, incepand de la o lingurita. Treptat, se mareste doza pana la o lingura. Se bea pana la imbunatatirea starii de sanatate.
* Suc de brad alb. In medicina populara este apreciat in lupta cu tuberculoza sucul obtinut din muguri sau crengute tinere de brad alb. Se spala bine in apa rece, se usuca pe un prosop, se toaca marunt si se aseaza in straturi presarate cu zahar in borcan de sticla.
La un borcan de 5 kg se foloseste 1 kg de zahar. Se lasa borcanul o noapte in bucatarie, dupa care se amesteca cu o lingura de lemn, se leaga la gat cu un prosopel de bumbac si se tine la soare 10-12 zile. Sucul strecurat se pastreaza in sticle de culoare inchisa. Se beau cate 2 linguri (adulti) dimineata, pe nemancate. Copiii beau cate o lingura.
* Fumigatii cu ienupar. Frate cu chiparosul, ienuparul este o fabrica naturala de fitoncide si ozon, dezinfecteaza si asaneaza atmosfera, are efect antibacterian, de aceea stramosii nostri aprindeau in camera bolnavului crengute de planta. Cercetarile contemporane au confirmat efectul benefic al procedurilor de afumare a spatiilor infectate.
Ienuparul omoara bacteriile tuberculozei, de aceea, in camera bolnavului se pun cat mai aproape de pat 2-3 ghivece cu planta vie.
Vreau sa atrag atentia persoanelor care culeg si vand fructe de ienupar ca in unele locuri din tara creste o forma toxica de ienupar-pitic, care nu se foloseste in terapii naturiste. Iata care sunt diferentele. Fructele ienuparului terapeutic au culoare negru-brun, frunzulite ce seamana cu acele si, atentie, trei seminte.
Planta toxica are fructe de un negru-albastru, acoperite de un strat subtire de ceara, pulpa de culoare verde si contine doar doua seminte in interior, iar frunzulitele sunt plate, stranse spre crenguta. Fructele de ienupar se folosesc, de regula, in combinatii cu alte plante. Uneori se prescriu si cure cu fructe proaspete, cand in prima zi se mesteca bine dimineata, inainte de masa, 2-3 fructe, apoi numarul lor creste cu o bobita zilnic.
Cand bolnavul a ajuns la 13-15 fructe, se consuma in descrestere, pana se ajunge la 5 fructe. Metoda este mai eficienta decat decoctul. Dar atata timp cand majoritatea populatiei nu are acces la fructe proaspete sau macar congelate, va ofer o reteta cu fructe uscate. O lingura de fructe zdrobite se fierb 5 -7 minute, in 250 ml apa. Se bea dupa racire cate o lingura, de patru ori pe zi.
Contraindicatii
Preparatele de ienupar irita rinichii, de aceea nu se folosesc in cazuri de pielonefrita, glomerulonefrita. Curele trebuie sa fie de 5-7 zile, cu pauze intre ele de 4-5 zile. Nu depasiti dozele recomandate, deoarece reactiile adverse sunt grave: voma cu sange, diaree, urinare excesiva, la femei insarcinate apar hemoragii sau se produce avortul. Consumul unei cantitati mai mari de 45-50 de fructe proaspete provoaca uneori decesul bolnavului.
Alte metode populare
Cand bacteriile tuberculozei trec prin cateva mutatii si devin invulnerabile la minimum doua preparate farmaceutice, terapia naturista ofera o solutie eficace. Intr-un borcan de 3 litri, se toarna 2,5 l de apa fiarta si racita, dar nu de la robinet.
Se mai adauga 500 ml gudron de mesteacan (se gaseste la farmaciile veterinare) si se inchide ermetic. Borcanul se lasa timp de 14 zile intr-un loc cald, fara lumina. Apoi se face un orificiu mic in capac in care se introduce un tub cu diametrul mic si se scoate stratul de sus al apei, limpede si curat. Gudronul ramane la fund. Se beau cate 100 ml de apa, de trei ori pe zi. Pentru o cura este nevoie de 3-4 borcane. Curele se fac de doua ori pe an.
*
Inainte de a bea orice lichid, bolnavul citeste deasupra lui "Tatal nostru" sau rugaciunea catre Sf. Pantelimon. Paharul se tine in palma stanga, iar cu cea dreapta se face de trei ori cruce deasupra lui.
Tratamente EXTERNE
* Inhalatii. Preparati pentru inhalatii o combinatie din parti egale de cimbru, sovarf, eucalipt, podbal, flori de soc si seminte de fenicul. In 2 litri de apa care fierbe pe foc mic se pun 2 linguri de amestec, o lingura de miere (si mai bine de fagure), se mai lasa pe foc 3 minute, se lasa sa se raceasca putin si se fac inhalatii, 10-15 minute, timp de 6 saptamani.
In timpul inhalatiilor va sfatuiesc sa faceti si exercitii de respiratie, ca sa mariti efectul procedurilor, imbunatatind circulatia sanguina la nivelul plamanilor. Luati in gura un pai si scufundati varful lui in lichid. Inspirati aburii pe nas, expirati prin pai cu efort. Periodic inspirati aburii si cu gura.
* Salina la domiciliu. Sare grunjoasa, de bucatarie, sau sare de mare se macina in rasnita de cafea, pana se obtine un praf fin. Se deschide rasnita si se inhaleaza nourasul ce se ridica din rasnita. Praful ramas se toarna in sticla cu gatul larg. Se agita energic, se scoate repede capacelul si se inhaleaza la fel ca prima data (din rasnita). Se repeta de 3-5 ori pe zi.
* Frectie. Seara, inainte de culcare, se fac frectii pe spate, intre omoplati, si pe piept, cu putina untura incalzita. Alternativ se foloseste un unguent ce contine venin de vipera, timp de doua luni.
* Comprese cu ridiche neagra - se aplica daca in plamani se aduna lichid. Ridichea rasa si stropita cu alcool sanitar se pune intr-un saculet de bumbac, se incalzeste pe calorifer sau pe capacul unei cratite cu apa fierbinte si se aplica pe spate. Se acopera cu celofan si un prosop flausat. In timpul procedurii, bolnavul se culca cu fata in jos, pe doua perne situate in zona abdomenului. Ridichea provoaca senzatie de usturime, dar nu produce arsuri. Imediat dupa procedura, se bea un pahar de lapte fierbinte, cu o lingurita de unt, o lingurita de miere de albine si jumatate lingurita de pulbere din coaja de ou.
0 comments:
Post a Comment