În timp ce românii protestează pe străzi împotriva paşapoartelor biometrice, politicienii au aprobat introducerea cărţilor electronice de identitate
de Mihai Vasilescu În toiul scandalului legat de introducerea paşapoartelor biometrice – protestele cetăţenilor, oricât de puţin mediatizate de presă, fiind cu siguranţă cunoscute politicienilor – Parlamentul României a adoptat legea 69/2009, prin care impune cărţile de identitate electronice, formularea vagă incluzând cipurile RFID şi datele biometrice. Remarcăm încă o dată modul alambicat de formulare a diferitelor legi, hotărâri, ordonanţe, care ascund de multe ori adevărata intenţie şi finalitate a actelor normative. Astfel, legea 69/2009 are următorul text: „Articol unic. – Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184 din 25 noiembrie 2008 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 69/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 803 din 2 decembrie 2008.” Evident, nu se precizează care este de fapt conţinutul acestei ordonanţe. Căutând Ordonanţa de Urgenţă nr. 184, aflăm că aceasta la rândul său modifică Ordonanţa Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cărţii electronice de identitate, (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 15 septembrie 2004). Ordonanţa 69/2002 aparţine guvernului Năstase şi impunea introducerea paşapoartelor electronice în România de la 1 ianuarie 2009, stabilind totodată termene precise pentru acoperirea întregii ţări. În decembrie 2008, sub pretextul că este imposibil să se respecte acest termen şi datorită timpului extrem de scurt până la expirarea acestuia (de parcă nimeni nu ar fi putut observa aceasta cu câteva săptămâni sau luni înainte), guvernul a impus Ordonanţa de urgenţă 184, prin care, în aparenţă, se modifică doar termenele de implementare ale ordonanţei anterioare. În realitate însă, textul ordonanţei se referă vag la „necesitatea luării în considerare a tuturor elementelor care să asigure realizarea funcţiilor cărţii de identitate, cu referire atât la utilizarea sa ca document de călătorie în spaţiul Uniunii Europene, potrivit recentelor modificări legislative în materia liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cât şi la perspectiva utilizării în cadrul sistemelor privind identitatea electronică şi serviciile electronice.” În continuare se menţionează şi „posibilitatea implementării unor soluţii tehnice optime”. Pe înţelesul tuturor, dacă aceste cărţi de identitate trebuie să joace rol de documente de călătorie (paşaport), trebuie să includă toate datele biometrice (fotografie, scanarea retinei, amprentă digitală etc.) ca şi paşapoartele biometrice din generaţia a doua. De asemenea, „soluţiile tehnice optime” care să permită „utilizarea în cadrul sistemelor privind identitatea electronică şi serviciile electronice” se referă cu siguranţă la tehnologia RFID şi la bazele de date care stochează informaţiile individuale. Este foarte important faptul că toate aceste legi nu acordă nicio altă opţiune. Altfel spus, vom fi obligaţi să ne supunem acestor impuneri, să ne lăsăm amprentaţi şi supravegheaţi ca nişte potenţiali criminali. În concluzie, conform legii 69/2009, din 2011 românii vor avea obligatoriu cărţi de identitate electronice cu tehnologie RFID, care pot fi citite la distanţă, inclusiv din buzunar sau din geantă, fără ca posesorul să ştie sau să consimtă. În acest mod vom putea fi identificaţi şi urmăriţi permanent, fără măcar a bănui aceasta. Folosirea unei tehnologii comune pentru toate actele de identitate dovedeşte că afirmaţiile celor care sprijină legea (vezi dezbaterea din Comisia pentru Drepturile Omului a Camerei deputaţilor din 2 aprilie) cum că aceste aparate vor fi folosite doar la punctele de trecere a graniţei sunt nişte minciuni sfruntate. Citiţi şi: Paşapoartele cu microcipuri. Românii, amprentaţi pentru paşaport Nu vreau să fiu un număr! yogaesoteric |
0 comments:
Post a Comment