Dezvăluiri Libertatea |
Sănătatea şi agoniseala a mii de români sunt ameninţate de adevărate “bombe ecologice”. E vorba de aproape 1.000 de depozite cu deşeuri periculoase ale combinatelor chimice sau ale companiilor de exploatare minieră, rămase în paragină. România are 250 de halde de steril, 270 de iazuri de decantare sau bataluri şi peste 400 de depozite industriale în aer liber. Ministrul mediului, Laszlo Borbely, a declarat recent că aceste locaţii contaminate necesită ecologizare rapidă pentru a evita pericolul. Dacă acest lucru nu se realizează, există riscul poluării radioactive, iar impactul asupra mediului şi a oamenilor e imens.
Tulcea - depozitul de «otravă roşie»
Halda de nămol roşu care datează din 1973 şi care a aparţinut Combinatului Alum se întinde pe 50 de hectare. Acest depozit urmează să fie închis şi ecologizat parţial. Un document emis de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta Dunării avertizează însă că, după această acţiune şi după mutarea depozitului într-un alt loc, acumulările de deşeuri de alumină din ultimii 37 de ani vor rămâne în acelaşi loc, la doi paşi de lacul Somova, care comunică direct cu Dunărea. Astfel, pericolul de contaminare a fluviului şi a Mării Negre rămâne extrem de ridicat.
Caraş-Severin
Sterilul din Moldova Nouă îmbolnăveşte tot Banatul
Locuitorii din Moldova Nouă trec printr-un adevărat coşmar când bate vântul. Furtunile de praf de steril, de cupru, de zinc şi de plumb aduse de pe iazul de decantare din apropiere poluează fântânile, omoară păsările şi atacă plămânii oamenilor. Compania de exploatare Moldomin a funcţionat aproape 40 de ani în zonă, prelucrând minereu de cupru. În 2009, s-a închis, iar iazurile au rămas ale nimănui. Acum, la Moldova Nouă, 70 ha de teren sunt puternic radioactive. (Mircea Popovici)
Cea mai mare radioactivitate din ţară
La mina de la Ciudanoviţa, aflată la câţiva kilometri de Anina şi de Oraviţa, apele care inundă galeriile şi filoanele radioactive au o încărcare de uraniu de peste 40 de ori mai mare decât limita admisă. Atunci când precipitaţiile sunt abundente, concentraţiile de uraniu din apele râului Lişava şi Jitin ating valori şi mai mari. Inspectorii de mediu avertizează că radiaţiile sunt un pericol pentru populaţie. (Mircea Popovici)
Alba - deşeurile de cupru «au înghiţit» o localitate
Firma Cuprumin are 271 de hectare de spaţii de depozitare a deşeurilor periculoase. Printre acestea, cele mai cunoscute şi mai periculoase sunt în Ţara Moţilor şi la Roşia Poieni. De exemplu, exploatarea de cupru de la Roşia Poieni are un lac unde sunt depozitate deşeurile, iar din cauza inundaţiilor repetate din zonă, substanţa a ajuns în satele din apropiere şi a “înghiţit” localitatea Geamăna. De asemenea, pe malul râurilor Arieş şi Ampoi, ca şi pe văile din Ţara Moţilor sunt plasate mai multe halde de steril, neecologizate.
Vâlcea
La Govora, uzinele chimice au în administrare peste 160 de hectare de teren, pe care sunt depozitate substanţe periculoase.
Galaţi
Combinatul Arcellor Mittal din oraş are în administrare peste 30 de hectare, pe care sunt plasate resturile metalelor folosite în procesul tehnic. Depozitarea lor se face în aer liber, ceea ce înseamnă că poluarea în zonă e foarte greu de controlat.
Râurile sunt poluate
Peste 75 la sută din haldele de steril din judeţul Maramureş sunt neecologizate. Pericolul vine prin galeriile de mină din judeţ, care inundă periodic haldele şi care transportă astfel metalele grele în râurile şi în fântânile din zonă.
Baia Mare. Remin (la Bloaja-Băiuţ, Tăuţii de Sus şi Valea Glodului) şi Transgold (la Tăuţii de Sus, Răchiţele- Plopiş) deţin, la rândul lor, peste 230 de hectare de iazuri de decantare a deşeurilor toxice.
Suceava. Fosta mină Crucea-Botuşana, plasată la 35 km de Vatra Dornei, producea uraniu pentru Cernavodă. Acum, deşeurile acumulate în anii de exploatare ameninţă populaţia din zonă.
Hunedoara. Compania de exploatare Minvest din judeţul Hunedoara deţine 290 de hectare de teren în judeţ, dintre care unele la Abrud, unde sunt amenajate iazuri de decantare cu deşeuri periculoase.
Reporterii Libertăţii au pătruns anul trecut, pentru prima dată, în depozitul de la Tulcea . Reziduurile de alumină care se întind pe 50 de hectare riscă să ajungă în lacul Somova, care comunică direct cu Dunărea
0 comments:
Post a Comment