DE CE IESIM IN STRADA PENTRU ROSIA MONTANA

Romania a pierdut in perioada 1952-1960 printr-o firma sovieto-romana cea mai mare rezerva energetica a tarii, 17.288 tone de uraniu. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a suparat foc, pentru ca sovieticii “noua nu ne-au dat utilaje pentru extragerea uraniului”.

Politicienii de astazi vor sa dea unei firme canadiano-romane cu actionariat american, zacamintele de metale rare si pretioase de la Rosia Montana in schimbul locurilor de munca.

Participatia Romaniei in aceasta firma este de doar 20% si risca sa ajunga al 0,6% in urma ultimei majorari de capital, la care actionarul roman nu a putut participa. Statul urmeaza sa suporte cheltuielile de intretinere a barajului si a sistemelor de captare, monitorizarea emisiilor de acid cianhidric, pompare si tratare a apei pe o perioada nedeterminata, estimate la 12 milioane de euro anual.

Statul roman ar primi 4% redevente pentru aur si argint. Presa vorbeste despre majorarea acestui procent la 6% prezentata ca o negociere reusita, fara se spuna ca in tari ca Africa de Sud redeventele pentru metale pretioase sunt de minim 20%.

In cele 200 de milioane de tone de minereu care se doresc a fi procesate cu cianuri la Rosia Montana, se estimeaza a fi 1,5 grame de aur pe tona de minereu si 11, 7 grame de argint pe tona.

Daca nu vi se pare o exploatare rentabila aveti dreptate! Motivatia pentru acest proiect sta in metalele rare care insotesc zacamintele de aur. Vanadiu - 2500 grame pe tona, arseniu - 5000 grame pe tona, titan - 1000 grame pe tona, molibden - 10 grame pe tona, nichel - 30 de grame pe tona, crom - 50 grame pe tona, cobalt - 30 grame pe tona, galiu - 300 grame pe tona, germaniu - 20 grame pe tona, wolfram, molibden etc.

Daca punem aceste resurse in context mondial, epuizarea resurselor de energie si nevoia dezvoltarii energiilor regenerabile, a panourilor fotovoltaice si turbinelor eoliene, descoperim ca prima criza cu care se va confrunta lumea nu va fi cea petroliera ci a metalelor neferoase.

Galiu, spre exemplu, care se gaseste la Rosia Montana in cantitati de 300 de ori mai mari decat aurul, este folosit in fabricarea panourilor fotovoltaice si pretul actual este de 900 de dolari pe Kg. Utilizarea lui va creste pe masura ce tehnologiile vor fi perfectionate si rentabilitatea energiei solare va creste cu scumpirea petrolului.

26% din resursele de cupru extractabil din scoarta Pamantului s-au pierdut deja in gropi de gunoi. Inchiderea minei de cupru de la Rosia Poieni pentru a se face loc RMGC a dus la disponibilizarea a sute de muncitori, de care oficialii Gold Corporation nu isi aduc aminte cand fac calculele locurilor de munca.

Din anumite informatii, in contractul de concesiune secretizat se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamintul. Falsa desecretizare trambitata de Traian Basescu nu a facut lumina asupra acestui aspect.

Turcia, Cehia, Grecia, Costa Rica, Germania, Argentina, Filipinie au interzis mineritul cu cianuri. Parlamentul European a cerut Comisiei Europene interzicerea acestei tehnilogi de minerit pana la sfarisitul anului 2011. Aduceti-va aminte de accidentul de la Baia Mare de acum 10 ani. Ungaria l-a considerat cea mai mare catastrofa dupa Cernobal. Statul roman are de platit circa 200 de milioane de dolari despagubiri.

La Rosia Montana ar urma sa se foloseasca aproximativ 1.561.000 tone substante periculoase, dintre care 84.000 tone de cianura in cea mai mare cariera cu crater deschis din Europa si cel mai mare baraj, inalt de 185 m. Ganditi-va la efectele pe care un posibil accident le-ar avea asupra Deltei Dunarii, un ultim bastion european pentru protejarea biodiversitatii.

Rosia Montana este unul dintre siturile cele mai bogate in resurse de patrimoniu cultural ale Romaniei, cuprinzand intr-un teritoriu intins pe cca. 650 ha 50 monumente istorice clasate, dintre care 7 desemnate ca monumente de valoare nationala si universala. De asemenea, patrimoniul cultural de la Rosia Montana este recunoscut si prin Planul de Amenajare a Teritoriului National.

Acest statut juridic de protectie plaseaza Rosia Montana inaintea multor orase prin numarul si valoarea monumentelor istorice si pe primul loc intre asezarile rurale ale Romaniei.
Conform legii, protejarea si punerea in valoare a acestor valori instituite reprezinta lucrari de utilitate publica, de interes national.

Academia Romana, Casa Regala, ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor si Siturilor), ca organizatie expert a UNESCO, Ad Astra, Alburnus Maior, ONG-uri din Romania si internationale, numerosi experti, institutii, studenti si cercetatori români din strainatate (RSSA, LSRS) recomanda si sustin includerea Rosiei Montane în Patrimoniul UNESCO.

Constanam ca rusinea de a fi roman si lipsa de reactie a romanilor in fata nedreptatilor a fost indusa de aceleasi televiziuni care astazi sunt complice la cel mai mare jaf din istoria poporului roman.

Va aflati printre putinii care au rezistat campaniei de dezinformare in care au fost angajate televiziunile, de aceea va solicitam implicarea nu doar ca simplu semnatar, ci ca militant, sa faceti cunoscut adevarul despre proiectul minier de la Rosia Montana. Promovati petitia online, dati acest mesaj mai departe!

Petitia noastra de pe www.rosiamontana.net a strans peste 30.000 de semnaturi, la care se adauga alte 27.000 de semnaturi pe hartie stranse in Bucuresti prin actiunea “la corturi” din ultimele 3 saptamani.

Eforturile noastre au fost remarcate si amintite intr-o recenta dezbatere din Parlamentul European. In urma dezbaterii, Comisia pentru Petitii a Parlamentului European a anuntat ca se va deplasa in Romania la inceputul lunii noiembrie pentru o ancheta asupra proiectului de la Rosia Montana.

Va propunem ca pana atunci, doar cu ajutorul dvs. sa strangem 100.000 de semnaturi din toata tara, iar in preajma vizitei CE sa organizam de la Casa Poporului spre sediul Comisiei Europene in Bucuresti cel mai mare mars de protest pentru Rosia Montana, la care vom putea invita toti semnatarii petitiei.

Atasam acestui mesaj tabelul pe care puteti strange semnaturi si textele petitiilor asociate.

Daca sunteti din Bucuresti ni-l puteti inmana completat la sfarsitul lunii, cand vom stabili o intalnire la unul din corturi, pana atunci va rugam sa ne comunicati intentia de a strange semnaturi printr-un email la petitii@rosiamontana.net sau SMS la 0727.769.509. cu nume, telefon si email.

Tinem legatura pentru a va comunica locul si data exacta la care vom colecta semnaturile stranse.

Daca sunteti din provincie, trimiteti semnaturile prin posta la punctul de lucru din Cluj al asociatiei Alburnus Maior pe Str. David Ferencs, nr 10, ap. 5 Cluj-Napoca, Jud. Cluj, 400102 Romania si o copie scanata pe adresa petitii@rosiamontana.net

Aveti si optiunea de a ajuta la desfasurarea acestei campanii de acasa, pe calculator. Trimiteti un email pe voluntar@rosiamontana.net prin care sa va manifestati disponibilitatea si o sa primiti detalii.

In Bucuresti am obtinut avize pentru amplasare de corturi si bannere in sectorul 1 si recent in sectorul 4.

Locatiile sunt:

Sectorul 4: Metrou Tineretului; Metrou Constantin Brancoveanu, Metrou Piata Sudului, Sos. Giurgiului - Piata Progresu, Metrou Aparatorii Patriei, Piata Unirii (capatul tramvaielor), Metrou Eroii Revolutiei.

Sectorul 1: Piata Universitatii, Piata Romana, Piata Victoriei, Charles de Gaulle si Perla.

Va rugam sa va programati pe http://www.rosiamontana.net/la-corturi/ pentru voluntariat la corturi si sa recomandati prietenilor. Avem nevoie de participarea voastra!

Va multumim!

Ionut Parausanu, voluntar pentru Rosia Montana
Tel. 0727.769.509 / Fax. 0215.698.840
petitii@rosiamontana.net / ecosemnal@gmail.com

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Read More

România are 1000 de focare otrăvite

E-mail expeditor

E-mail destinatar

Comentariu

Dezvăluiri Libertatea |

26 Ianuarie 2011 | Articol semnat de Alexandra Ariciu

| | | | |

Sănătatea şi agoniseala a mii de români sunt ameninţate de adevărate “bombe ecologice”. E vorba de aproape 1.000 de depozite cu deşeuri periculoase ale combinatelor chimice sau ale companiilor de exploatare minieră, rămase în paragină. România are 250 de halde de steril, 270 de iazuri de decantare sau bataluri şi peste 400 de depozite industriale în aer liber. Ministrul mediului, Laszlo Borbely, a declarat recent că aceste locaţii contaminate necesită ecologizare rapidă pentru a evita pericolul. Dacă acest lucru nu se realizează, există riscul poluării radioactive, iar impactul asupra mediului şi a oamenilor e imens.



Tulcea - depozitul de «otravă roşie»

Halda de nămol roşu care datează din 1973 şi care a aparţinut Combinatului Alum se întinde pe 50 de hectare. Acest depozit urmează să fie închis şi ecologizat parţial. Un document emis de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta Dunării avertizează însă că, după această acţiune şi după mutarea depozitului într-un alt loc, acumulările de deşeuri de alumină din ultimii 37 de ani vor rămâne în acelaşi loc, la doi paşi de lacul Somova, care comunică direct cu Dunărea. Astfel, pericolul de contaminare a fluviului şi a Mării Negre rămâne extrem de ridicat.

Caraş-Severin
Sterilul din Moldova Nouă îmbolnăveşte tot Banatul

Locuitorii din Moldova Nouă trec printr-un adevărat coşmar când bate vântul. Furtunile de praf de steril, de cupru, de zinc şi de plumb aduse de pe iazul de decantare din apropiere poluează fântânile, omoară păsările şi atacă plămânii oamenilor. Compania de exploatare Moldomin a funcţionat aproape 40 de ani în zonă, prelucrând minereu de cupru. În 2009, s-a închis, iar iazurile au rămas ale nimănui. Acum, la Moldova Nouă, 70 ha de teren sunt puternic radioactive. (Mircea Popovici)

Cea mai mare radioactivitate din ţară
La mina de la Ciudanoviţa, aflată la câţiva kilometri de Anina şi de Oraviţa, apele care inundă galeriile şi filoanele radioactive au o încărcare de uraniu de peste 40 de ori mai mare decât limita admisă. Atunci când precipitaţiile sunt abundente, concentraţiile de uraniu din apele râului Lişava şi Jitin ating valori şi mai mari. Inspectorii de mediu avertizează că radiaţiile sunt un pericol pentru populaţie. (Mircea Popovici)


Alba - deşeurile de cupru «au înghiţit» o localitate

Firma Cuprumin are 271 de hectare de spaţii de depozitare a deşeurilor periculoase. Printre acestea, cele mai cunoscute şi mai periculoase sunt în Ţara Moţilor şi la Roşia Poieni. De exemplu, exploatarea de cupru de la Roşia Poieni are un lac unde sunt depozitate deşeurile, iar din cauza inundaţiilor repetate din zonă, substanţa a ajuns în satele din apropiere şi a “înghiţit” localitatea Geamăna. De asemenea, pe malul râurilor Arieş şi Ampoi, ca şi pe văile din Ţara Moţilor sunt plasate mai multe halde de steril, neecologizate.

Vâlcea
La Govora, uzinele chimice au în administrare peste 160 de hectare de teren, pe care sunt depozitate substanţe periculoase.

Galaţi
Combinatul Arcellor Mittal din oraş are în administrare peste 30 de hectare, pe care sunt plasate resturile metalelor folosite în procesul tehnic. Depozitarea lor se face în aer liber, ceea ce înseamnă că poluarea în zonă e foarte greu de controlat.

Râurile sunt poluate
Peste 75 la sută din haldele de steril din judeţul Maramureş sunt neecologizate. Pericolul vine prin galeriile de mină din judeţ, care inundă periodic haldele şi care transportă astfel metalele grele în râurile şi în fântânile din zonă.

Baia Mare. Remin (la Bloaja-Băiuţ, Tăuţii de Sus şi Valea Glodului) şi Transgold (la Tăuţii de Sus, Răchiţele- Plopiş) deţin, la rândul lor, peste 230 de hectare de iazuri de decantare a deşeurilor toxice.
Suceava. Fosta mină Crucea-Botuşana, plasată la 35 km de Vatra Dornei, producea uraniu pentru Cernavodă. Acum, deşeurile acumulate în anii de exploatare ameninţă populaţia din zonă.
Hunedoara. Compania de exploatare Minvest din judeţul Hunedoara deţine 290 de hectare de teren în judeţ, dintre care unele la Abrud, unde sunt amenajate iazuri de decantare cu deşeuri periculoase.

Reporterii Libertăţii au pătruns anul trecut, pentru prima dată, în depozitul de la Tulcea . Reziduurile de alumină care se întind pe 50 de hectare riscă să ajungă în lacul Somova, care comunică direct cu Dunărea

Read More