Wednesday, April 7, 2010
PORNO TATARESC

Da, bunicu' era tatar, da, imi place sa-l citesc pe tatarman, da' de aici pina la top cuvinte cheie cu care se ajunge la mine sa fie porno tataresc mai e cale lunga. Saptamina trecuta eram in top la cuvintul cheie maiestuos VAGIN, acum baietii s-au specializat:
ce dimensiuni are un vagin la o ata de 15 ani(fata?atza?)
doamne ocroteste-ma de masoni(si de draci, de ozeneuri, de budisti, si de toate satanele astea maica)
cel mai frumos vagin din lume(intotdeauna al nostru)
operatiile biancai dragusin(wtf?)
filmul porno "mrul rou"(marul rosu sau un film porno asiatic ce suna la fel cum e scris?)
Ce pot spune, daca vaginul si pornoul tataresc va fac fericiti si imi bagati trafic, atunci promit sa adaug acest magice cuvinte cheie la fiecare post al meu.
Laba fericita!
MANASTIREA FRASINEI
Manastirea Frasinei este singura din Romania ale carei traditii sint similare celor de la Muntele Athos. Legamintul Sfintului Calinic este respectat cu strictete aici, iar slujbele incep in fiecare zi la ora zero. Pragul acestui lacas a fost trecut de pelerini din intreaga lume, inclusiv de budisti veniti din China sau Japonia. Cu toate acestea, accesul femeilor este interzis prin legamint, iar incalcarea sa atrage pedepsirea vinovatei. Tot aici se fac exorcizari in mare taina si doar tinind post. In fiecare luna, mii de pelerini trec pragul manastirii. „Recordul“ a fost inregistrat in Postul Pastelui, cind numarul acestora a fost mai mare de 3.000.
Situata in comuna Muereasca, la 25 de kilometri de Rimnicu Vilcea, Manastirea Frasinei are doua biserici. Biserica Manastirii Frasinei, care poarta hramul Adormirea Maicii Domnului, cu intreg ansamblul de cladiri, in forma de cetate, este ctitoria Sfintului Calinic de la Cernica, episcopul Rimnicului, care a construit-o intre anii 1860-1863. Pe vremuri, la Frasinei era un schit la care se adunasera citiva calugari, in mijlocul muntilor, departe de asezarile omenesti. Paduri, o pasune, o livada si o bucata de pamint cit pentru o gradina de legume, asta a gasit Sfintul Calinic cind a vizitat manastirile si schiturile din districtul Vilcea. Impresionat de frumusetea locului si de felul in care calugarii isi organizasera viata, el si-a dorit sa faca din Manastirea Frasinei o insula a spiritualitatii.
De aici, parerile despre Frasinei se contrazic. O vorba din batrini spune ca Sfintul Calinic nu si-a facut publica intentia. A plecat asa cum venise si apoi a revenit neanuntat. S-a ingrozit de ce a gasit. O adevarata orgie, cu mincare, bautura si femei. Mihnirea Sfintului Calinic a fost atit de mare, incit s-a transformat in blestem. De atunci a fost stabilit un legamint pe vecie, care este de netrecut. Nici o femeie nu avea sa mai treaca pragul acestui lacas. Cine indraznea sa incalce aceasta regula avea sa se imbolnaveasca sau sa moara in chinuri groaznice.
Calinic a asezat o piatra de legamint la aproximativ doi kilometri de manastire, gravind cu litere chirilice un greu blestem pentru cine incalca legamintul, dar si binecuvintare pentru cine-l respecta. Pe acesta piatra sta scris: „Acest sfint lacas s-a cladit din temelie spre a fi chinovie de parinti monahi si fiindca partea femeiasca putea sa aduca vreun scandal monahilor vietuitori de acolo, de aceea sub grea legatura s-a oprit de la acest loc sa mai treaca inainte, sub nici un chip, parte femeiasca. Iar cele ce vor indrazni a trece sa fie sub blestem si toate nenorocirile sa vie asupra lor, precum: saracia, girbovia si tot felul de pedepse, si iarasi celor ce vor pazi aceasta hotarire sa aiba blagoslovenia lui Dumnezeu si a smereniei noastre si sa vina asupra lor fericitul bine“.
Mai tirziu, pe hotarul pietrei s-a ridicat o biserica pentru femeile care isi cauta linistea in partea locului. Alta vorba din popor spune ca, la scurt timp dupa venirea sa la Frasinei, Sfintul Calinic a introdus in noua manastire pravila aspra din Muntele Athos, pe care el o cunoscuse intr-o calatorie la locul sfint. Chemat la aceasta inalta slujire, noul ierarh a gasit in eparhie o mostenire foarte grea. De zece ani, eparhia era condusa de loctiitori, resedinta si catedrala episcopala erau distruse, preotii erau putini si insuficient pregatiti, iar seminarul era inchis, in urma Revolutiei de la 1848. Dupa ce si-a mutat resedinta la Rimnicu Vilcea (1854), a inceput ridicarea unei noi catedrale episcopale, dupa planurile intocmite de el.
O oaza de liniste in mijlocul naturii
Din soseaua nationala, un indicator te trimite la 14 kilometri in munte, spre Frasinei. Pe drumul ingust e loc doar pentru o masina. O troita, apoi alte cruci marginite de o prapastie si de o stinca reprezinta piatra de hotar, cu indicatoare mari, iar la citiva metri mai jos, biserica unde femeile se pot ruga in taina. Dincolo de piatra de hotar (care acum e inlocuita cu o cruce mare, pe care e transcris blestemul), drumul urca pieptis, ca apoi sa coboare intr-un platou larg. In ceea ce priveste tainele acestei manastiri, nu oricine poate sa afle multe amanunte. Parintele staret nu vorbeste despre conditiile de convietuire de aici. „Frasinei este Athosul romanesc. Cei retrasi aici sint inchinati Domnului si, poate, chiar mai aproape de El. N-are nimeni nimic cu femeile. Ca dovada, o preaslavesc pe Maica Domnului, al carei hram e purtat chiar de biserica manastirii“, a spus staretul.
Cu toate acestea, legamintul este respectat. Staretul Neonil Stefan sustine ca blestemul a functionat. „Sint zeci de femei care au murit, s-au imbolnavit, au saracit si nu si-au gasit niciodata linistea“, a spus arhimandritul Neonil. Tot aici vin si foarte multi straini care au auzit despre minunile de la Manastirea Frasinei. Se pare ca lacasul de cult este foarte apreciat peste hotare, staretul manastirii primind sute de scrisori saptaminal, mai ales de la romanii plecati in strainatate. De asemenea, calugarii au fost surprinsi sa constate ca sint si straini stabiliti in Romania, care vin la manastire. Multi dintre ei sint chinezi sau japonezi.
A pierit pentru o gura de apa de pe tarimul interzis
Un batrin din localitate povesteste cum o tinara care incalcase legamintul Sfintului Calinic a murit la scurt timp, intr-un accident grav. „Tatal, sofer de camion, avea de facut un transport din munte. Cei doi copii ai sai, un baiat mai maricel si fiica, de 16 ani, il insoteau. Tatal celor doi cunostea atit manastirea, cit si legamintul. Asa ca odata a oprit masina si s-a dus sa aprinda o luminare. Si-a rugat fiica sa ramina pe loc. Doar citeva minute fata a ascultat porunca parintelui, dar apoi a calcat teritoriul interzis. S-a inchinat, a baut apa de la izvorul Sfintului Calinic, apoi s-a intors la camion. Pe drum, soferul a trecut cu bine de toate serpentinele. Cu doi kilometri inainte de a ajunge la soseaua nationala, sistemul de directie al camionului s-a rupt si masina s-a rasturnat. Tatal si fiul au supravietuit in mod miraculos si s-au ales numai cu rani usoare, insa fata a murit pe loc“, isi aminteste batrinul.
Tinara necredincioasa, pedepsita
Mihaela Marinescu, o tinara din Rimnicu Vilcea, se lasa greu convinsa sa vorbeasca despre Manastirea Frasinei. Sora ei mai mica e bolnava de citiva ani de epilepsie, de cind a incalcat legamintul. „Era credincioasa, dar prea tinara si nesupusa. Am fost cu totii la biserica de jos, cu parinti si rude. Era o exorcizare a unei persoane pe care o cunosteam si voiam sa asistam. A fost ceva infiorator.... Sora mea nu credea nimic. Credea ca femeia se preface.
Ne-am luat la cearta, spunindu-i ca se insala. Ca sa ne demonstreze ca nu se teme, a plecat singura pe drumul catre manastire. Am crezut ca ne pacaleste. Cind am vazut ca nu apare, tata s-a dus dupa ea. A gasit-o jos, sprijinita de poarta manastirii. Privea in gol si plingea. Am dus-o acasa si si-a revenit. Un timp nu s-a intimplat nimic si am uitat cu totii incidentul. Doar mama aducea din cind in cind un preot sa sfinteasca in casa.
Dupa aproape un an, au inceput cosmarurile. Se trezea noaptea urlind, acoperita de sudori reci. Prima criza de epilepsie a avut-o pe strada, din senin. Au dus-o pe brate acasa. Pe urma, crizele s-au indesit. Mama n-a mai trait mult. Lumea spune ca a murit de inima rea, din cauza sora-mii. Eu nu stiu ce sa cred. Sora mea traieste, dar e foarte bolnava“, a povestit Mihaela, spunind ca sora ei are zile cind nu isi recunoaste rudele, desi luni de-a rindul a mers la tot felul de medici.
Preotii de la Manastirea Frasinei fac exorcizari
La Frasinei vin frecvent familii care aduc bolnavi incurabili, handicapati sau chiar posedati de diavol.
Ei spera ca linistea de la manastire sa ii faca pe bolnavi sa se simta mai aproape de Dumnezeu si sa ii ajute sa isi revina. Calugarii de la manastire au reusit sa faca si citeva minuni. Citiva calugari batrini au darul de a scoate diavolul din om. Unul dintre ei este chiar staretul Stefan Neonil, de 82 de ani. Pe linga zilele de post aspru, singura bucurie a calugarilor care fac exorcizari este preaplinul sufletesc dat de insanatosirea unui om sau de alungarea diavolului.
„La hirotonie, toti preotii primesc acest har, dar numai prin viata sfinta primesc niste haruri in plus. Unii alunga diavolii, iar altii hirotonesc“, a povestit unul dintre calugari. Se spune ca la Frasinei si-au gasit „linistea“ multi fosti oameni de afaceri, actori si alti „oameni mari“, care sint acum calugari, nevrind sa se stie nimic despre ei in afara zidurilor manastirii.
Calugarii de la Frasinei cred ca bolile sint avertismente trimise oamenilor de divinitate. Printre cei care s-au imbolnavit se gasesc si personalitati. „Sint oameni mari care au ajuns la smerenia aceasta. Este bine cind omul se trezeste din ratacire. Am gasit persoane care nu se pot abtine, pur si simplu, pentru a ajunge la Dumnezeu. Ma gindesc cite persoane au sute de milioane si nu dau nici o milostenie saracilor, astfel ca harul lui Dumnezeu ii paraseste“, au precizat preotii de la Frasinei.
Lupta cu diavolul - razboi nevazut
Calugarii care fac exorcizari spun ca in prezent sint mai multi oameni posedati de diavol decit in trecut, iar acest lucru se datoreaza pacatelor trupesti. Singura cale de iesire din astfel de situatii este pocainta, iar rezultatul este garantat, pentru ca Dumnezeu ne iubeste pe toti. Tot calugarii spun ca, dupa ce unul dintre preoti alege o cale gresita, a exorcizarilor, nu mai exista intoarcere.
„Foarte multi preoti au patit cite ceva rau, din mindrie sau slava desarta. Daca Dumnezeu ti-a dat ceva, imediat trebuie sa arati ca ii multumesti“, a spus una dintre fetele bisericesti. Preotii numesc lupta cu diavolul „razboiul nevazut“, ceea ce semnifica incercarile la care ii supune diavolul pe oameni, dar si tentatiile de fiecare zi. „Azi iti trimite o tigara, miine o cafeluta, poimiine o intilnire; apoi, ajungi la apartament si la pacatele trupesti, apoi, poate, la crima. De aceea, pacatele trebuie taiate de la radacina“, considera staretul manastirii. De la regula posedarii nu fac exceptie nici tinerii.
Un calugar povesteste ca un student a fost posedat chiar cu putin timp inainte de a veni la manastire. „Era un student din Vilcea, in anul II la Facultatea de Drept, il adusese mama lui. Noaptea, la ora 3.00, a plecat, si l-am gasit a doua zi putin mai jos de manastire, intr-o prapastie. Era posedat. Niste colege ii facusera farmece.
Mai era un baiat de la Craiova. Mama lui era cintareata de muzica populara. Baiatul nu suporta pe nimeni in preajma lui. O fata a luat un pietroi de la rondul de flori si a amenintat ca isi crapa capul. Nu pot uita cum urla, cind a fost legata. A venit la noi si un baiat indracit, de la Sibiu. Abia l-au bagat in biroul parintelui. La jumatatea slujbei, am crezut ca a murit. S-a inmuiat de parca nu mai avea nici o vlaga.
La terminarea rugaciunilor s-a ridicat de acolo, parca nu se intimplase nimic“, au povestit preotii. In ciuda interdictiilor impuse femeilor, precum si a regulilor stricte, Manastirea Frasinei ramine o insula de spiritualitate, in care sentimentul de legatura cu divinitatea este profund atit pentru barbati, cit si pentru femei.
DE CE BILL GATES E TARE
Bill Gates a ţinut un discurs la un liceu despre cele 11 lucruri pe
care elevii nu le-au învăţat şi nu le vor învăţa la şcoală. El a scos
în evidenţă faptul că sentimentul de automulţumire şi învăţăturile
“corecte” din punctul de vedere al politicilor educaţionale au creat o
generaţie de copii care nu au deloc noţiunea de realitate şi despre
felul în care realitatea aceasta i-a destinat eşecului în lumea reală.
Regula nr. 1: Viaţa nu e dreaptă – obişnuieşte-te cu ideea!
Regula nr. 2: Lumii prea puţin îi pasă de stima ta de sine. Lumea se
aşteaptă să realizezi ceva ÎNAINTE de a fi mulţumit de tine însuţi.
Regula nr. 3: Nu vei câştiga 60.000$ pe an de îndată ce părăseşti
băncile şcolii. Nu vei fi vicepreşedintele vreunei companii cu telefon
în maşină decât atunci când vei fi muncit pentru acestea.
Regula nr. 4: Dacă crezi că profesorul tău e sever, stai să vezi când
o sa ai un şef!
Regula nr. 5: A lucra într-un fast-food nu este ceva sub demnitatea
ta. Bunicii tăi aveau o altă denumire pentru asta: o numeau şansă.
Regula nr. 6: Dacă o dai în bară, nu e vina părinţilor tăi, aşa că nu
te mai smiorcăi în legătură cu greşelile tale, ci învaţă din ele.
Regula nr. 7: Înainte de a te fi născut, părinţii tăi nu erau atât de
plicticoşi ca acum. Au ajuns aşa din cauză că trebuie să-ţi plătească
cheltuielile, să-ţi spele hainele şi să te asculte pe tine spunându-le
cât de grozav te crezi. Aşa că înainte de a te porni să salvezi jungla
de paraziţii generaţiei părinţilor tău, încearcă să-ţi despaduchezi
propriul dulap.
Regula nr. 8: Poate că şcoala ta a scăpat de învingători şi învinşi,
însă viaţa NU. În unele şcoli au abolit corigenţele şi elevul poate
încerca de câte ori vrea el să dea răspunsul corect la o întrebare.
Asta nu seamănă, deloc, cu NIMIC din viaţa reală.
Regula nr. 9: Viaţa nu se împarte în semestre. Nu ai verile libere şi
pe foarte puţini angajatori îi interesează să te ajute să “te
găseşti”. Faci asta în timpul liber.
Regula nr. 10: Ce vezi la televizor NU e viaţa reală. În viaţa reală
oamenii chiar trebuie să mai plece din cafenele şi să meargă la
serviciu.
Regula nr. 11: Fiţi amabili cu tocilarii. Există şansa ca in viitor să
lucraţi pentru vreunul dintre ei.
CHIPUL LUI IISUS




Recent history Channel a dat un episod despre doi cercetatori ce au recreeat, conform giulgiului din Torino, chipul adevarat al lui Iisus, prin tehnologie computerizata, 3D.
Enjoy!
Visit msnbc.com for breaking news, world news, and news about the economy
Tuesday, April 6, 2010
Jurnalist de război, ucis de trupele americane într-o piaţă din Bagdad!
O filmare din 2007, dată publicităţii ieri, arată cum trupele americane din Irak au ucis mai multe persoane, printre care şi doi angajaţi ai agenţiei de presă Reuters, într-o piaţă din Bagdad.
După atac, unul dintre piloţi spune că "o grămadă de cadavre" se află în zonă.
"Priveşte aceste putreziciuni neputincioase", spune unul. Un altul răspunde: "grozav".
După primul atac, o maşină soseşte în piaţă, iar din ea coboară mai multe persoane neînarmate, cu scopul de a-i transporta pe răniţi la spital. De asemenea, sunt şi ei mitraliaţi, chiar dacă în maşină se aflau şi doi copii! În cele din urmă, maşina este atacată cu rachete, iar Saeed Chmagh, transportat în maşină pentru a fi dus la spital, este ucis.
După câteva minute, soldaţii americani vin cu un tanc în perimetrul atacat, arestează mai mulţi suspecţi şi îi transportă către spital pe cei doi copii, scăpaţi cu viaţă din atacul cu rachete asupra maşinii.
"În 2007 am recunoscut tot ce este în înregistrarea video. Am recunoscut că raidul a avut loc şi că doi angajaţi ai Reuters (au fost ucişi). Ştim că doi copii au fost răniţi. Lansatorul de grenade RPG din înregistrarea video este real. Aveam insurgenţi şi reporteri într-o zonă în care forţele americane urmau fie prinse într-o ambuscadă. În acel moment, nu puteam discerne dacă (angajaţii Reuters) aveau asupra lor camere sau arme", a declarat un oficial armatei americane, sub protecţia anonimatului.
Imaginile au fost difuzate de site-ul Wikileaks, specializat în publicarea de documente incomode pentru guverne, care sunt primite anonim.
Monday, April 5, 2010
CELE MAI FRUMOASE SMS URI DE PASTE
Pentru ca lumina sărbătorilor pascale, dar mai ales kilogramele de drob şi cârnaţi să vă intre mai uşor în suflet, am decis să vă ajutăm să râdeţi şi în aceste zile, când televiziunile sunt decise să readucă în suflete tristeţea difuzând doar Divertis şi Mondenii. Din păcate, tot ce am putut produce e un articol cu poante ieftine legate de SMS-urile de Paşti. Nu toate SMS-urile comentate în cele ce urmează au fost primite de autor de-a lungul timpului (acum, câţi prieteni cretini poate să aibă un om?); unele sunt luate de pe net.
Dincolo de cadouri, de petreceri… se afla adevarata semnificatie a Pastelui, incearca sa-i dai lumina si sa o traiesti cu adevarat. Hristos a inviat!
Logic, adevărata semnificaţie a Învierii se află doar în SMS-uri. Practic, aşa a fost şi transmisă vestea Învierii: apostolul Petru a dat un mesaj în grupul lui de prieteni: “Ba, intratzi rpd pe FB k n-o sa credetzi cn e aici cu mine!!!”.
Sper ca acest gand virtual sa iti aduca ce iti doresti tu cel mai mult! Paste fericit!
Mersi frumos, dar eu cel mai mult îmi doresc să moară nişte oameni în chinuri şi asta nu e frumos de sărbători. Trimite-mi din nou marţi mesajul ăsta.
Iepurasul mustacios, e de Paste norocos. Nu-ti lasa cadou in ghete, are el alte secrete: pasca, oul inrosit, cozonacul, mielul fript si un Paste Fericit!
Iepuraşi cu mustaţă pe oală cred că doar prin Ardeal am văzut, însă nici acolo printre atribuţiile lor nu se număra frigerea mielului. Oricum, sunt recunoscător că nu-mi lasă nimic în ghete, fiindcă nu vreau să ştiu ce mi-ar fi putut lăsa după ce se îndoapă cu pască, ouă, cozonac şi miel fript.
Un iepuras tare dragalas… a iesit in cale… cu viteza mare… si-ti ureaza neincetat… sa ai Paste Minunat… si Hristos a Inviat!!!
Noi la chestiile alea care ne ies în cale cu viteză mare le spunem motociclişti, nu iepuraşi. Probabil îi confunzi pentru că şi unii, şi alţii paralizează dacă îi prinzi între faruri.
Sa-ti fie viata pufoasa ca un cozonac, fara griji ca a unui miel, colorata ca un ou de Pasti si luminoasa ca ZIUA INVIERII. HRISTOS A INVIAT!
Superbă comparaţia, mai ales aia cu mielul, animalul pe care tocmai îl bagi în tine după ce a dus o viaţă fără griji.
Iepurasul bucalat iti ureaza neincetat un Paste Minunat!
Purceluşul e bucălat, ai încurcat puţin sărbătorile.
Ou inrosit, miel rumenit, cozonac marit, Paste fericit.
Acesta este un mesaj de tip spam special de sărbători, cu mărire de cozonac, nu ca alea din restul anului, cu mărire de penis de până la, Doamne-iartă-mă, cinci centimetri.
Si de va fi sa vina Isus din ceruri inapoi la noi, E semn c-a inviat credinta C-a inviat ce-i bun in noi. Paste fericit!
Tehnic vorbind, orice preot poate să-ţi spună că e de fapt semn că vine sfârşitul lumii.
Tine minte! Poti sa te maturizezi, sa te cultivi, dar nu vei putea renunta niciodata la bunatatile mesei de Paste!
Aşa este, domnule Pleşu.
Iepurasi nenumarati/ Sa iti sara buclucas/ Drept pe covoras.
Cred că aşa a luat-o razna şi bietul Elmer Fudd.
E-n somn de salcii, un vis de rastignire/ E plans de miei si plaiuri cu verdeata/ Hristos sa va aduca lumina/ In noaptea renuntarii la moarte pentru viata!
Bacovia, te tâmpişi, bre?
Cioc! Cioc! Astazi am iesit din ou special pentru tine, sa-ti urez un Paste fericit cu rasete si voie buna.
Eu unul, dacă aş primi aşa ceva, mi-aş imagina că la uşă mă aşteaptă un ou imens din care o să iasă o stripperiţă, dar am impresia că asta nu e exact în spiritul sărbătorilor pascale.
Un iepuras alb de pasti a adus si la cei saraci cate un ousor de pasti pentru ca spiritul acestei sarbatori sai cuprinda pe toti din voia celui care s-a rastignit si a murit pentru noi si a inviat a treia zi dupa scriptura!!
Mulţumim, domnule Copos, sunteţi foarte generos.
Anul acesta iepurasul sa vina la tine incarcat cu bunatati si sa nu uite sa iti dea si plicul cu cei o suta de pupici de la mine.
Mersi, dar pe vremea mea în plic se puneau bani, nu herpes.
Cu ocazia Sfintelor sarbatori pascale va doresc numai bine, fericire, un iepuras cat mai gustos si un an cat mai frumos. Paste fericit!
Stai un pic, că nu înţeleg. Trebuia să mănânc iepuraşul? Mielule, scuze, frate, a fost o confuzie.
Exista un iepuras care ne aduce fiecaruia dintre noi sentimentul sacru al Invierii Domnului.
Asta bănuiesc că e iepuraşul Dan Puric.
Te rog sa incerci sa ai niste Paste ferice si pline de oo, cozo si alte merinde utile. In plus, te rog sa nu transformi prea mult vin in apa cu ajutorul ficatului. Ce crezi, e posibil?
Dar dacă la anul m-ai şterge din telefon complet? Ce crezi, e posibil?
M-a contactat iepurasul si mi-a zis ca eu o sa fiu cadoul tau de Paste. Sunt putin in dilema! Ar trebui ca in dimineata de Paste sa ajung in gradina ta dar parca tu nu ai gradina… sa vin pe balcon? Astept raspuns!
Vino pe balcon, dar ai grijă să nu te împiedici de anvelopele de iarnă şi nici să nu spargi damigeana cu vin de la socri, ca-ţi rupe tata capul.
Paste mielul fericit, oul sade inrosit, de rusine s-o scumpit, iar iubitul iepuroi sa v-aduca euroi, fericire, sanatate, mult noroc si spor la toate.
Să moară duşmanii tăi, Iisuse!
Priveste prin credinta spre Golgota, spre cununa de spini, pune mana in ranile cuielor, opreste-te si asculta soapta lui ISUS: “Pentru tine am facut-o.”
Nu suferea destul omul ăla, mai trebuia să-i bagi şi tu mâinile în răni.
Tzup! Tzup! Sunt un pui de iepuras care astazi am venit special pentru tine, sa-ti urez un Paste fericit cu bucurie si voie buna!
Mori.
Dupa un post atat de lung, it doresc multe oua rosii, multi cozonaci si iepurasi de ciocolata! Paste Fericit!
Mulţumesc, este practic ca şi cum mi-ai dori “spălături stomacale fericite”.
Si dacă până acum nu v-aţi filtrat suficient lista de prieteni şi încă mai primiţi astfel de SMS-uri, puteţi să le răspundeţi cu tradiţionalul: “Fie ca la anul să nu-mi mai trimiţi mesaje atât de haioase”.
Sunday, April 4, 2010
Saturday, April 3, 2010
QUEENS OF LANGKASUKA-REGINELE DIN LANGKASUKA
Friday, April 2, 2010
VIA DOLOROSA-CALEA DURERII
Drumul Crucii - Via Dolorosa
Masura dragostei lui Dumnezeu fata de om
Palestina biblica nu este numai tara pelerinajelor, ci si a marilor procesiuni religioase. Procesiunile sunt indeosebi legate de viata Mantuitorului pe pamant si de marile sarbatori ortodoxe de peste an. Toate Bisericile crestine din Tara Sfanta fac procesiuni religioase, dar cele mai impunatoare si mai marete sunt cele ortodoxe si catolice. Cele catolice sunt legate, mai ales de cele doua mari praznice: Sfintele Pasti si Nasterea Domnului. In schimb, procesiunile ortodoxe sunt mai numeroase, mai traditionale, legate mai mult de cult si de Evanghelie. Ele nu sunt simple obiceiuri, simple manifestatii religioase, ci formeaza parte integranta din viata intima duhovniceasca a Ortodoxiei la Sfintele Locuri.
Drumul Crucii - Via Dolorosa sau Via Crucis - aminteste neincetat omului masura dragostei lui Dumnezeu fata de el. Aceasta dragoste se vede, mai mult decat oricand, in Vinerea Mare, cand credinciosii pasesc pe urmele Mantuitorului, pe stradutele inguste ale vechiului oras Ierusalim.
Via Dolorosa - Drumul Durerii - se strecoara printre stradutele aglomerate si rasucite ale Ierusalimului, incepand de la Manastirea "Ecce Homo" si terminandu-se la Manastirea Invierea Domnului sau a Sfantului Mormant. Potrivit traditiei crestine, aceasta este calea pe care Mantuitorul a fost dus spre Rastignire, incepand cu judecarea Sa in pretoriu si terminand cu inmormantarea Sa in mormantul gol.
Drumul Crucii - istoricul si pelerinajul din vechime
Drumul Crucii isi pastreaza inca pietrele calcate, cu inima indurerata, de catre miile de credinciosi care au venit in pelerinaj, de-a lungul celor doua milenii de crestinism. Inceputurile acestui pelerinaj sfant se ascund adanc in patura istoriei. Odata ce Sfantul Imparat Constantin cel Mare (jumatatea secolului al IV-lea) a oferit crestinismului libertatea ravnita, nimic nu a mai putut sa opreasca dragostea si dorinta fierbinte a crestinilor de a pasi pe urmele Dumnezeului Om - Hristos - care si-a dat viata pentru oameni si pentru lume.
Initial, pelerinii bizantini urmau o cale aproape identica cu cea de astazi, fara insa a face cele 14 opriri care au intrat in Traditia Bisericii. De-a lungul secolelor, drumul din Gradina Ghetsimani si pana in Biserica Sfantului Mormant s-a schimbat de mai multe ori (mici diferente, curbe si ocolisuri).
Pana la inceputul secolului al VIII-lea, Drumul Crucii avea sa fie deja schimbat: incepand din Gradina Ghetsimani, pelerinii se indreptau spre Muntele Sion - Zion, inconjurand Muntele Templului, spre Biserica Sfantului Mormant. Pelerinii inchinatori din Evul Mediu erau pusi sa aleaga intre doua rute existente, bazate pe o impartire din Biserica Latina: cei care aveau bisericile in partea de vest, mergeau spre vest, iar cei ce aveau bisericile in partea de rasarit, mergeau pe calea dinspre rasarit.
Intre secolele XIV-XVI, pelerinii mergeau mai ales pe Calea Franciscana, care incepea chiar din Biserica Sfantului Mormant si care cuprindea 8 stationari. In aceasta perioada, traditia cu cele 14 opriri de pe Drumul Crucii lua nastere in Europa. Pentru a nu dezamagi pelerinii veniti din Europa, inca 6 opriri au fost adaugate cele 8 existenta deja.
Astazi, toti pelerinii care pasesc pe Drumul Crucii trebuie sa stie ca pasesc pe drumul stabilit inca din perioada bizantina timpurie, cu un total de 14 stationari, de-a lungul drumului. Cu toate acestea, cei care au alte opinii despre initialul Drum al Crucii, merg pe alte cai spre Biserica Invierii Domnului. Spre exemplu: anglicanii cred ca Iisus a fost condus spre nord, unde se afla gradina cu mormantul gol, in timp ce catolicii dominicani incep drumul de la Palatul lui Irod, de langa Poarta Jaffa.
Pentru cei mai multi dintre pelerini, drumul exact strabatut de Hristos este un detaliu de mica importanta, tinand cont ca esentialul sta in faptul ca acesta este locul unde s-a pus inceput mantuirii oamenilor. Totul vorbeste de aerul Locurilor Sfinte, in pofida aglomeratiei si a magazinelor ce cauta sa profite de pelerinii crestini.
Drumul Crucii - randuieli actuale
Procesiunea din Duminica Floriilor este prima procesiune care face pelerinii sa paseasca pe urmele Mantuitorului. Parintele Ioanichie Balan marturiseste: "Aceasta procesiune porneste duminica dimineata, la ora 08.00, din Betania spre Ierusalim. Sute de clerici ortodocsi din toate tarile, cu mii de pelerini avand stalpari de finic in maini, merg pe jos, cale de 6 kilometri, din satul Martei si al Mariei, spre Sfanta Cetate Ierusalim, exact pe urmele Domnului nostru Iisus Hristos. Inaintea preotilor merge un arhiereu in vesminte, care duce un asin.
Convoiul format de credinciosi intra in Ierusalim pe Poarta Oilor, numita si Poarta Sfantului Stefan, strabate Drumul Crucii, spre Golgota, si se opreste in fata Bisericii Sfantului Mormant. Apoi se savarseste Sfanta Liturghie in Biserica Mare a Invierii. La amiaza se da o mica agapa la sediul Patriarhiei Ortodoxe."
Cea de-a doua procesiune in care apare Drumul Crucii are loc in seara zilei de Joia Mare. Parintele Ioanichie Balan o descrie astfel: "In aceasta seara, incepand de la orele 16.00, se face o miscatoare procesiune cu citirea celor 12 Evanghelii, pe Drumul Crucii. Procesiunea incepe la Pretoriu, locul unde a fost judecat Mantuitorul judecat si condamnat la moarte de Pilat. Intr-o cladire ridicata deasupra pesterii de piatra in care a fost inchis Mantuitorul, cu picioarele si mainile legate, se afla o mica biserica ortodoxa. Pestera si biserica se numesc "Pretorion". Aici se aduna in Joia Mare, la orele 16.00, mii de pelerini, sute de clerici, cativa arhierei si incep slujba Sfintelor Patimi. Primele cinci Evanghelii le citesc aici, in biserica si in fata pretoriului.
De la Evanghelia a sasea, convoiul clericilor si pelerinilor, cu lumanari aprinse in maini, porneste in procesiune spre Golgota, cautand sa restituie, pe cat posibil, Drumul Crucii strabatut de Mantuitorul in "noaptea de joi spre vineri". Pe cale, preotii fac cele 14 popasuri, dupa traditie, oprindu-se din loc in loc. La fiecare popas, episcopul, imbracat in vesminte negre, citeste celelalte 7 Evanghelii. Ultimele doua se citesc pe Golgota si in fata Sfantului Mormant, unde ia sfarsit procesiunea. In continuare, alti clerici, in frunte cu un mitropolit, incep Utrenia - Denia celor 12 Evanghelii - in Biserica Invierii, de langa Sfantul Mormant, adica se repeta din nou slujba Sfintelor Patimi in biserica. La ora unu, dupa miezul noptii, slujba Sfintelor Patimi ia sfarsit."
Cea de-a treia procesiune ce are loc la Ierusalim, in care Drumul Crucii joaca un rol important, are loc in Vinerea Mare. "In dimineata zilei de Vinerea Mare se aduna 12 arhierei, cu tot clerul si cu multime de pelerini, la Biserica de la Pretoriu, unde se citesc " Ceasurile Imparatesti". Dupa ceasuri, la ora 10.00, tot poporul, cu preoti si arhierei, porneste in mare procesiune de la Pretoriu pana sus, la Biserica Sfantului Mormant. Deci se strabate din nou Drumul Crucii, dar cu mai multi pelerini ca in seara zilei de Joia Mare.
In fruntea procesiunii merg arhiereii, in vesminte de doliu, ducand pe maini o cruce mare de lemn de 1,5 metri, in care se pastreaza o parte din lemnul original al Sfintei Cruci. Ceilalti clerici duc Sfanta Evanghelie, icoane si cadelnite. Iar credinciosii tin in maini lumanari aprinse. Din loc in loc fac popasuri unde, dupa traditie, a cazut Domnul sub Cruce. Poporul ingenuncheaza si arhiereii citesc Evangheliile Sfintelor Patimi. La urma se intra cu procesiunea in Biserica Sfantului Mormant, iar clericii urca si infig Sfanta Cruce in stanca Golgotei, pe locul unde a fost rastignit Mantuitorul. Aici se citeste Evanghelia Rastignirii Domnului.
Cativa episcopi si preoti stau de straja langa Sfanta Cruce, pana ce o saruta tot poporul. Procesiunea Rastignirii Mantuitorului ia sfarsit cu o miscatoare predica, rostita de un mitropolit. Este o slujba de mare emotie si traire duhovniceasca ce hraneste sufletele si izvoraste multe lacrimi. In aceasta procesiune traiesti o clipa din mantuitoarele patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos."
Drumul Crucii - cele 14 opriri
Gradina Ghetsimani, locul unde Hristos a petrecut Joia Mare, adica ultima sa noapte in libertate, este dominata de opt maslini, uitati parca de vreme, despre care se spune ca sunt martori ai rugaciunii Mantuitorului. Biserica Agoniei - Biserica Tuturor Natiunilor, unde Mantuitorul este infatisat sfasiat de durere, este ridicata chiar in Gradina Ghetsimani. De aici se vede Poarta Sfantului Stefan, prin care Hristos a intrat in Ierusalim, spre Golgota.
Drumul Crucii - Via Dolorosa - porneste de la ruinele fostei cetati romane Antonia si continua, intr-un urcus domol de aproape un kilometru, pana pe Golgota, unde se afla Biserica Sfantului Mormant. Acesta este drumul pe care l-a stabatut Iisus Hristos, cu Sfanta Cruce in spate, pentru a ne deschide noua tuturor calea spre mantuire.
Dupa traditia Bisericii din Ierusalim, Drumul Crucii este impartit in 14 popasuri; fiecare dintre ele marcheaza un eveniment deosebit. Primele 9 opriri au loc in diferite puncte ale orasului, pe cand ultimele 5 opriri au loc in interiorul Bisericii Sfantului Mormant. Fiecare dintre cele 14 opriri este insemnata cu o placuta cu numarul ei, nu intotdeauna usor de observat.
Drumul Crucii incepe din fata Portii Leilor - Poarta Sfantului Arhidiacon Stefan, din cartierul musulman, si se termina in Biserica Sfantului Mormant - Holy Sepulchre. Din loc in loc apare cate o placuta cu indicatorul drumului, scris in trei limbi: in engleza, in ebraica si in araba.
1. Curtea casei lui Pilat din Pont - Judecata lui Hristos si condamnarea la moarte
Pe ruinele cetatii Antonia, acolo unde a fost judecat si biciuit Mantuitorul s-a inaltat o biserica catolica numita "Capela Flagelarii". Alaturi de ea se afla o cladire mare, cu sali de meditatie si o capela de rugaciune. Aici, in locul numit pe vremuri Gavata - "pardosit cu pietre", statea Pilat sa asculte si sa judece pricinile poporului. Acest loc se afla la o distanta de aproximativ 300 de metri vest de Poarta Leilor.
Biserica Surorilor Sionului pastreaza o serie de pietre originale din Curtea de Judecata - Lithostratos. Aceste placi de piatra au pe ele striatii adancite, facute fie pentru scurgerea apei, fie pentru a nu aluneca potcoavele cailor soldatilor care intrau aici calare. Ceea ce este sigur este faptul ca "patratele si triunghiurile" de pe ele au fost facute de soldatii romani. Podeaua dateaza din vremea imparatului (117-138) si aduce la viata Evanghelia, care aminteste despre soldatii care aruncau sortii pentru hainele lui Hristos.
2. Pretoriul - Punerea Crucii pe umerii Domnului si pornirea spre Golgota
In pretoriu iudeii l-au condamnat pe Fiul lui Dumnezeu strigand "Rastigneste-L! Rastigneste-L!". Clipa de clipa, Hristos mai mult se smerea si mai mult isi intarea, prin fapte, dragostea fata de om. La mica distanta de acest loc se afla si Biserica catolica "Ecce Homo!" - "Iata Omul!", care aduce aminte de cuvintele cu care Pilat L-a prezentat pe Iisus multimii.
Pretoriul, locul unde a fost judecat Mantuitorul judecat si condamnat la moarte de Pilat, este si un loc al ortodocsilor. Intr-o cladire ridicata deasupra pesterii de piatra in care a fost inchis Mantuitorul, cu picioarele si mainile legate, se afla o mica biserica ortodoxa. Pestera si biserica se numesc "Pretorion".
De la Pretoriu, Drumul Crucii coboara spre Valea Tyropeon, care trece prin mijlocul vechiului Ierusalim. Arcul de piatra, numit si el "Eecce homo!", aminteste de locul unde Mantuitorului i s-a pus pe cap o coroana de spini si a fost impins pe Drumul Crucii. Arcul de piatra face parte dintr-o poarta de pe vremea imparatului Hadrian, numele actual fiindu-i dat in secolul al XVI-lea.
3. Prima cadere a Mantuitorului sub povara Crucii
Al treilea popas de pe Drumul Crucii se afla la intretaierea a doua strazi care vin de la Poarta Leilor si de la Poarta Damascului. In acest loc, traditia consemneaza ca Hristos a cazut sub povara Crucii, pentru prima oara. Aici s-a ridicat o capela poloneza, un basorelief marcand acest moment dureros. De aici se porneste spre stanga, pe strada Damascului ajungandu-se in mijlocul Cetatii Sfinte, acolo unde Hristos a intalnit pe Maica Sa.
4. Intalnirea Domnului cu Maica Sa Indurerata
Traditia crestina spune ca aici, Maica Domnului si-a intalnit Fiul, ingenunchiat sub povara Crucii. In acest loc sfant se inalta o micuta capela armeneasca. Basorelieful care-L infatiseaza pe Mantuitorul Hristos si pe Maica Sa Indurerata, este o lucrare a maestrului polonez Zieliensky.
Capela acestui moment dureros omagiaza durerea tuturor mamelor care si-au pierdut copiii. In interiorul acestei biserici inca se mai pastreaza podeaua originala cu mozaic din secolul al V-lea. Pe podea, intr-un loc ferit, se afla doua urme de sandale, unii crezand ca ele amintesc de urmele pasilor Maicii Domnului.
5. Simon Cirineanul ridica Crucea Domnului, spre a-L ajuta
A cincea stationare este insemnata cu un paraclis franciscan, acesta fiind locul in care Simon din Cirene a fost silit sa-L ajute pe Hristos sa-si duca Sfanta Cruce. Drumul Crucii coteste apoi la dreapta, spre locul in care mahrama Veronicai aminteste de prima icoana a Mantuitorului.
6. Intalnirea Domnului cu Veronica - Hristos isi sterge chipul cu mahrama
De la paraclisul franciscan se urca pe o straduta ingusta, pavata cu mari lespezi de piatra, parca uitate de vreme, si se ajunge la Biserica Sfintei Veronica. Aceasta biserica pastreaza multe dintre ramasitele unei manastiri cruciate - Manastirea Sfantul Cosmos. Restaurata de catre Barluzzi, in anul 1953, biserica pastreaza o serie de arce cruciate. Sub aceasta biserica se afla o cripta inchinata Sfantului Chip al lui Hristos.
Manastirea micilor surori ale lui Iisus (rit grecesc) se inalta astazi pe acest loc, unde Veronica a sters sudoarea de pe fata Mantuitorului. Chipul Domnului Iisus, de pe mahrama Sfintei Veronica, este socotit a fi cea dintai icoana, nefacuta de mana omeneasca, ci de dragostea unei tinere Fecioare.
Numele Veronicai se crede ca poate veni de la cuvintele latine "vera icon", care se traduc prin "icoana adevarata". De la aceasta biserica drumul se continua pe niste trepte care duc in strada Bazarului, unde, la o mica distanta intre ele, se regasesc marcate al saptela, la optulea si al noualea popas.
7. A doua cadere a Mantuitorului la pamant
La al saptelea popas al durerii cade Domnul pentru a doua oara, slabit de greutatea lemnului, suferind ca un om pentru cei care nu-I intelegeau dragostea de neegalat. Capela franciscana, care gazduieste o coloana romana, reaminteste de a doua cadere a Mantuitorului, aproape de iesirea din oras (in vremea lui Hristos, cam pe aici se termina orasul Ierusalim).
8. Intalnirea Domnului cu femeile ce se tanguiau pentru El
La al optulea popas Golgota aparea deja inaintea Mantuitorului si a celor ce-L insoteau. In acest loc, pe zidul de piatra al Manastirii greco-ortodoxe Sfantul Charalambos (Haralambie?), se afla o inscriptie in greaca: NIKA. Acesta este locul unde Hristos a mangaiat-o pe Maica Sa, pe femeile mironosite si pe toate femeile credincioase care plangeau pentru El.
Intarindu-le sufleteste pe femei, El le spune sa nu mai planga pentru El, ci mai ales pentru ele si pentru copiii lor, adica pentru pacatele intregii lumi: "Nu ma plangeti pe mine, ci plangeti-va pe voi insiva si pe copiii vostri." O cruce latina, asezata pe zidul manastirii grecesti, aminteste de acest popas.
9. A treia cadere a Mantuitorului la pamant
La mica distanta de al optulea popas se afla si cel de-al noualea, unde se aminteste de a treia cadere a Mantuitorului sub povara Crucii. In arhivele Bisericii Ortodoxe Grecesti, sta scris ca cele trei caderi ale Domnului Iisus inseamna cele trei zile cat a stat in mormant.
Cea de-a treia cadere a lui Hristos este amintita de o veche colana romana. La acest popas se afla si Patriarhatul Copt din Ierusalim, care pastreaza o micuta capela, deschisa pelerinilor, si o cisterna pentru acumularea apei, extrem de veche. Urmatoarele popasuri au loc in Biserica Sfantului Mormant, din curte si pana in Mormant.
10. Golgota - dezbracarea Domnului de hainele Sale
Ajungerea pe Golgota, aflata, la acea vreme, in afara cetatii, insa astazi in chiar centrul Ierusalimului, aduce in inimile pelerinilor trairi din ce in ce mai frumoase si mai profunde. Stanca uriasa, de gresie alba, pe varful careia a fost infipta crucea pe care era rastignit Hristos, se afla acum in Biserica Sfantului Mormant. Pasirea pe Golgota incepe cu intrarea in curtea Bisericii Sfantului Mormant, in locul unde Mantuitorul a fost dezbracat si pironit pe Cruce.
Pelerinii se afla acum in fata Bisericii Sfantului Mormant, in fata usii imense de piatra sculptata. Curtea bisericii este incapatoare. Multe lacrimi se varse privind timid spre usa ce ascunde cel mai sfant loc de pe Pamant, locul unde s-a pus inceput mantuirii lumii, locul unde moartea a fost omorata, locul unde dragostea a biruit toate.
11. Baterea in cuie a Mantuitorului pe Cruce
Pasim in Biserica Sfantului Mormant. Totul este impresionant, pietrele lustruite de lacrimi si rugaciuni, mozaicurile de o frumusete rara, multimea candelelor, putinatatea luminii. In fata ne apare Piatra Ungerii, insa mai intai urcam sa ne inchinam la locul unde Mantuitorul a fost tintuit in cuie, pe Sfanta Cruce. De cum intram, o scara abrupta urca cele cateva trepte, pana la etajul superior. Aici se afla locul Principalul sanctuar latin a fost construit pe locul unde Mantuitorul a fost batut in cuie, pe cruce, sub ochii mamei sale. Un imens mozaic infatiseaza aceasta dureroasa scena, a Iubirii rastignite.
12. Rastignirea - Moartea Domnului pe Cruce
Imediat langa locul punerii pe Cruce a trupului istovit de suferinte se afla piatra muntelui Golgota, unde Sfanta Cruce a fost infipta, iar Hristos ridicat in aer, spre vederea tuturor. Altarul ortodox grecesc se afla deasupra Rocii Calvarului - Golgota, unde au fost ridicate cele trei cruci, a lui Iisus si ale celor doi talhari. Fiecare credincios poate atinge, cu mana, piatra muntelui si locul in care a fost infipta Crucea.
13. Coborarea Domnului de pe Cruce - Piatra Ungerii
Dupa moartea Sa, si zdrobirea fluierelor picioarelor celor doi talhari, cele trei trupuri au fost date jos de pe Cruce. Trupul lui Hristos a fost asezat pe Piatra Durerii sau Piatra Ungerii, unde acesta a fost uns in graba si infasurat in giulgiu, mai inainte de a fi pus in mormant. Piatra dreptunghiulara, lustruita de nenumaratele rugaciuni si lacrimi varsate asupra ei miroase mereu a mir, iar sirul de candele ce atarna deasupra ei amintesc de candele inimilor noastre, pe care trebuie sa le pastram mereu aprinse, avand untdelemn, in asteptarea Mirelui.
14. Punerea Domnului in Mormant si Invierea
Dupa inchinarea si sarutarea Pietrei Ungerii, pelerinii pasesc in Biserica Sfantului Mormant, acolo unde o micuta biserica in miniatura adaposteste exact lespedea pe care a fost asezat trupul Mantuitorului. Acesta este locul cel mai sfant al crestinatatii, el adapostind atat Mormantul cat si minunea Invierii Mantuitorului. Sfantul Mormant este structurat in doua incaperi: camara ingerului si camara lespezii de mormant. Prima aminteste de locul si de piatra (pastrata in centrul ei) pe care a stat Ingerul cel ce a vestit femeilor Invierea. A doua camara pastreaza lespedea lustruita de lacrimi si rugaciuni care a purtat trupul cel de viata datator al Mantuitorului.
Teodor Danalache
sursa crestinortodox.ro








