România stă pe un munte de aur, dar nu profită de el Mai mult: România stă pe un munte de aur, dar nu profită de el

Celebrele versuri “Munţii noştri aur poartă,/ Noi cerşim din poartă-n poartă” par mai reale ca niciodată, acum, când preţul metalului preţios a ajuns la o valoare-record. Sute de tone de aur aşteaptă să fie exploatate în Alba şi în Hunedoara. Scoase la suprafaţă, ne-ar face una dintre cele mai bogate ţări din Europa.

• 

România are aur, chiar dacă în acest moment nici o mină nu este deschisă. Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, în cele patru zone miniere pentru care diverse companii au licenţe de explorare (Roşia Montană - Alba, Rovina, Certej, Băiţa Crăciuneşti - Hunedoara) ar exista circa 354 de tone de minereu. Adică, peste 15 miliarde de euro! Din toată această sumă, României i-ar reveni doar 600 de milioane de euro, pentru că noi luăm doar redevenţa de 4% din valoarea zăcământului care este scos la suprafaţă de companii străine.

Băse vrea încă 100 de tone în vistieria ţării

Preşedintele Traian Băsescu ar vrea ca aurul extras din Munţii Apuseni care revine ţării noastre să se ducă în rezerva BNR, pe care o doreşte îmbogăţită cu încă 100 de tone. La ora actuală, în vistieria BNR există 103,6 tone de aur, după ce, în anul 2000, erau 104 tone. Diferenţa reprezintă aurul pe care statul l-a retrocedat în ultimii ani. Conform Pro tv, în ţara noastră mai există 5 perimetre în explorare, pe care diverşi investitori testează terenul. Se pare că o companie cu acţionari în Marea Britanie a dat peste un zăcământ imens la Brad, însă oficialii statului ţin totul secret.

Hoţii din SUA s-au pus pe furat bijuterii

Din cauza preţului tot mai crescut al aurului, hoţii din SUA nu mai sunt interesaţi de genţi sau de portofele, ci de bijuterii. Astfel, în ultimele zile au fost înregistrate sute de cazuri în care infractorii au smuls pur şi simplu de la gâtul sau de la urechile trecătorilor podoabele din aur, pe care le-au vândut apoi la amanet. Cei mai curajoşi atacă chiar şi marile magazine de bijuterii.

În America se folosesc monede din aur

În primăvara acestui an, Utah a devenit primul stat din SUA care a admis prin lege folosirea monedelor din aur şi din argint, emise de Monetăria americană, ca mijloace de plată la valoarea metalelor din care sunt produse. Moneda “American Eagle” are o valoare inscripţionată de un dolar, însă valoarea reală e mai mare, întrucât este realizată din aur.

Presa americană scria că legea votată în Utah are ca scop încurajarea populaţiei să folosească monede din aur şi din argint ca bani, dar la valoarea metalului preţios folosit. Măsura a fost inspirată de susţinătorii Tea Party, mişcare conservatoare din SUA.

O parte din aderenţii acesteia consideră că dolarul ar trebui să fie garantat prin aur sau prin argint. Legea e prima de acest fel din SUA, însă mai multe state, între care Minnesota, Idaho şi Georgia, analizează decizii similare. Hotărârea americanilor a înflăcărat imaginaţia unor analişti care-şi doresc întoarcerea la banii din aur, aşa cum era în trecut.

Mai mult: România stă pe un munte de aur, dar nu profită de el - Ştiri interne | Libertatea.ro

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Read More

Profanarea Istoriei

- sacrilegiul din Piaţa Universităţii-

Agresiunea asupra monumentelor de patrimoniu ale Capitalei şi, implicit, asupra istoriei şi memoriei naţionale continuă, de data aceasta, cu ideea aberantă a dislocării statuilor din Piaţa Universităţii. Ele vor fi exilate în Parcul Izvor, pentru a se construi nestingherit pe locul lor o parcare subterană. Ceea ce părea un zvon sau un banc prost despre mutarea preţioaselor statui din Piaţa Universităţii devine sub ochii noştri o realitate cutremurătoare.

În ciuda protestelor unor specialişti care au trăit experienţa tristă a pierderii unor mari vestigii şi monumente ale Capitalei, dar cu acordul unui funcţionar nedemn din Ministerul Culturii şi cu acceptul tacit al altora, dr. Oprescu îşi suflecă mînecile şi "operează" cu sîrg la temelia celor mai vechi statui dintr-o zonă sensibilă pentru conştiinţa bucureştenilor.

Nici un argument nu poate opri zelul edilului Capitalei, deranjat în planurile sale fanteziste de prezenţa unor statui de referinţă pentru cultura şi istoria noastră. Scuza că preţioasele monumente vor fi readuse pe locul lor acuză şi mai mult acest act iresponsabil şi fără precedent de abuz asupra patrimoniului Capitalei. O dată cu inutila parcare subterană preconizată (există deja alte parcări în vecinătate), pentru care sînt sacrificate monumentele, se vor distruge vestigiile aşezămîntului domnesc "Sf. Sava", construit de Constantin Brâncoveanu.

Se ştie că statuia lui Mihai Viteazul a fost ridicată pe locul altarului Mînăstirii "Sf. Sava", în incinta căreia va funcţiona şcoala, liceul, apoi Academia "Sf. Sava", creată de marele cărturar Gh. Lazăr. Academia a funcţionat cu mare folos pînă în 1848, dînd şi numele străzii care se păstrează şi astăzi. Peste un deceniu, va fi ridicată clădirea Universităţii, în faţa căreia se vor alinia în timp monumentele, de carate artistice excepţionale, cu valoare de simbol, venerate de generaţii întregi din elita politică şi culturală românească.

Aşadar, cea mai veche şi preţioasă statuie, prin puterea ei de simbol, este statuia lui Mihai Viteazul, realizată în bronz de sculptorul francez Carrier Belleuse, artist academic renumit (în atelierul căruia şi-a făcut ucenicia marele sculptor Rodin). Dezvelirea statuii s-a făcut într-o zi de vineri, 8/20 noiembrie 1874, cu mult fast, şi în prezenţa regelui Carol I şi a unei mulţimi entuziaste.

Tot aici, în faţa statuii lui Mihai Viteazul, bucureştenii reveneau ca în faţa unui altar în vremurile istorice de cumpănă sau în clipele de sărbătoare naţională. Acestei statui de referinţă i s-a adăugat, în 1881, monumentul lui Ion Heliade Rădulescu, realizat în marmură de Carrara de sculptorul italian Ettore Ferrari. Au urmat monumentul lui Gh. Lazăr, realizat în 1885 de Ion Georgescu, şi statuia lui Spiru Hareţ, realizată de Ion Jalea şi inaugurată în 1935, cu prilejul primei ediţii a Lunii Bucureştilor.

Iată că, după mai bine de 100 de ani, aceste monumente care au făcut fala oraşului, alcătuind centrul lui spiritual, sînt smulse brutal din lăcaşul lor trainic şi trimise spre cele patru gropi excavate în Parcul Izvor, care-şi aşteaptă victimele. Faptul este fără precedent şi lezează nu doar integritatea statuilor care, odată strămutate, nu vor mai arăta exact cum au fost, dar şi sentimentele de onoare şi mîndrie ale unei naţiuni pentru valorile ei puse în pericol. Nimeni, nicăieri în lume nu ar accepta profanarea unor simboluri de patrimoniu, intrate definitiv în conştiinţa naţională. Oare această samavolnicie nu poate fi stopată? Chiar nu-i opreşte nimeni?

EMILIA ENACHE,
Muzeograf

Read More