Venirea pe Pamant este ca si cum ti-ai alege o facultate si un curs principal de studiat. Noi ne aflam pe nivele diferite de evolutie spirituala si ne-am intrupat pe Pamant in acele circumstante care servesc cel mai bine nevoilor noastre spirituale.
In clipa in care ii judecam pe ceilalti pentru greselile si pentru slabiciunile lor, noi facem dovada unei slabiciuni personale, intrucat noi nu avem cunoasterea necesara pentru a-i judeca in mod corect pe ceilalti.
Fragmentul de mai jos este marturisirea unei femei, Betty Eadie, care, aflata in moarte clinica, a trait urmatoarea experienta, pe care a povestit-o apoi in cartea “Imbratisata de lumina”, aparuta la Editura Adevar Divin:
“Cerurile mi s-au deschis din nou si am revazut Pamantul. De data aceasta, vederea mea spirituala s-a focalizat asupra unui colt de strada dintr-un mare oras. Am vazut acolo un betiv cazut langa o cladire, complet ametit de bautura. Una din insotitoarele mele m-a intrebat:
Aceasta mare fiinta spirituala s-a intrupat pe Pamant cu intentia sa isi ajute un prieten de care era foarte apropiat din punct de vedere spiritual. Prietenul lui era un avocat celebru, care isi avea biroul la doar cateva strazi departare de locul in care era cazut betivul.
Desi acesta din urma nu isi mai amintea nimic de legamantul pe care l-a facut inainte de a se intrupa pe Pamant, menirea lui era de a-i reaminti prietenului sau de nevoile celorlalti oameni.
Am inteles ca natura avocatului era in mod natural plina de compasiune, iar vederea betivului cazut va aprinde in el dorinta de a face mai mult pentru oamenii nevoiasi.
Stiam ca cei doi se vor vedea si ca spiritul avocatului il va recunoaste pe cel din interiorul betivului, fiind astfel stimulat sa faca mai mult bine. Cei doi nu isi vor aminti de rolurile pe care si le-au asumat in lumea spirituala, dar isi vor indeplini totusi misiunile.
Betivul si-a sacrificat viata pe Pamant pentru a-i fi de folos prietenului sau. De aceea, el isi va continua evolutia spirituala in lumea spirituala, iar calitatile care i-au lipsit pe Pamant ii vor fi date in aceasta lume, cu varf si indesat.
Mi-am adus aminte ca si eu m-am intalnit de-a lungul vietii cu diferite persoane care mi s-au parut familiare. Din prima clipa in care le-am cunoscut, am simtit o apropiere instinctiva fata de ele, ca si cum le-as fi recunoscut, desi nu stiam de unde provine acest sentiment.
Acum imi dadeam seama ca mi-au fost trimise in cale cu un scop precis si ca am avut dintotdeauna legaturi speciale de prietenie cu ele.
Insotitoarele mele mi-au vorbit din nou, scotandu-ma din gandurile mele. Mi-au spus ca atata timp cat imi va lipsi cunoasterea pura, cel mai bine este sa nu judec niciodata pe altcineva.
Cei care treceau pe langa betivul cazut pe strada nu ii puteau vedea spiritul nobil si nu il judecau decat dupa aparenta sa exterioara. Si eu m-am facut vinovata pe Pamant de acest tip de judecata pripita, evaluandu-i pe ceilalti in functie de bogatia lor sau de alte capacitati exterioare.
Acum imi dadeam seama cat de nedreapta am fost, intrucat nu stiam nimic despre viata lor, dar mai ales despre spiritul lor.
Cu totii avem nevoi, nu doar saracii, si cu totii am facut un legamant in lumea spirituala sa ne ajutam unii pe ceilalti. Din pacate, atat timp cat ne aflam pe Pamant, noi uitam de legamantul facut si avem tendinta sa cadem prada egoismului.
De aceea, ne sunt trimisi ingeri, sub chipul unor oameni, care sa ne stimuleze sa ne aducem aminte si sa ne indeplinim aceste legaminte. Noi nu ii recunoastem, pentru ca ne apar ca niste oameni obisnuiti. Cert este insa ca ei ne insotesc mult mai frecvent decat am putea crede.
Asadar, lectia pe care e bine sa o invatam de aici: sa ajungem singuri la concluzia ca oamenii saraci sunt la fel de demni de stima si de pretuirea noastra, ca si cei bogati. Sa ii acceptam pe toti ceilalti, inclusiv pe cei diferiti de noi. Absolut toti oamenii merita iubirea si bunatatea noastra.
Nu avem dreptul de a fi intoleranti, plictisiti sau maniosi fata de nimeni. Nu avem dreptul de a-i privi de sus sau de a-i condamna in sinea noastra. Singurul lucru pe care il luam cu noi din aceasta viata este binele pe care l-am facut celor din jurul nostru.
Am inteles cu aceasta ocazie ca toate faptele noastre bune si cuvintele amabile pe care le-am adresat celor din jur se vor intoarce asupra noastra insutite, binecuvantandu-ne viata. Adevarata noastra putere salasluieste in bunatatea si caritatea noastra."
(primita pe mail nu stiu sursa)
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Wednesday, January 25, 2012
Lectiile spiritului
2 comments:
ce lectie crezi ca ne-ar putea invata prietenul nostru basescu?
ca si tiranii cad si trebuie sa avem curaj sa luptam pentru drepturile noastre si o viata mai buna pt noi si copiii nostri
Post a Comment