Andrei Arsenievici Tarkovsky este unul dintre cei mai mari regizori rusi, el fiind totodata si un pas al vechii cinematografii spre una moderna. Filmele sale sunt unice in ceea ce priveste viziunea asupra spatiului si a timpului.
Lucrand intr-un regim ideologic destul de greu, Tarkovsky a avut de intampinat multe dificultati, lucru inteles foarte clar si din rezultatele carierei sale: sapte filme si cateva clipuri scurte, in mai bine de 27 de ani. Fara a mentiona in mod explicit, regizorul rus a inserat in filmele sale si unele idei aprig combatute de regim, precum libertatea de expresie si altele asemenea.
Andrei Tarkovsky isi va rezuma viziunea asupra lumii si lucrarea, astfel: "Creatia este unul dintre momentele de pret in care ne asemanam Ziditorului; de aceea, n-am crezut niciodata intr-o arta independenta de Ziditorul suprem, nu cred intr-o arta fara Dumnezeu. Sensul artei este rugaciunea, este rugaciunea mea. Daca aceasta rugaciune, daca filmele mele pot aduce oamenii la Dumnezeu, cu atat mai bine. Atunci viata mea isi va capata intregul sens: acela, esential, de a sluji."
Andrei Tarkovsky - viata si opera cinetografica
Andrei Tarkovsky s-a nascut in data de 4 aprilie 1932, in localitatea Zavrajie, raionul Iurievet, regiunea Ivanovo, Rusia, din parintii Arseni Aleksandrovici si Maria Ivanovna Visniakova. El va fi botezat la Biserica Nasterea Maicii Domnului din localitate, nasi fiind bunica Vera Nikolaevna Petrova si prietenul de familie Lev Vladimirovici Gornung. In luna decembie, familia se va muta la Moscova, intr-un apartament de pe strada Sipka.
In anul 1937, tatal va cere divortul, urmand a se recasatori. Divortul oficial se pronunta abia in 1940. In anul 1939, Tarkovsky se va inscrie in Scoala nr. 554 din Moscova si la Scoala de Muzica. Inceputul Razboiului Mondial va duce si la inrolarea tanarului Andrei pe front.
In luna septembrie, 1947, Andrei Tarkovsky va intra la Scoala de Arte Plastice. In luna noiembrie, se imbolnaveste de tuberculoza, fiind internat la Spitalul TBC pentru Copii din Moscova, unde ramane pana in primavara lui 1948. In anul 1951 termina scoala si este admis la Institutul de Orientalistica din Moscova, sectia Limba araba. Peste doi ani, el va abandona studiile, urmand a se incadra ca angajat la Institutul de cercetari Geologice Nigrizoloto din Moscova.
In luna aprilie a anului 1954 este admis la Facultatea de Regie din Institutul de Stat pentru Cinematografie. In anul 1956, el va regiza primul lui film, numit "Ucigasii", un film studentesc, realizat dupa o carte a lui Ernest Hemingway. La fil un an de la acest eveniment se va casatori cu colega lui de facultate, Irma Raus.
In anul 1960, scrie, impreuna cu Mihalkov-Koncealovski, scenariul lucrarii de diploma, "Compresorul si vioara". In aprilie incepe turnarea filmului la Studioul Mosfilm. In anul 1961, primeste diploma de absolvire, cu calificativul "excelent", in luna aprilie fiind deja angajat ca regizor de categoria a treia.
In luna iunie, la Mosfilm, lucreaza la primul sau lung-metraj, "Copilaria lui Ivan", pe care il termina in mai 1962. Premiera filmului "Copilaria lui Ivan", la un cinematograf din Moscova, va primi marele premiu "Leul de aur", la Festivalul de la Venetia. Impreuna cu Koncealovski incepe scrierea scenariului la "Andrei Rubliov".
In anul 1963, Andrei Tarkovsky devine membru al Uniunii Cineastilor din URSS. In luna august a anului 1964, este membru al juriului la Festivalul de Film de la Venetia. Este numit regizor de categoria a II-a la Mosfilm. In luna noiembrie incepe filmarile la "Andrei Rubliov". In luna decembrie 1966, are loc prima prezentare a filmului "Andrei Rubliov", la Sala Alba a Uniunii Cineastilor.
Oficialitatile de la Moscova refuza sistematic (1966, 1967,1968) prezentarea filmului la Cannes si, in general, difuzarea lui de ecrane, atat in tara cat si in strainatate.
In anul 1967, lucreaza, impreuna cu scriitorul A. Misarin, la scenariul filmului "Oglinda". In anul 1968 termina scenariul la "Oglinda". In luna octombrie a aceluiasi an incepe, impreuna cu Fr. Gorenstein, lucrul la scenariul filmului "Solaris". In anul 1970 va incepe filmarile la "Solaris".
In luna iunie 1970 Tarkovsky divorteaza de Irma Raus, casatorindu-se cu Larisa Kizilova. In anul 1972 tine cursuri postuniversitare de "arta regiei" la Goskino. Calatoreste cu "Solaris" la Cannes, unde castiga Marele premiu al juriului si la Londra, unde primeste Premiul pentru cel mai bun film al anului. Este numit regizor de categoria I-a la Mosfilm.
In anul 1976, Andrei Tarkovsky lucreaza cu fratii Boris si Arkadi Strugatki la scenariul filmului "Calauza". In anul urmator filmeaza "Calauza". O mare parte a peliculei este distrusa la developare. In luna aprilie 1978 sufera un infarct. Reface scenariul si continua filmarile la "Calauza". Anul urmator va termina lucrul la "Calauza".
In anul 1983 termina lucrul la "Nostalgia", cu care va si participa la Festivalul de la Cannes. Primeste Marele premiu special al juriului, premiul FIPRESSCI si Premiul Juriului ecumenic. Incepe lucrul la Sacrificiul. Este concediat de la Mosfilm.
Anul urmator va calatori la Stockholm pentru lucrul la Sacrificiul. Anunta oficial, la conferinta de presa de la Milano, hotararea sa de a nu se mai intoarce in patrie. Sustine la Biserica Saint-James de la Londra Prelegerea despre Apocalipsa. Are o intrevedere cu inalt Preasfintitul Antoine de Suroj, Mitropolitul Bisericii Ruse din Anglia.
La 13 decembrie 1985 afla diagnosticul unei boli: cancer pulmonar. Incepe tratamentul la un centru de radioterapie din Franta. Este internat la Clinica de Antroposofie din Eschelbronn, Germania. Este internat la Clinica Oncologica Hartmann din Neilly-sur-Seine, langa Paris. In noaptea de 28 spre 29 decembrie 1986 moare in clinica din Neilly-sur-Seine.
In data de 5 ianuarie 1987 este inmormantat la cimitirul rus din Sainte-Genevieve-des-Bois. Funeraliile au loc la Catedrala Sfantul Aleksandr Nevski. Mormantul lui Andrei Tarkovsky si al sotiei sale, Larissa, se afla in cimitirul Sainte-Genevicve-des-Bois, din Paris. Sculptorul rus Ernest Neizvestni a gravat pe piatra de mormant dedicatia Omu. In anul 1989, apare in Germania, la Editura Ullstein, prima editie a Jurnalelor sale, sub denumirea "Martyrolog".
Andrei Tarkovsky - filmul ca rugaciune
Andrei Tarkovsky isi va rezuma viziunea asupra lumii si lucrarea, astfel: "Creatia este unul dintre momentele de pret in care ne asemanam Ziditorului; de aceea, n-am crezut niciodata intr-o arta independenta de Ziditorul suprem, nu cred intr-o arta fara Dumnezeu. Sensul artei este rugaciunea, este rugaciunea mea. Daca aceasta rugaciune, daca filmele mele pot aduce oamenii la Dumnezeu, cu atat mai bine. Atunci viata mea isi va capata intregul sens: acela, esential, de a sluji."
"Toate filmele mele, intr-un fel sau altul, repeta ideea ca oamenii nu sunt singuri si parasiti intr-un univers vid, ci ca ei sunt legati prin numeroase legaturi de trecut si de viitor si ca fiecare individ innoada prin prezenta sa o legatura cu istoria omenirii in general. Aceasta speranta, ca fiecare viata si fiecare act are un sens, mareste intr-o masura incalculabila responsabilitatea individului fata de cursul general al vietii."
"Atins de o idee creativa, omul incepe sa auda in sine insusi aceeasi chemare a adevarului, care i-a oferit artistului oportunitatea producerii operei sale. Cand este stabilita o legatura intre creatie si cel care o priveste, acesta experimenteaza o stare sublima si purificatoare.
In aceasta aura care uneste productiile si audienta, cea mai pura parte din noi se descopera si insetam de dorinta de a o face libera. In aceste momente ne recunoastem propriile adancimi spirituale si cele mai intense stari ale propriilor emotii."
Filmele realizate de Andrei Tarkovsky abunda in simboluri si diverse grade de spiritualizare crestine. Astfel, clopotele, candelele, contemplarea, rugaciunea, meditatia sunt des intalnite, subliniate, puse in evidenta in cel mai inalt grad, fara a uita dimensiunea lor ortodoxa.
Teodor Danalache
Filme semnate Andrei Tarkovski !
"Compresorul si vioara" (film de metraj mediu studentesc, 1960)
"Copilaria lui Ivan" (1962)
"Andrei Rubliov" 1969)
"Solaris" (1972)
"Oglinda" (1974)
"Calauza" (1979)
"Tempo di viaggio" (documentar, 1983)
"Nostalgia" (1983)
"Sacrificiul" (1986)
sursa crestinortodoxL.E.-MAI DEMULT AM PUS O LISTA CU LINKURI CATRE TOATE FILMELE LUI TARKOVSKI, AICI...EXCEPTIONALE SI TRADUSE IN ROMANA
0 comments:
Post a Comment