Taina arhaica a Botezului.
In credinta dacilor, stramosii nostri, nasterea si moartea trebuiau sa se faca direct pe pamant. In felul acesta, nasterea era primul juramant de credinta catre Tatal ceresc – pe vremuri catre Zamolxe - nerostit de prunc. Dupa nastere, foarte importanta este prima baie a copilului, care este facuta de catre moasa de buric, respectiv de cea care a taiat cordonul ombilical, primind in felul acesta copilul in lumea in care s-a nascut. Apoi moasa alearga la preotul satului si-i spune sa pregateasca apa pentru scalda. Cu acest prilej, ea ii spune preotului numele cel mic al pruncului, numele pe care copilul il va primi in numele Sfintei Treimi.
Numele este tinut secret de moasa si de preot, pana la moartea persoanei in cauza, pentru ca moartea sau fortele intunericului sa nu-l poata gasi niciodata. Apa folosita de preot este sfintita cu numele cel tainic al pruncului, iar moasa va folosi cateva picaturi la fiecare baie pe care i-o va face copilului in decurs de 21 de zile, pana la botezul crestinesc.
Legarea
Legatul este o credinta populara aplicata noilor nascuti, nenascuti sau neconceputi. Daca viitoarea mama nu vrea ca pruncul sa se nasca, trebuie ca, la cununie, in biserica, sa arunce spre altar boabe de mac cati ani nu vrea sa faca copii. Daca nu vrea sa faca niciodata copii, atunci trebuie sa arunce un pumn de seminte pe care nu le-a numarat. Exista si ritualuri mai complicate de ,,legare" a rodului - pentru ca femeia sa nu ramana însarcinata. Daca pruncul s-a nascut, placenta si apa de scalda de pana la un an, se pun la radacina unui mar. Pruncul, nu se lasa nici un moment singur in odaie iar nasterea, e bine sa se petreaca pe pamant, pentru ca traditia arhaica spune ca poporul nostru se trage din Geea, care este Pamantul insusi.
Daca o femeie ramane gravida fara voia ei, merge la moasa satului sau la vrajitoare. Aceasta din urma va lua o oala de lut, noua, nefolosita, si o lumanare luata de la biserica, pe care o pune intr-un opait facut fie dintr-o bucata de dovleac fie dintr-o bucata de paine. Aprinde lumanarea si o asaza pe pantecul femeii, apoi pune oala cu gura in jos, peste lumanare, pana se stinge. Prin acest ritual este cheamata lumea intunericului, mai exact lumea neinceputurilor, in care se gasesc energiile pure, nealterate, nefolosite iar pruncul este refuzat innainte de a-si gasi o identitate spirituala in aceasta lume.
Moasa duce, nasa aduce.
Dupa prima scalda, mama copilului pregateste timp de 3 zile la rand masa pentru cele 3 ursitoare care trebuie sa vina la copil. Masa contine o paine de casa din grau, un pahar cu vin si un cutit. Painea reprezinta hrana sufleteasca a copilului, vinul reprezinta sangele Mantuitorului nostru si, totodata, legamantul de impacare dintre Tata si intreaga omenire, iar cutitul este arma spirituala cu care viitorul om va indeparta bolile, necazurile si demonii care-l vor incerca. Cand vor vni ursitoarele, vor manca din turta si apoi, cu cutitul in apa, vor prooroci viata respectivului. Cea mai mica ursitoare ii va prooroci moartea, felul in care va muri, cum, cand etc.
La botezul crestinesc, moasa este cea care duce pruncul la biserica, dar nasa este cea care il aduce.
Mama nu are voie sa fie de fata la botezul copilului. Asta din cauza necurateniei trupesti de dupa nastere, respectiv a ciclului menstrual prelungit, care s-ar putea transfera si copilului, intrucat intre mama si copil, legatura universala inca nu s-a rupt, acest eveniment facandu-se numai dupa botezul copilului in Duh si dupa ce asupra lui coboara forta Tatalui. Sunt regiuni in care pruncul este scos pe usa si dus la biserica, apoi, la intoarcere, este bagat pe geam, evitandu-se repetarea drumului parcurs.
Apa neinceputa
Este ceea ce in povestile noastre a fost identificat cu formula apei vietii a carei existenta o gasim in lumea de dinainte de Facere. Bineinteles, la ora actuala, se intelege cu totul altceva prin apa neinceputa. Mai exact este apa luata intr-o noapte cu luna plina de la un izvor si care se foloseste la prima baie facuta unui nou-nascut – pentru a se pastra legatura dintre acesta si lumea de unde tocmai a venit - la stropirea locurilor unde se opresc cortegiile mortuare – pentru a ajuta spiritului celui mort, de cunoastere a drumului pe care-l are de parcurs - sau la vraji.
Curatul si miratul
La nasterea unui prunc, innainte de botez, vin cele 3 ursitoare care, de cele mai multe ori, se arata ca una: o femeie singura, imbracata in negru, care intra noaptea in camera copilului si, daca mama nu e atenta, schimba pruncul cu un altul. Credinta asta se regaseste in zonele din Banat. Schimbarea se poate face in doua moduri: fie ursitoare schimba organele copilului, fie schimba chiar copilul cu un altul foarte asemanator. Reschimbarea poate fi facuta doar de vrajitor, prin aruncarea pruncului de-al doilea la cotul raului cu valtori.
Daca o femeie gravida vede pe strada o persoana cu malformatii, nu are voie sa se mire si trebuie sa spuna: “Doi se mira, doi se dez-mira”, de 3 ori la rand. Altef, copilul pe care-l asteapta se poate naste, la randul sau cu diferite malformatii. De asemenea, dupa nastere, daca o alta femeie viziteaza pruncul, iar mama este in perioada menstruala, ea trebuie sa ia copilul usor de piciorus si sa spuna, tot de 3 ori, “Eu sunt spurcata, tu curat!".
Semne din nastere.
Desi, de regula nu le luam in seama, semnele cu care se nasc pe trup unii copii sunt simboluri ale unei vieti predestinate. Batranii nostrii stiau sa citeasca in aceste semne viitorul copilului. Chiar daca la ora actuala exista chirurgie estetica si semnele pot fi inlaturate, efectele lor se vor vedea mai tarziu, pentru ca semnele nu sunt altceva decat niste tare spirituale pe care, indiferent ce am face, nu le putem inlatura. Sa luam un exemplu. Daca un copil se naste cu par pe piept sau cu dinti crescuti, inseamna ca pe el incearca sa puna stapanirea diverse forte ale intunericului, copilul fiind nascut contra naturii.
In unele sate, in special din Transilvania, vraciul sau vrajitoare iau copilul si, la miez de noapte, il arunca dezbracat la valtoarea unde-si face vrajile. Mai exista un procedeu, mai putin periculos, pe care unele mame il prefera. Tot in miez de noapte, pruncul dezbracat este trecut prin vizuina unei vulpi. Din pacate, si aceasta varianta lasa urmari negative, la aceasta trecere avand loc o legare a pruncului cu pamantul. Adica pruncul respectiv nu se va casatori niciodata.
Deochiul
La tara, bolile cele mai cumplite sunt deochiul, care poate imbraca forme complexe, de la simplu, cand oricine ii poate descanta copilului, pana la deochiul in pamant – persoana care deoache se uita si la subiect si in pamant, in acelasi timp - care este fara leac si copilul moare. Daca este deocheat, copilul nu trebuie lasat sa doarma cand pe ulita trece o cireada de vite sau un cortegiu funerar. Acest lucru poate amplifica boala micutului si poate duce la grave crize de epilepsie. Pentru a-l descanta pe copil, locul cel mai bun este in mijlocul unei cirezi. Acolo il duce mama sau vrajitoare care trebuie sa ii descante si acolo se spun cuvintele care trebuie sa alunge demonul din micut.
Ansamblul de gesturi sunt un amestec de crestinism si paganism, insusi Isus a scos diavolii dintr-un posedat si i-a alungat intr-o cireada de porci. In unele zone se procedeaza altfel: mama ia pervazul cu fereastra cu tot, il pune deasupra leaganului, spune
Obiceiuri legate de nunta
La toate nuntile, indiferent de zona, exista un pom al nuntasilor. Un pom impodobit pe care il tine vataful alaiului. Pe vremuri, acest pom era un mar, simbolizand fructul ispitei si, totodata, al cunoasterii, din care au muscat Adam si Eva, innainte de a fi izgoniti din Rai. In ultimele sute de ani insa, s-au folosit doar brazi. Desi prezent in toate casele noastre de Craciun, bradul nu are nici o legatura cu nasterea lui Isus. Mai mult, la vremea respectiva nici macar nu existau brazi in Palestina. Doar faptul ca este verde permanent, i-a facut pe paganii din alte vremuri sa creada ca este binecuvantat de zei, binecuvantare preluata si de crestini, din credintele nordice. In unele zone nuntasii, la finalul ceremoniei, care de regula tine 3 zile, aprind un foc mare si toti barbatii sar pri el. Este un ceremonial de purificare prin foc, mostenit, de asemenea, din vremuri pre-crestine.
Casatoria, ca si moartea, isi are propriile credinte. Se spune ca cel care este asezat la coltul unei mese, nu se va casatori. De asemenea, nu se va casatori cel care este maturat din greseala si nici cel care scutura fata de masa dupa apusul soarelui. La biserica, daca in aceeasi zi au loc mai multe nunti, miresele nu trebuie sa se zareasca una pe alta la iesirea din biserica, pentru ca vor avea ghinion, iar mirele nu trebuie sa o vada pe mireasa in timp ce se imbraca.
Odihna si infierarea mortului
Sunt ritualuri prin care urmasii celui mort incearca sa pazeasca trupul si sufletul celui plecat de vraji care l-ar putea transforma pe mort in strigoi.
Intr-o seama de regiuni ale Romaniei exista obiceiul ca mortul sa fie ingropat o zi si o noapte in magazia unde sunt tinute uneltele campului. Este un obicei pre-crestin prin care sunt chemate spiritele telurice terestre ca sa se pregateasca pentru intoarcerea unui fiu al Pamantului.
Abia dupa aceea mortul este scos si i se fac randuielile crestinesti. In functie de zone difera si infierarea. Uneori se fac 4 cruciulite din lumanari neincepute, sfintite, care se lipesc in interiorul sicriului pentru a pazi trupul din cele 4 parti. Alteori se face direct infierarea panzei, care, ca simbol crestin, simbolizeaza giulgiul in care a fost invelit Mantuitorul.
Adica se iau 3 lumanari noi, facute din ceara curata de albine, se aprind si se sting de 3 ori la rand, in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, de fiecare data fiind innabusite cu panza mortului. In anumite zone, se pun 4 catei de usturoi in cele 4 colturi ale sicriului, pentru a impiedica eventuala renastere a corpului intr-un vampir sau strigoi. {i tot impotriva acestor creaturi ale intunericului se foloseste si un ac inrosit la flacara unei lumanari cu care se inteapa pieptul mortului, in zona inimii.
Intorsul
In traditiile crestine ale poporului nostru,
Pruncul care se boteaza si primeste Sfantul Duh in biserica, trebuie sa mearga mereu innainte pe aceasta cale, sa nu se abata de la preceptele crestine si de la drumul lui Dumnezeu. Asemenea, cei doi miri trebuie sa stie ca de la cununie drumul lor e numai impreuna, iar mortul trebuie eliberat de viata pe care tocmai a parasit-o, in caz contrar existand posibilitatea ca mortul sa se transforme in strigoi si sa-i chinuie pe cei vii. Acest
Oglinzile
Se spune ca strambatul in fata unei oglinzi alunga raul si diavolul. Totodata, o lumanare aprinsa si tinuta in fata unei oglinzi deschide portile Infernurilor si aduce fortele Intunericului in casa respectiva. De asemenea, spargerea unei oglinzi aduce sapte ani de ghinion. Asta pentru ca in unele regiuni se considera ca in oglinda se regaseste si sufletul celui care se priveste, iar cand sufletul este rupt in bucati, trupul inceteaza sa mai traiasca. Totusi, daca cel care a spart oglinda va aduna cu grija toate cioburile si le va arunca intr-un rau, ghinionul nu-l va mai urmari. Pentru asta trebuie insa adunate toate cioburile. O alta credinta romaneasca cere ca oglinzile sa fie acoperite atunci cand cineva moare pentru ca sufletul mortului sa nu poata intra, prin oglinda, in lumea Intunericului. Pe de alta parte, cel ce priveste in oglinda atunci cand mortul se afla inca in casa va fi urmatorul candidat la pieire.
Potcoava
Potcoava este, probabil, una dintre cele mai cunoscute talismane aducatoare de noroc cunoscute din lume. Exista persoane care si le agata deasupra usii, pentru ca intreaga casa sa fie ocolita de vizitele spiritelor malefice. Exista potcoave pana si la martisoare. Potcoavele au fost facute din fier, intr-o forma ovala, pentru ca doar asa alunga vrajile, demonii si zanele rele.
Daca gasesti o potcoava, norocul te va gasi si el pe tine. Dar pentru asta, trebuie sa respecti ritualul mostenit din batrani. Trebuie sa iei potcoava cu mana dreapta, sa scuipi pe unul din capetele potcoavei si sa-ti pui o dorinta. Apoi arunca potcoava peste umarul stang si pleaca din acel loc fara a privi inapoi – avem tendinta de a ne uita innapoi ca sa vedem ce s-a intamplat cu potcoava.
Cand pui o potcoava deasupra usii, trebuie sa o atarni cu cele doua capete in sus, in forma de . Daca potcoava sta cu cele doua capete in jos, atunci norocul va ocoli casa ta.
Umbrelele
Nici macar umbrelele nu au scapat de superstitii. Daca ploua e bine sa ai umbrela. Dar trebuie sa stii ca nu ai voie sa o deschizi in casa, pentru ca, in felul asta atragi necazurile. La inceput umbrelele au fost folosite nu pentru a-i apara pe oameni de ploaie ci... de Soare. Insasi modul constructiei pastreaza misterul initiatic al constructiei, umbrela reprezentand, la scara mai mica, Soarele cu razele sale. Sa nu uitam vorba romaneasca
Superstitii nocturne
Apropierea noptii cu linistea ei, a dat nastere intotdeauna la numeroase temeri asociate cu noaptea, mai ales cu perioada de dupa apusul soarelui. Astfel, se spune ca daca iti tai unghiile seara, iti scurtezi viata, iti tai din firul vietii. Daca fluieri dupa apusul Soarelui chemi spiritele rele, iar daca arati cu degetul catre Luna poti ramane fara el. Cand iti auzi numele strigat e bine sa nu raspunzi si nici sa nu te intorci, iar daca stai in apropierea unei oglinzi, nu sta cu spatele la ea. Se poate ca, la un moment dat sa simti niste brate reci care sa te traga in oglinda. Totusi, ca sa nu para ca este in totalitate negativa, noaptea are si un semn bun: daca vezi o stea cazatoare puneti 3 dorinte si ti se vor implini. Ai grija doar ca dorintele sa fie pur personale, altfel pierzi sansa de a le vedea indeplinite.
Invatarea vrajitoriei.
De regula, nu este suficient sa inveti vrajitoria. Trebuie ca o vrajitoare mai batrana, sau un vrajitor, sa-ti lase mostenire acest dar. Sarcina ta este sa-l duci mai departe si sa gasesti si alte descantece si farmece pe care sa le adaugi mostenirii. Daca esti o vrajitoare pasiva, care se multumeste doar cu ceea ce stie, fara sa caute sa cunoasca mai mult, treptat iti vei pierde toate puterile. Si nu intotdeauna poti lasa mostenire vrajitoria cui vrei. Nu toate persoanele sunt menite sa devina vrajitoare. Este foarte posibil ca persoana care trebuie sa primeasca aceasta putere, sa nu fie neaparat din neamul vrajitoarei.
De asemenea, e posibil ca o vrajitoare sa nu gaseasca o astfel de persoana cata vreme este in viata. In aceste conditii ea trebuie sa incredinteze tainele ei soborului de vrajitoare sau, dupa caz, mai multor vrajitoare, acestea neavand voie sa puna cap la cap cunostintele dobandite. Dupa moartea vrajitoarei, cele care au primit mostenirea sunt obligate sa o predea atunci cand intalnesc persoana pe care o asteapta. Au existat cazuri cand au trecut cateva generatii pana a fost gasita persoana respectiva, situatie in care cunostintele de baza s-au pierdut.
Cele mai puternice vraji se fac cu ajutorul mortilor. La prima vedere pare lugubru, dar spiritele celor morti au acces la lumea de dincolo. In felul acesta, orice vrajitor sau vrajitoare incearca sa obtina o urma fizica a celui decedat: unghii, par, lumanarea care i-a fost tinuta in clipa mortii, diverse articole de imbracaminte la care decedatul tinea, o fotografie... Avand aceste obiecte, spiritul devine un sclav al vrajitorului, ajutandu-l pe acesta sa-si rezolve diversele probleme.
0 comments:
Post a Comment