De mai bine de doi ani, din spitalele și farmaciile românești lipsesc peste 20 de medicamente esențiale în tratamentul cancerului.
De mai bine de doi ani, deși statul român are OBLIGAȚIA de a asigura GRATUIT tratamentul tuturor bolnavilor de cancer, aceștia s-au împărțit, după cum spune și jurnalistul Vlad Mixich, în “norocoși”, pentru care se mai găsește tratamentul, și “ghinioniști”, care trebuie să se descurce pe cont propriu.
De mai bine de doi ani, românii s-au organizat într-o “rețea” internațională care “trafichează” citostatice în România. Adică le cumpără din afară, punctual, pentru fiecare pacient care apelează la “rețea” și fac în așa fel încât să ajungă la el. Povestea lui Alin Alexandru, care a pus la punct această rețea (el neavând absolut nici un câștig, dimpotrivă, numai pierderi de timp, de energie și de bani) a scris-o, pe Hotnews, tot Vlad Mixich, acum trei luni. O puteți reciti aici.
De mai bine de doi ani, viața oamenilor diagnosticați cu cancer se scurtează pe zi ce trece, din cauză că statul român nu este capabil (sau nu vrea) să rezolve această problemă.
De mai bine de doi ani, presa scrie în neștire despre acest subiect, iar politicienii îi flutură rezolvarea în scopuri electorale.
Ultimii patru miniștri ai Sănătății care au declarat că problema citostaticelor va fi rezolvată: Ritli Ladislau, Vasile Cepoi, Raed Arafat și Eugen Nicolăescu. Raed Arafat a găsit chiar și o soluție: crearea unui fond de rulment de 800.000 de euro prin care Unifarm, distribuitorul statului, să poată achiziționa din exterior medicamentele lipsă.
Dar a venit ziua aprobării de către Guvern a bugetului pe 2013, iar cei 800.000 de euro nu-s. Ministerul Sănătății aruncă vina la Ministerul Finanțelor, iar ministerul Finanțelor o aruncă la Ministerul Sănătății. Ba că nu există bază legală pentru rezolvarea problemei, ba că spitalele nu cer medicamentele, deși ele o cer, și așa mai departe.
În timpul ăsta, bolnavii de cancer trăiesc de pe-o zi pe alta și se luptă singuri să facă rost de medicamentele care îi țin în viață. Cei care își pot permite măcar să le cumpere. Cei care nu-și permit nici asta, pur și simplu mor. Boala necruțătoare nu apucă să le facă mai mult rău decât le face chiar cel care ar trebui să-i ajute și să-i apere: statul român, către care și-au plătit zeci de ani taxe și impozite.
Mai sunt câteva zile în care bugetul pe 2013 mai poate suferi modificări. Haideți să facem cumva ca una dintre ele să fie cei 800.000 de euro de care au nevoie bolnavii de cancer din România ca să trăiască încă un an.
Toți cei care sunteți jurnaliști SCRIEȚI, FACEȚI EMISIUNI, DEZBATERI, TALK-SHOW-URI, ȘTIRI! Toți cei care aveți bloguri SCRIEȚI! Toți cei care aveți conturi pe rețelele de socializare SCRIEȚI! TOȚI cei care aveți internet DISTRIBUIȚI ceea ce scriu toți ceilalți!
Tuturor celor care mi-ați oferit ajutor într-o problemă foarte personală în aceste zile și mi-ați spus că vă pot cere orice: vă cer asta, vă rog să facem împreună ceva împotriva acestei nenorociri pe cale să fie comisă de guvernul României. Trebuie ca, până miercuri, când se bate în cuie bugetul, să se mai poată face ceva!
Citiți și materialul lui Vlad Mixich de la care a pornit textul de mai sus: Cruzimea a devenit politica de stat: guvernul Ponta refuza rezolvarea crizei citostaticelor.
Și haideți să facem ceva! Vă rog. Mulțumesc!
SURSA SIMONA TACHE
De mai bine de doi ani, deși statul român are OBLIGAȚIA de a asigura GRATUIT tratamentul tuturor bolnavilor de cancer, aceștia s-au împărțit, după cum spune și jurnalistul Vlad Mixich, în “norocoși”, pentru care se mai găsește tratamentul, și “ghinioniști”, care trebuie să se descurce pe cont propriu.
De mai bine de doi ani, românii s-au organizat într-o “rețea” internațională care “trafichează” citostatice în România. Adică le cumpără din afară, punctual, pentru fiecare pacient care apelează la “rețea” și fac în așa fel încât să ajungă la el. Povestea lui Alin Alexandru, care a pus la punct această rețea (el neavând absolut nici un câștig, dimpotrivă, numai pierderi de timp, de energie și de bani) a scris-o, pe Hotnews, tot Vlad Mixich, acum trei luni. O puteți reciti aici.
De mai bine de doi ani, viața oamenilor diagnosticați cu cancer se scurtează pe zi ce trece, din cauză că statul român nu este capabil (sau nu vrea) să rezolve această problemă.
De mai bine de doi ani, presa scrie în neștire despre acest subiect, iar politicienii îi flutură rezolvarea în scopuri electorale.
Ultimii patru miniștri ai Sănătății care au declarat că problema citostaticelor va fi rezolvată: Ritli Ladislau, Vasile Cepoi, Raed Arafat și Eugen Nicolăescu. Raed Arafat a găsit chiar și o soluție: crearea unui fond de rulment de 800.000 de euro prin care Unifarm, distribuitorul statului, să poată achiziționa din exterior medicamentele lipsă.
Dar a venit ziua aprobării de către Guvern a bugetului pe 2013, iar cei 800.000 de euro nu-s. Ministerul Sănătății aruncă vina la Ministerul Finanțelor, iar ministerul Finanțelor o aruncă la Ministerul Sănătății. Ba că nu există bază legală pentru rezolvarea problemei, ba că spitalele nu cer medicamentele, deși ele o cer, și așa mai departe.
În timpul ăsta, bolnavii de cancer trăiesc de pe-o zi pe alta și se luptă singuri să facă rost de medicamentele care îi țin în viață. Cei care își pot permite măcar să le cumpere. Cei care nu-și permit nici asta, pur și simplu mor. Boala necruțătoare nu apucă să le facă mai mult rău decât le face chiar cel care ar trebui să-i ajute și să-i apere: statul român, către care și-au plătit zeci de ani taxe și impozite.
Mai sunt câteva zile în care bugetul pe 2013 mai poate suferi modificări. Haideți să facem cumva ca una dintre ele să fie cei 800.000 de euro de care au nevoie bolnavii de cancer din România ca să trăiască încă un an.
Toți cei care sunteți jurnaliști SCRIEȚI, FACEȚI EMISIUNI, DEZBATERI, TALK-SHOW-URI, ȘTIRI! Toți cei care aveți bloguri SCRIEȚI! Toți cei care aveți conturi pe rețelele de socializare SCRIEȚI! TOȚI cei care aveți internet DISTRIBUIȚI ceea ce scriu toți ceilalți!
Tuturor celor care mi-ați oferit ajutor într-o problemă foarte personală în aceste zile și mi-ați spus că vă pot cere orice: vă cer asta, vă rog să facem împreună ceva împotriva acestei nenorociri pe cale să fie comisă de guvernul României. Trebuie ca, până miercuri, când se bate în cuie bugetul, să se mai poată face ceva!
Citiți și materialul lui Vlad Mixich de la care a pornit textul de mai sus: Cruzimea a devenit politica de stat: guvernul Ponta refuza rezolvarea crizei citostaticelor.
Și haideți să facem ceva! Vă rog. Mulțumesc!
SURSA SIMONA TACHE
0 comments:
Post a Comment