Colegul meu de online care are excelentul blog romaniamegalitica s-a ingrijorat-pe buna dreptate avind in vedere istoria noastra recenta legata de tezaurul care se tot intoarce de la Moscova NOT! si banii pe care ii avem de luat de la nemti-daca tezaurul de artefacte dacice cu care s-a organizat o expozitie interesanta la Roma pina pe 3 aprilie, a si REVENIT INAPOI..
Am hotarit sa fac o mica ancheta si am sunat la directiunea muzeului national de istorie, de unde am fost pasata(politicos) la artefacte si domnul de acolo mi-a explicat ca, DIN FERICIRE-s-a reintors chiar imediat dupa ce s-a terminat expozitia-nu inteleg insa de ce nu s-a anuntat si i-am sfatuit sa posteze pe site-ul lor evenimentul-si ca, mai mult, or sa organizeze o expozitie similara si aici la noi.
Le urez din inima succes si abia astept sa vad artefactele exceptionale pentru istoria ADEVARATA a poporului roman, care demonstreaza gradul superavansat de cultura, rafinament si inalt nivel spiritual la care ajunsesera astramosii nostri "barbari"
Va las sa cititi mai jos excelentul post despre aceste artefacte.
Tezaurul dacilor expus la Roma, a revenit sau nu in Romania?
In perioada 16.12.2010 - 03.04.2011,
Aurul dacic, a fost expus la Roma.
Trebuia repatriat in aprilie, anul curent.
A mai revenit oare? Cine ne poate spune?
La plecare,
Expoziţia „Aurul Antic al României” ,
a facut cateva zile BUNE, obiect de preocupare pentru intreaga mass-medie .
Despre revenire ... Niente. Nothing.
Muzeul National de Istorie a Romaniei va expune la Roma, in perioada 16 decembrie 2010 - 3 aprilie 2011, mai multe obiecte din aur si argint, piese exceptionale din categoria Tezaur, in cadrul expozitiei "Gli ori antichi della Romania", deschisa la Muzeul Forurilor Imperiale din Italia, informeaza Agerpres.
Colectia contine 140 de piese arheologice ce dateaza din epoca bronzului, perioada epocii fierului, civilizatia geto-dacica clasica, perioada romana si epoca migratiilor, descoperite in asezari si necropole sau provenind din descoperiri intamplatoare.
"Aceasta expozitie constituie o premiera absoluta in strainatate prin inedita asociere a unor bunuri arheologice de metal pretios din cadrul unora dintre cele mai importante tezaure descoperite pana in prezent pe teritoriul Romaniei. O serie de piese sunt expuse pentru prima data in afara Romaniei, precum patru dintre celebrele bratari dacice de aur care calatoresc acum ca exponate oficiale, dupa anevoioasa lor recuperare de pe piata ilicita",
a declarat vineri directorul MNIR, dr. Ernest Oberlander Tarnoveanu, in conferinta de presa prilejuita de anuntul participarii Romaniei la expozitia de la Roma.
Potrivit acestuia, expozitia "Aurul antic al Romaniei, inainte si dupa Traian" isi propune sa arate ceea ce are mai important Romania ca mostenire culturala si cu ce contribuie la cultura si patrimoniul european.
De asemenea, directorul MNIR a spus ca expozitia se adreseaza si unei comunitati de romani din Italia pentru a le intari legatura cu tara lor de origine.
Din colectia MNIR ce va pleca la Roma fac parte obiecte din Tezaurul de la Persinari, Hinova, Sarmizegetusa Regia, Pietroasa, mormantul princiar de la Potaissa, al doilea mormant princiar de la Apahida, inventarul mormantului princiar de la Floresti s.a.
Conducerea MNIR a admis sa descopere presei doua coifuri, unul din aur, gasit la Cotofenesti, judetul Prahova, si unul din argint, descoperit in Teleorman.
Coiful din aur a fost gasit in anul 1927 de un grup de copii care erau la pascut cu vitele si este considerat cel mai vechi coif de aur, datand din secolul 5 i.Hr. Ar fi fost al unui copil sau tanar. Coiful din argint a fost gasit in mormantul unei capetenii, fiind descoperit de niste tractoristi care lucrau la o gradina de zarzavat. Dateaza din secolul 4 i.Hr. si face parte dintr-un grup de coifuri tracice.
"In lume se cunosc numai trei coifuri de acest gen. Este o prezentare a conceptiei despre viata, putere politica si militara, care vroia sa fie transmisa",
a explicat dr. Ernest Oberlander Tarnoveanu, directorul general al MNIR.
Expozitia cu cele 140 de piese va pleca in lazi speciale, cu transport militar, urmand sa aiba dublu sigiliu si beneficiind de protectie speciala, cu curieri mandatati.
Colectia va reveni in tara cel tarziu pe 14 aprilie 2011.
Secretarul de stat in Ministerul Culturii si Patrimoniului National Vasile Timis a transmis mesajul ministrului Kelemen Hunor, apreciind la randul sau ca aceasta expozitie este cea mai mare realizata de Romania din ultimii 25 de ani.
Aceasta expozitie este munca a mai multor curatori, specialisti, pe parcursul a doi ani si a fost posibila datorita unui parteneriat al MNIR cu alte sapte muzee din tara: Muzeul National de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca), Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie (Constanta), Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane (Deva), Muzeul de Istorie Turda, Complexul Muzeal Judetean Neamt (Piatra Neamt), Muzeul Judetean Teleorman (Alexandria) si Muzeul National al Unirii (Alba Iulia).
Sursa: Aurul dacic, expus la Roma
Expoziţia „Aurul Antic al României” va fi lansată, în premieră, la Roma pe 16 decembrie, sub înaltul Patronaj al Preşedinţiei României şi al Preşedinţiei Republicii Italiene, cu participarea Ambasadei României în Italia. Publicul italian va putea admira, timp de trei luni, o selecţie de o sută patruzeci de piese excepţionale de tezaur din metal preţios (aur, argint), aparţinând patrimoniului cultural naţional al României.
Muzeul Naţional de Istorie a României participă la această expoziţie cu optzeci şi trei de obiecte care datează din perioada epocii bronzului, Hallstatt, perioada civilizaţiei geto-dacice, epoca romană şi perioada marilor migraţii. Unele dintre aceste piese, provenind de la unul din muzeele partenere, sunt recent descoperite prin cercetări arheologice preventive şi sunt expuse pentru prima dată în afara României,
anunţă MAE.
Expoziţia va fi deschisă publicului pentru o perioadă de peste trei luni, în perioada
17 decembrie 2010 – 3 aprilie 2011. Expoziţia va fi găzduită de Mercati di Traiano, Museo dei Fori Imperilali – locaţii istorice de prestigiu din capitala Italiei, aflate în apropierea Columnei lui Traian, fiind expresii ale legăturilor istorice dintre
România şi Italia.
Expoziţia este organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Sovraintendenţa ai Beni Culturali, Muzeul dei Fori Imperiali, cu participarea Ambasadei României în Italia, a Ministerului Apărării Naţionale şi Accademia di România. Muzeul Naţional de Istorie a României, în parteneriat cu alte şapte muzee din ţară – Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca), Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (Deva), Muzeul de Istorie Turda, Complexul Muzeul Judeţean Neamţ (Piatra Neamţ), Muzeul Judeţean Teleorman (Alexandria) şi Muzeul Naţional al Unirii (Alba Iulia).
Cele peste 140 de piese remarcabile din metal preţios stau mărturie evoluţiei civilizaţiilor din mileniile I a. Chr. – I p. Chr., respectiv din perioada epocii bronzului şi până în vremea Imperiul Roman Târziu şi a migraţiilor din zorii Evului Mediu în această parte a Europei. Cele mai relevante piese: Tezaurul de la Perşinari, Brăţările Dacice, Tezaurul de la Pietroasa, Coiful de aur de la Poiana Coţofeneşti. Coiful de la Poiana Coţofeneşti aparţine patrimoniului civilizaţiei geto-dace. Este o certitudine, susţinută nu numai de descoperirea efectuata in perimetrul unei aşezări a strămoşilor noştri, dar si de: tipul de obiect, specific numai teritoriului României, numai ariei populate de geto-daci; motivele decorative de îndelungată şi înrădăcinată tradiţie traco-geta, carpato-dunăreană.
Bratarile de aur dacice apartin sitului arheologic “Sarmizegetusa Regia” si sunt specifice civilizatiei dacice din secolul I i.e.n., acestea sunt in numar de 24 dupa cum scriu izvoarele vremii si au fost furate cu multi ani in urma de catre braconieri arhoelogici si valorificate pentru sume mari. Brăţările de aur dacice de la Sarmizegetusa reprezintă cea mai importantă descoperire de pe teritoriul ţării noastre după tezaurul denumit “Coşca cu puii de aur” de la Pietroasa.
Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut şi sub numele popular de “Cloşca cu puii de aur” a fost descoperit în martie-aprilie 1837 de doi ţărani în timp ce luau piatră de pe dealul Istriţa (750 m). Din tezaurul compus iniţial din 22 de piese, autorităţile au putut recupera doar 12, în greutate totală de aproape 19 kg.
Pe 16 decembrie 2010 a fost vernisată la Roma, la Muzeul Forurilor Imperiale, expoziţia „Ori antichi della Romania. Prima e dopo Traiano”. 140 de artefacte, majoritatea din aur, de o valoare artistică şi istorică excepţională, vor putea fi admirate la muzeul aflat în imediata apropiere a Columnei lui Traian.
Dintre cele mai de preţ exponate, amintim:
colierul de la Hinova, coiful de la Poiana Coţofeneşti, patru dintre brăţările dacice de aur, rytonul de la Poroina Mare, patera şi fibulele mici din tezaurul de la Pietrosa, spada de ceremonie din tezaurul de la Perşinari.
Expoziţia a fost organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României, alături de care au fost implicate şi alte şapte muzee din România: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Complexul Muzeul Judeţean Neamţ, Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa, Muzeul Judeţean Teleorman, Muzeul de Istorie din Turda, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, Muzeul Unirii din Alba Iulia.
Expoziţia este deschisă până în luna aprilie 2011.
Sursa: Aurul antic al României .
O comoară nepreţuită a luat drumul Romei.
Valori inestimabile ale culturii şi istoriei României vor face fala ţării în unul dintre cele mai mari oraşe ale lumii. O expoziţie cu mult aur, aşa cum nu au mai văzut locuitorii Romei de pe vremea lui Decebal. „Aurul antic al României-înainte şi după Traian” este expoziţia care se va deschide pe 16 decembrie la Muzeul Forurilor Imperiale, una dintre instituţiile muzeale de referinţă din Italia. Este cea mai importantă expoziţie cu tematică arheologică organizată de statul român în ultimele două decenii în străinătate. Expoziţia va fi deschisă până în luna aprilie 2011.
Expoziţia reuneşte 140 de piese semnificative din patrimoniul cultural naţional, cu valoare materială şi istorică excepţională, clasate în categoria „Tezaur” din colecţiile a opt muzee româneşti. Rezultat al unui laborios şi ambiţios proiect, început încă din primăvara anului 2009, expoziţia
„Gli ori antichi della Romania – Prima e dopo Traiano”
este rezultatul unei colaborări între Muzeul Naţional de Istorie a României şi Superintendenţa pentru Bunuri Culturale a Capitalei Roma, Muzeul Forurilor Imperiale şi Zètema progetto Cultura.
Destinaţia acestei expoziţii nu este întâmplător Roma, date fiind valenţele culturale şi turistice deosebite ale oraşului, dar şi numeroasele comunităţi de români ce trăiesc în această ţară, dorindu-se astfel deopotrivă promovarea valorilor de patrimoniu ale României în Italia, dar şi întărirea legăturilor de suflet între diaspora românească şi ţara de origine, spun organizatorii. În acelaşi timp, expoziţia constituie o premieră absolută în străinătate, prin inedita asociere a unor bunuri arheologice de metal preţios din cadrul unora dintre cele mai importante tezaure descoperite până în prezent pe teritoriul actual al României, precum Tezaurul de la Perşinari, Tezaurul de la Bia, Tezaurul de la Rădeni, Tezaurul de la Stânceşti, Tezaurul de la Cucuteni, Tezaurul de la Buneşti-Avereşti, Tezaurul de la Coada Malului, Tezaurul de la Sarmizegetusa Regia şi Tezaurul de la Pietroasa.
Muzeul Naţional de Istorie a României este coordonatorul echipei care a contribuit la realizarea acestei expoziţii, reunind specialişti din partea următoarelor muzee româneşti: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca), Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (Deva), Muzeul de Istorie (Turda), Complexul Muzeal Judeţean Neamţ (Piatra-Neamţ), Muzeul Naţional al Unirii (Alba Iulia), Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman (Alexandria). Curatorul general al expoziţiei din partea României este dr Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României şi preşedinte al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.
Expoziţia este structurată într-o succesiune de teme generale vizând începuturile prelucrării metalelor preţioase şi a metalurgiei în spaţiul carpato-danubiano-pontic, arta orfevrăriei traco-getice şi apogeul său în perioada dacică clasică, arta metalelor preţioase în perioada Daciei Romane şi a epocii migraţiilor. Cele 140 de piese remarcabile din metal preţios înfăţişează o istorie pe scurt a civilizaţiilor protoistorice, clasice şi antice târzii ce au existat în urmă cu multe veacuri pe teritoriul actual al României. Privite individual sau în ansamblu, toate aceste artefacte stau mărturie asupra istoriei civilizaţiilor din mileniile I î.Hr.-I d.Hr., respectiv din perioada epocii bronzului şi până în vremea Imperiul Roman Târziu şi a migraţiilor din zorii Evului Mediu în această parte a Europei, a unor inedite sinteze multiculturale cu influenţe originare din lumea balcano-mediteraneană şi nu numai.
Unele piese sunt expuse pentru prima dată în afara României, precum patru dintre celebrele brăţări dacice de aur – care călătoresc acum ca exponate oficiale din patrimoniul cultural naţional, după anevoioasa lor recuperare de pe piaţa ilicită de antichităţi prin strădania şi perseverenţa autorităţilor române –, o serie de piese de podoabă din perioada migraţiilor descoperite cu prilejul unor cercetări arheologice preventive recente la Cluj-Napoca sau o parte din monedele de tip koson, ce fac parte din cel mai mare tezaur de monede de aur cunoscut până în prezent pe teritoriul României.
Cele 12 brăţări dacice polispiralice de aur găsite între anii 1996-2001 prin acţiuni de braconaj arheologic în zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei şi introduse ilicit în traficul de antichităţi la nivel internaţional reprezintă, după tezaurul de la Pietroasa, cea mai importantă descoperire de natură arheologică din ultimul secol din România, prin valoarea intrinsecă a obiectelor (11,7 kg aur nativ) şi semnificaţia lor cultural-artistică.
Mai amintim o serie de obiecte de excepţie precum: spada din Tezaurul de la Perşinari, coiful getic de la Peretu, rhython-ul de la Poroina, coiful getic de la Coţofeneşti, patru dintre brăţările dacice polispiralice de aur, monede de tip koson, plăcuţele votive de la Germisara, aplicele în formă de acvilă din Tezaurul de la Apahida II, piese din inventarul mormântului princiar de la Potaissa, mormântului princiar de la Cluj-Napoca/Floreşti – patera şi fibulele pereche din Tezaurul de la Pietroasa.
Prinţesele din morminte
Mormântul princiar de la Potaissa (Turda, jud. Cluj). Epoca migraţiilor; a doua jumătate a secolului al V-lea d.Hr. Printre ruinele castrului Legiunii V Macedonica de la Potaissa, în vara anului 1996, a fost descoperit un mormânt de femeie, de 35-45 de ani. Statutul social înalt al femeii este indicat de podoabele cu care a fost îngropată şi de inserţiile musculare foarte slabe, ca urmare a lipsei activităţilor fizice. Fusese înveşmântată cu o cămaşă lungă din pânză de in, care se închidea în faţă cu un şnur pe care atârnau trei mărgele mari din chihlimbar. „Rochia” era decorată cu o broderie din care s-au recuperat 160 de mărgele mici din pastă de sticlă şi din coral. Peste umeri purta un „peplos” din lână prins cu două fibule mari din argint. O cingătoare din material textil se închidea cu o mare cataramă din argint şi aur. O oglindă din metal alb şi un pieptene din os descoperite în zona bazinului fuseseră probabil atârnate de cingătoare. În urechi purta cercei de aur cu almandine. Din încălţăminte nu s-au păstrat decât cataramele. Piesele de inventar sunt specifice „modei danubiene”, răspândite într-o largă arie europeană, în a doua jumătate a secolului al V-lea d.Hr.
Mormântul princiar de la Floreşti (Cluj).
Epoca migraţiilor; secolul al V-lea d.Hr. În perioada septembrie 2006 – iunie 2007, cu ocazia cercetărilor arheologice preventive, a fost cercetată şi o necropolă. Unul dintre cele 121 de morminte din perioada gepidă se remarcă atât prin inventarul funerar fastuos, cât şi prin poziţia relativ izolată, fiind descoperit la circa 20 m de cel mai apropiat mormânt. Defuncta era o tânără de 18-20 ani. Este singurul mormânt de epocă gepidă care conţine aproape în totalitate obiecte din aur (podoabe şi piese de port) şi aparţine unei aristocrate est-germanice. Este unul dintre cele mai fastuoase morminte princiare descoperite nu numai în Transilvania, ci în toată Europa.
<< Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) este onorat să vă invite Vineri, 3 decembrie, ora 12.00, la sediul său din Calea Victoriei nr. 12, la o Conferință de presă cu prilejul căreia vor fi prezentate piesele excepționale din categoria Tezaur - care vor fi expuse în Italia, în cadrul expoziției „Gli ori antichi della Romania” ce se va deschide la jumătatea lunii decembrie la Muzeul Forurilor Imperiale (Roma). >>
0 comments:
Post a Comment