O centură de antimaterie înconjoară Pământul

O centură de antimaterie, alcătuită din antiprotoni, a fost găsită în jurul Pământului. Descoperirea a fost făcută de satelitul folosit în misiunea PAMELA (Payload for Antimatter/Matter Exploration and Light-nuclei Astrophysics) şi ar putea deveni o sursă de alimentare pentru navele spaţiale.

Noile informaţii susţin teoriile care atestă că Pământul şi alte planete au astfel de centuri de antimaterie.

Specialiştii au observat că antiparticulele au format o centură subţire în jurul Pământului, balansându-se înainte şi înapoi între polii magnetici ai planetei. Centura, care se întinde de la câteva sute până la 2.000 de km deasupra Pământului, constituie sursa cea mai abundentă de antiatomi din apropierea planetei noastre.

Majoritatea antiprotonilor provin din antineutroni care sunt generaţi atunci când razele energetice cosmice lovesc straturile superioare ale atmosferei aflate la zeci de kilometri distanţă de Pământ. Antineutronii scapă din atmosferă dezintegrându-se, la altitudini mari, în antiprotoni.

Perechile de protoni şi antiprotoni sunt, de asemenea, produse în urma coliziunii dintre razele cosmice şi atmosferă. Antiprotonii tind să se adune la câteva sute de kilometri desupra Pământului, unde materia obişnuită este atât de rară încât este puţin probabil ca aceasta să se întâlnească cu antimateria, distrugându-se reciproc în urma contactului.

Modificările energiei particulelor din centură ar putea ajuta la verificare şi calibrarea modelelor care încearcă să cuantifice efectele pe care le au erupţiile solare şi alte explozii asupra Pământului.

În plus este posibil ca, în viitor, aceşti antiprotoni să constituie o sursă de energie pentru misiunile ce vor călători mai departe de sistemul solar. La momentul potrivit, antiprotonii s-ar amesteca cu protonii, anihilându-se şi producând particule încărcate energetic care ar propulsa nava.

Numărul antiprotonilor necesari în acest proces l-ar depăşi pe cel aflat în centura lui Saturn, care se presupune că are cea mai mare centură de antimaterie. Cu toate acestea, unii cercetători au demonstrat că o cantitate mai mică de antiprotoni, asemănători cu cei din centură, ar putea fi folosiţi drept catalizatori pentru a declanşa reacţii nucleare care ar elibera particulele încărcate.

Călătorind cu o viteză apropiată de cea a luminii, particulele produse de reacţiile nucleare s-ar deplasa către spatele navei, propulsând-o dincolo de sistemul solar.

"Este extrem de dificil şi de costisitor să produci antiprotoni pe Terra", a explicat James Bickford, de la Laboratorul Draper din Cambridge, Massachusetts. Cele mai puternice acceleratoare de particule din lume pot produce doar câteva nanograme de antiprotoni pe an. De aceea, susţine Bickford, "antiprotonii din centura ce înconjoară Pământul sunt de miliarde şi miliarde de ori mai valoroşi decât diamantele".

Sursa: ScienceMag/descopera.ro

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Read More

Adevărul despre acceleratorul de la Cern

În ultimii ani mediile academice şi ştiinţifice au pornit o adevărată „cruciadă” împotriva tainelor Universului, dacă am putea să folosim o exprimare a nevoii oamenilor de cunoaştere a adevărului.
În spatele oamenilor de ştiinţă s-au aflat mereu acei profitori care dispun de bani şi timp, şi care îşi închipuie că pot face ce vor ei fără să fie deranjaţi în planurile lor de opinia publică mondială.

Aceşti profitori sînt oamenii Bilderbergilor şi Illuminaţilor, fiind puşi să urmărească pe toată planeta iniţiativele cercurilor ştiinţifice de cercetare. Din ce motiv fac ei asta? Stăpânii lor au nevoie de orice formă de tehnologie prin care să poată domina omenirea pe mai departe, mai ales acum când ne mai desparte efectiv puţin timp de sfârşitul lui 2012.

Astfel s-a ajuns la iniţiativa de construire a acceleratorului de particule de la Cern din Elveţia. De ce a fost ales locul în Elveţia? Se putea alege Canada sau Statele Unite ori altă ţară cu potenţial economico-financiar destul de bun, pentru derularea acestui experiment.

Lăsând la o parte alte teorii care fac conexiuni între catrenele lui Nostradamus şi acceleratorul de la Cern, veţi citi în cele ce urmează adevăratul scop pentru care acest „monstru electromagnetic” a fost construit, cheltuindu-se chipurile aproximativ 500 de milioane de euro aşa cum s-a declarat oficial, deşi cifra neoficială dar adevărată este de 1.100.000.000 de euro.

Deşi au existat proteste ale unor cercuri ştiinţifice private, care nu depind de niciun guvern, precum şi ale unor state care şi-au exprimat dezacordul faţă de acest experiment, acceleratorul a fost construit. Deci în loc să se aloce 1 miliard de euro către ţările cu dificultăţi educaţionale şi de sănătate, s-a preferat să fie cheltuiţi pe experiment, şi veţi vedea şi de ce.

A fost susţinut un punct de vedere care argumenta faptul că acceleratorul va ajuta la înţelegerea modului în care s-a produs Big Bang-ul. Ori aşa cum puteţi citi în acest număr, la un alt articol, Universul nostru a apărut datorită interacţiunii între membranele – feliile Multiversului.

Adăugăm la asta faptul că intervenţiile civilizaţiilor extraterestre din Pleiade, Arcturus, a andromedanilor şi a celor din Ursa Mare au stopat în anii ’90 experimentele călătoriilor în timp pe care naziştii şi guvernul secret din umbră din Statele Unite le făceau chiar şi în anii ’80, aşa cum autorii Preston Nichols şi Peter Moon au redat cu lux de amănunte în cărţile lor.

Cei care conduc lumea din umbră intenţionau să schimbe istoria lumii, încercând să intervină în trecutul omenirii pentru a elimina pe mesagerii civilizaţiilor benefice ce veghează ca omenirea să nu fie distrusă. Aceşti întunecaţi intenţionau să obţină, prin intervenţia asupra trecutului, o linie de viitor a omenirii în care să nu mai fie blocaţi de către mesagerii benefici menţionaţi, pentru a-şi impune dictatura lor nemiloasă şi a instaura în cele din urmă complet Noua Ordine Mondială.

Numai că planurile le-au fost zădărnicite, toate portalurile de călătorie în timp fiind închise, sigiliate şi păzite permanent de la acel momnent încoace de către civilizaţiile care ne ajută.

Există informaţii care au circulat chiar şi în cercurile oficiale politice şi de afaceri despre anumite nave care au intervenit deasupra Elveţiei, undeva la mare altitudine, oprind acceleratorul. Cei care erau responsabili de experiment au declarat că nu era pus la punct complet sistemul şi de aceea l-au oprit pentru o verificare.

Aceasta a fost varianta fabricată şi servită ca o gogoaşă greţoasă opiniei publice. Apoi acceleratorul a fost pornit din nou după câteva săptămâni, rezultatul fiind declarat un succes. S-a motivat că scopul ar fi fost studierea modului în care au interacţionat particulele pentru a produce fenomenul Big Bang.

În realitate, pentru că informaţiile reale au fost superclasate şi puse sub semnul interdicţiei totale de a fi oferite opiniei publice, scopul experimentului a fost acela de a crea portaluri către dimensiuni paralele şi superioare, pentru elita întunecaţilor care ştie că nu poate câştiga pe această planetă.

Unul dintre cele două capete ale portalului cu baza pe Pământ e constituit dintr-o buclă temporală ce are rolul de a modifica raportul spaţiului-timp între cosmos şi planetă, astfel încât viitorul nostru să constituie de fapt o continuă repetare.

Altfel spus am rămâne în acest segment de timp care se tot repetă, deşi în interiorul civilizaţiei noastre timpul biologic se scurge normal. În altă ordine de idei, întunecaţii ar vrea să păstreze Pământul pentru ei, dar pe un alt segment de spaţiu şi timp decât cel al sistemului nostru solar.

Cert este că în urma experimentului anumiţi parametri electromagnetici ai planetei şi faunei au fost perturbaţi, iar un posibil rezultat ar fi acela ca Pământul să sară practic pe o altă linie a câmpului de forţă a sistemului solar, evitând în acest fel efectele anului 2012, benefice pentru noi dar negative pentru întunecaţi.

Mai mult decât atât, cei care au coordonat experimentul au declarat că datorită faptului că a fost un succes – pentru cine? – va fi construit în cel mai scurt timp un alt accelerator mult mai performant, care va costa aproximativ 10 miliarde de euro. Şi atunci întrebăm: oare pentru ce le trebuie un accelerator cu o putere mult mai mare, dacă au descoperit, zic ei, modelul Big Bangului?

Nu cumva pentru a finaliza planul de sclavizare a omenirii, prin crearea unui val de energie tahionică al cărui singur rol ar fi acela de a produce scurtcircuitarea conştiinţelor oamenilor Pământului? Şi prin asta afectarea tuturor pământenilor într-un mod ireversibil? Se estimează astfel că noul accelerator care va fi construit în Franţa să fie funcţionabil deja până în vara anului 2012, iar experimentele să dureze până în 2016.

Dacă luăm în calcul faptul că între decembrie 2012 – decembrie 2013 ar trebui să fie primul val al Înălţării spirituale pe planetă, iar între 2015-2016 cel de-al doilea val al acestei Înălţări, odată cu vibraţia energetică a Pământului, pentru noi este cât se poate de clar care este scopul acceleratorului de la Cern şi mai ales a celui din Franţa.

Şi dacă la asta adăugăm profeţia lui Nostradamus, despre naşterea în Franţa a viitorului Henric al V-lea, care ar salva Europa într-o perioadă de-a dreptul catastrofală pentru naţiunile europene, putem să ne dăm seama de ce se tem atât de mult întunecaţii pentru propriul lor viitor, care e foarte posibil să nu mai existe, şi de aceea aruncă în joc sute de miliarde de euro pentru a găsi mijloacele necesare de a acapara Pământul în întregime pentru ei, ca posibilă bază viitorare pentru a continua războiul cu celelalte civilizaţii ale Luminii…

Deocamdată… Pământul se află sub asediu…probabil ultimul din istoria sa atât de zbuciumată.

sursa revistacosmos.ro

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Read More

VIATA ESTE DOAR O CALATORIE-SINTEM CONSTIENTA

Read More

ZEN SI FIZICA CUANTICA

Foto (10)

Alaturarea pare la prima vedere improbabila: pe de-o parte ratiunea, calculul, progresul tehnologic; de cealalta, intuitia, tacerea, meditatia. Doctor in Fizica Cuantica si Maestru Zen, Vincent Keisen Vuillemin este directorul Departamentului de Inginerie al Laboratorului European pentru Fizica Particulelor Elementare din Geneva (CERN), unde este implicat in cea mai riscanta si complexa aventura a stiintei de la Programul Apollo incoace: Large Hadron Collider, uriasul accelerator de particule aflat intre Muntii Alpi si Muntii Jura, cu ajutorul caruia oamenii de stiinta incearca sa ajunga la originile materiei.

In acest articol

• Locul nostru in Univers
• In vremea clasicilor
• Universul ca o holograma
• Creatorii

Locul nostru in Univers

"Probabil ca CERN-ul este singurul laborator din lume unde exista un grup zen, unul format din 15 fizicieni: au fost 20, dar cinci au renuntat pe parcurs, pentru ca practica zen necesita niste eforturi", povesteste Maestrul Keisen, care la mijlocul lunii aprilie a acestui an s-a aflat la Bucuresti, pentru o serie de evenimente organizate de Centrul Seeds for Happiness si Mokusho Zen House.

In opinia fizicianului, pentru a intelege fizica cuantica trebuie sa intelegi ca nu exista numai alb si negru, sa intelegi ca trupul si mintea sunt acelasi lucru . "Stiinta, si in special fizica, au trecut prin schimbari majore in intelegerea lumii noastre (prin dezvoltarea fizicii cuantice) si a Universului (prin teoria relativitatii a lui Einstein). Notiunea noastra despre timp si spatiu a fost spulberată, la fel ca si abordarea pur determinista", a explicat el, convins ca tocmai toate acestea au schimbat viziunea oamenilor asupra Universului, apropiind-o de conceptele intuitive cu privire la natura lucrurilor din Budism si Zen.

Daca pe vremuri, omul isi ordona cosmosul dupa bunul plac, astfel incat sa nu se simta "anihilat" de teribila vastitate a anticei cosmologii, omul contemporan pare a nu-si gasi locul in interiorul Universului. Iar revolutia stiintifica din secolul trecut a minat si ea de la fundament convingerile noastre cu privire la natura universului. Odata cu Galileo, stiinta si-a schimbat in mod radical premisele de cunoastere, bazandu-se pe metoda experimentala; apoi Descartes a scindat cele doua aspecte ale realitatii, "exiland" spiritul pe taramul religiei si al speculatiei filosofice, si lasand materia in seama stiintei. In Occident, dualismul lui Descartes spirit-materie a crescut distantele dintre experimentalismul stiintific si dogma religioasa.

Ipoteza unei lumi reglate de legile mecanicii a fost acreditata timp de secole; mecanica newtoniana nu a facut altceva decat sa confirme acest dualism, propunand un univers reglat de un mecanism perfect. In primii ani ai secolului trecut, teoria relativitatii a lui Einstein a integrat in dimensiunile spatiale si cea de-a patra dimensiune a timpului, care a devenit astfel indisolubil legat de spatiu, formand o unica realitate spatiu-temporala si punand la dura incercare capacitatile imaginative ale mintii umane.

In vremea clasicilor

"Ceea ce vedeti depinde de teoriile pe care le utilizati pentru a va interpreta observatiile facute" Albert Einstein.

Prin urmare, istoria fizicii moderne poate fi impartita in doua mari perioade: fizica clasica mecanicista (Newton) si fizica cuantica si relativista (Einstein). Potrivit celei dintai, care a orientat gandirea filosofica timp de mai bine de trei secole, existau niste elemente primare, materiale, care se miscau in spatiu, ambele absolute. In plus exista conceptul de gravitatie, adica atractia reciproca intre corpurile dotate cu masa.

Ecuatiile astfel create cu privire la miscarea corpurilor au devenit baza mecanicii clasice; ele au fost considerate legi imutabile potrivit carora se miscau punctele materiale si s-a crezut ca pot explica toate transformarile observate in lumea fizica. Aceste legi au fost aplicate cu succes in astronomie, apoi la miscarea continua a fluidelor si la vibratia corpurilor elastice, si in cele din urma la caldura. In secolul XIX s-a ajuns la concluzia ca legile newtoniene definesc teoria absoluta a fenomenelor naturale; ca universul intreg este un soi de imens orologiu mecanic, care raspunde acelorasi legi obiective. Apoi insa, s-a intamplat ceva in masura sa zdruncine din temelii acest edificiu monumental.

Inaintea lui Einstein, Michael Faraday, miscand un magnet langa o bobina de cupru, a reusit sa duca stiinta la o raspantie: electromagnetismul si electrodinamica. Conceptului de forta i se va substitui cel de camp, dar trebuie asteptat Albert Einstein pentru ca revolutia sa se produca si, in primii 30 de ani ai secolului XX, sa fie rasturnate toate certitudinile fizicii clasice.

In 1905, prin doua articole senzationaliste, tanarul Einstein va demola conceptul de spatiu si timp absolute, cel de particule solide elemeneare si idealul unei descrieri obiective a naturii. Primul articol punea bazele teoriei relativitatii, al doilea declansa cercetarile in domeniul fizicii cuantice.

In aceeasi perioada, la inceputul secolului, fizicianul W. Heisemberg dezvolta si el principiul nedeteminarii cuantelor de lumina, o teorie care elucida comportamentul straniu al celulelor subatomice si particularitatea lor de a fi in acelasi timp entitati fizice si entitati probabilistice, formuland faimosul dualism unda-particula.

Universul ca o holograma

In prezent, realitatea profunda pe care fizica moderna ne-o sugereaza este o realitate intercorelata, in care nedeterminismul cuantic este controlat de constiinta umana; aceasta preia rolul fundamental pentru constituirea realitatii fizice, iar implicatiile acestui soi de teorii au o enorma valenta filosofica si ne pun in situatia de a ne redefini locul in Univers.

Realitatea este pura iluzie, ea este forma spiritului care impregneaza Universul. In pofida aparentei sale realitati fizice, Universul se comporta ca o holograma, unde o parte corespunde in detaliu intregului.

Fizica cuantica ne dezvaluie asadar un mesaj cu totul nou: acela ca realitatea este creata de observator. Experimentele specialistilor par a demonstra de-a dreptul ca materia nu exista; de fapt, mai curand ca in momentul in care o observam, ea "dispare", lasand in urma doar energie.

Particulele fundamentale sunt imprevizibile, si la fel ca fiintele umane, par a se bucura de o anumita "independenta"; iar fizica cuantica a demonstrat in laborator cum entitati imateriale (ganduri, imagini) de natura cuantica, sub efectul observatorului, al atentiei noastre, se transforma din unde probabilistice in particule vizibile. Iata asadar, cum noi suntem creatorii lumii noastre, deci a realitatii; focalizandu-ne atentia asupra a ceva, noi izolam acel lucru in mod arbitrar, dand viata, tot arbitrar, opusului sau.

In lumea subatomica se spune insa ca nu poate fi niciodata cunoscuta in acelasi timp si pozitia unei particule si viteza acesteia: cu cat cunoastem mai bine una dintre ele, cu atat mai aproximativa este cunoasterea celeilalte. Si aceeasi incertitudine se extinde si la alte concepte: in acest sens unii vorbesc despre complementaritatea contrariilor, recurgand inca o data la arhetipuri din antica intelepciune orientala, yin si yang.

Creatorii

Oamenii din pacate, sunt obisnuiti sa se uite la lume "din exterior"; dar spune fizicianul de la CERN, avand in vedere ca imediat ce faci o observatie, ea va determina ceea ce vei vedea, "daca privesti lumea cand esti fericit, ea iti va parea fericita, pentru ca te observi pe tine cand observi lumea". El crede ca oricine este liber sa creada ca Universul a fost creat de o divinitate, dar "nu exista nicio dovada a acestui lucru, de aceea tine de credinta". In fizica, de-acum se stie foarte precis cum s-a dezvoltat Universul dupa Big-Bang. "Nu stim insa si de ce sau ce era inainte".

Keisen Vuillemin practica Zen de 30 de ani, dar Zen nu este o religie, "este un mod de viata". "In Zen nu credem in vreo creatie magica a vreunei divinitati. Nu are legatura cu aceste concepte intelectuale, pe cat de interesante vor fi fiind ele, ci are legatura cu viata noastra, ce sa facem, cum sa facem, cum ne comportam. Este o disciplina foarte practica, care te ajuta sa te intelegi pe tine insuti. Spiritul in zen nu este separat de trup, si in ceea ce priveste credinta, calugarii budisti cred in ei insisi".

In opinia maestrului Zen, esentialul este sa te intelegi pe tine: "tot din atomi suntem facuti, mai complicat alcatuiti decat piatra sau apa, dar la fel". Si sub lumea pe care o vedem, vacuitatea (absenta unei existente intrinseci sau de sine statatoare a tuturor fenomenelor) contine totul: "Totul se extrage din vacuitate, in ea formele sunt deja continute, la fel cum sticla este continuta de nisip. Toate fenomenele din univers sunt potential continute de vacuitate si se intorc acolo, la fel si oamenii. Suntem vii, dar stim ca vom muri." Iar faptul ca tot ce are un inceput va avea si un sfarsit, este un lucru evident pe care oricine trebuie sa-l accepte. "De altfel, faptul ca vom muri este si singura certitudine pe care-o avem".

Cat despre particula lui Dumnezeu, bosonul lui Higgs, daca ea exista, potrivit modelului standard al fizicii particulelor, atunci LHC-ul o va descoperi, precizeaza Keisen Vuillemin. "De-abia atunci modelul va fi complet, iar cea mai importanta intrebare care se va pune va fi daca exista si alte cai de a genera particule in lumea noastra?". Dupa cum spune, pentru a afla raspunsul nu trebuie decat sa fim "zen" si sa avem rabdare: sa asteptam rezultatele experimentelor de la LHC, in urmatorii ani.

sursa descopera.ro

Read More

OH SHIT!

Large Hadron Collider - cel mai mare accelerator de particule din lume-va fi repornit in noiembrie. Pierderea de helium care a fost OFICIAl cauza inchiderii sale, a fost reparata.

Proiectul (CERN) vrea sa inteleaga facerea universului cu ajutorul "celui mai mare experiment fizic din istorie"

Proiectul la care au lucrat 10000 de fizicieni timp de 16 ani tinteste sa adune la viteze f mari particulele din care este creeat universul, astfe incit oamenii de stiinta sa observe gaurile negre, energiile extreme si alte fenomene ce se petrec in prima milionime de secunda de dupa Big Bang, mama tuturor expoiziilor. (mai bine ma intreaba pe mine sau pe tantrici, sau pe calugarii japonezi, ca le dam mintenas explicatia)

Profesoru Kol, unu dintre oamenii de stiinta implicati a avut recent schimburi dure de replici cu fizicienii Holger Nielsen din Danemarca si Masao Ninomiya din Japonia care sustin ca aceste cercetari sint "abominabile fata de natura" si ca or sa se intoarca impotriva creatiei. Cei doi fizicieni sau focalizat pe misteriosul boson Higgs-asa zisa particula a lui Dumnezeu-

Conform ipotezei lor, particula "va sfisia tesatura universului intorcindu-se in timp" si va opri instalatia de la CERN inainte de a putea genera una asemanatoare, ca un calator prin timp ce calatoreste inapoi pentru a-si ucide strabunicul.

Read More