Descoperiri de importanţă uriaşă pentru creştinism au fost făcute în ultima sută de ani de echipe de arheologi din toată lumea. Manuscrisele de la Marea Moartă (sau de la Qumran), Evanghelia după Iuda sau scrinul sacru, cunoscut drept Chivotul lui Dumnezeu, sunt doar câteva dintre relicvele ce ar putea dezlega o parte dintre marile taine ale creştinismului. De altfel, cel mai aşteptat eveniment religios al acestui an este considerat a fi expunerea Chivotului lui Dumnezeu, despre care se spune că ar conţine tăbliţele cu cele zece porunci ale Divinităţii.
Chivotul lui Dumnezeu
Chivotul Legii este un scrin sacru în care se spune că sunt depozitate cele zece porunci primite de Moise de la Dumnezeu. Chivotul, piatra de temelie a religiei creştine fiindcă oferă omenirii dovada faptului că Dumnezeu există, a dispărut în urmă cu 2.500 de ani. În 2009, Patriarhul Etiopiei, Paulos, a făcut un anunţ şoc, conform căruia Chivotul lui Dumnezeu e păstrat într-o biserică din ţara sa. Pentru a apăra relicva sacră, o copie a scrinului a fost pusă în fiecare biserică etiopiană. Potrivit unor teologi, descoperirea misteriosului obiect sigilat de pecetea a doi Heruvimi (îngeri) cu aripile împreunate în faţă poate avea consecinţe semnificative în istoria omenirii. “Cât de curând, probabil anul acesta, lumea va putea admira Chivotul lui Dumnezeu”, a declarat, recent, Patriarhul Etiopiei.
Cuiele crucificării lui Iisus, găsite de un român?
Regizorul canadian Simcha Jacobovici, ai cărui părinţi sunt evrei din România, susţine că a găsit două cuie cu care ar fi fost crucificat Mântuitorul Iisus Hristos. Micile relicve de 5 cm fiecare au fost descoperite în 1990, într-un mormânt antic din Ierusalim, aparţinându-i lui Caiafa, preotul care a pus la cale execuţia lui Iisus. Regizorul de origine română îşi va prezenta descoperirea, în curând, într-un documentar intitulat “Cuiele Crucii”.
Plăcuţele din Iordania
Manuscrisele de plumb din Iordania, o colecţie de aproximativ 70 de piese, au fost găsite anul acesta într-o peşteră. Arheologii spun că ele datează din primul secol de după Hristos. Plăcuţele din plumb, de mărimea unui card bancar, sunt atribuite primilor creştini care s-ar fi refugiat în jurul anului 70 în această peşteră, odată cu căderea Ierusalimului. Pe cel mai important manuscris se poate vedea un chip despre care se crede că ar fi al lui Iisus, pentru că are părul lung şi fruntea acoperită cu o coroană de spini. Arheologii spun că aceasta e, dacă nu se dovedeşte că manuscrisele sunt false, una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din istoria creştinismului.
Evanghelia după Iuda
Papirusul de 62 de pagini a fost descoperit din întâmplare în Egipt, cândva în perioada 1950-1960, ieşind la lumină abia în anii 2000, sub numele de “Evanghelia după Iuda”. Textul atribuit lui Iuda Iscarioteanul pune sub semnul întrebării elemente fundamentale ale doctrinei creştine. Manuscrisul a fost autentificat, iar în prezent traducerea a fost pusă la dispoziţia publicului. În această evanghelie, Iuda nu apare ca un trădător, ci ca un iniţiat care l-a denunţat pe Iisus romanilor, dar a făcut-o tocmai la cererea acestuia şi pentru mântuirea lumii. Astfel, Iuda apare drept cel mai bun prieten al lui Iisus, singurul care i-ar fi înţeles misiunea divină.
Manuscrisele de la Marea Moartă
Manuscrisele de la Marea Moartă au fost descoperite cu peste 60 de ani în urmă, în peşterile de lângă oraşul antic Qumran din Israel, în apropiere de Marea Moartă. Acestea conţin cele mai timpurii exemplare ale cărţilor din Biblia ebraică (nu lipseşte decât Cartea Esterei), dar şi descrieri ale ritualurilor unei secte evreieşti din timpul lui Iisus Hristos. Documentele - care în majoritate sunt scrise pe pergament - datează din secolul III î.H., până în secolul I d.H. Numai câteva dintre acestea sunt bucăţi mari. Cele mai multe (circa 900 de documente) au fost fărâmiţate în 15.000 de fragmente, dând naştere unei lungi dezbateri privitoare la modul în care trebuie ordonate, dar şi asupra originii şi înţelesului textelor.
0 comments:
Post a Comment