Armata americană a făcut un experiment uimitor asupra ADN-ului uman...

Read More

Spiritual DNA

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Read More

Blood Reprogramming

Read More

3 descoperiri ale fizicii cuantice, cu impact major asupra vieţii noastre

19 noiembrie 2011

Naţional, Prima pagină

- Noi gândim încontinuu, fie că vrem sau nu aceasta. Fiecare dintre noi are aproximativ 60.000 de gânduri pe zi.

Iar toate aceste gânduri ale noastre produc consecinţe, pentru că fiecare gând este de fapt o energie pe care o lansăm în Univers şi nu doar în direcţia dorită, ci în toate direcţiile.
Energia emisă de gândurile noastre îşi caută apoi, în drumul ei, o altă energie cu care să vibreze la unison, după principiul „ceea ce se aseamănă se adună”.

Fiecare gând, indiferent că este bun sau rău, declanşează un proces de rezonanţă. Tot ceea ce va vibra la unison cu energia gândurilor noastre va fi atras automat în viaţa noastră.
Gândurile tale secrete, felul în care îi judeci pe ceilalţi, vorbăria interminabilă a minţii – totul formează un fel de intenţie.

Aşadar, prin gândurile noastre, noi emitem permanent energie către exterior, fapt care influenţează într-o mare măsură ceea ce atragem în viaţa noastră. De aceea, o scanare atentă a propriilor gânduri, mai ales a celor despre noi înşine, ne ajută să conştentizăm ce anume avem de schimbat. Ştiţi ce este minunat aici? Faptul că stă în puterea noastră să ne alegem gândurile.

 Precum la un televizor, putem comuta pe diferite programe, iar dacă v-aţi săturat de emisiunea „Sunt un prost. Nu fac nimic cum trebuie”, apăsaţi butonul şi alegeţi „Dragostea lui Dumnezeu mă înconjoară şi mă susţine în fiecare clipă a vieţii”. Veţi simţi diferenţa.

1. În crearea realităţii noastre, nu doar gândul este „implicat”. Mai este şi altceva…

Până nu demult, oamenii de ştiinţă au crezut că doar prin gândurile noastre emitem energie către exterior şi că  cel mai puternic emiţător energetic din corpul nostru ar fi creierul, cu impulsurile sale electromagnetice.

Dar trupul nostru dispune de un emiţător şi mai puternic – INIMA – care generează un câmp electric mult mai mare decât cel al creierului. Aceasta este una dintre cele importante descoperiri ale secolului XX: faptul că inima omenească are un rol mult mai important decât acela de a pompa sânge în corpul uman.

Responsabil pentru această descoperire este Institutul de Cradiologie din California care a realizat un studiu aprofundat al inimii. Astfel s-a descoperit faptul că acest organ uman este înzestrat cu ceea ce numim „inteligenţa inimii” şi că influenţele acesteia sunt foarte profunde pentru noi.

Măsurătorile realizate au arătat că inima generază un câmp electric care se extinde cu mult în afara corpului nostru. Acest câmp electric are o anumită formă, aratând ca un inel lat împrejurul trupului, cu o rază de aproximativ 2-3 metri.

Institutul de Cardiologie a mai descoperit că inima interacţionează atât cu trupul, cât şi cu mediul exterior prin câmpurile electromagnetice pe care le generează. Avem motive să credem că acest câmp generat de inimă are influenţă la mulţi kilometri în afara corpului nostru, pornind de la locaţia fizică a inimii.

Cum poate inima să facă aceasta? În ce fel comunică ea? Cum sunt transmise informaţiile?

În primul rând prin EMOŢII.

Ştiinţa ne spune că atunci când simţim o emoţie, ea este transpusă în energii electrice şi magnetice corespunzătoare, care interacţionează cu celulele corpului nostru şi cu atomii lumii înconjurătoare pentru a produce acele efecte formidabile de care vorbesc toate tradiţiile spirituale autentice. Ele ştiu cum să orienteze atenţia aspirantului către inimă, pe când noi o orientăm către raţiune, creând astfel o societate foarte mentală, bazată doar pe logică.

Alte studii asupra inimii au arătat că aceste câmpuri electromagnetice generate de inimă au şi o altă cauză la fel de importantă şi anume CONVINGERILE noastre, toate acele lucruri pe care le credem cu tărie şi în jurul cărora ne modelăm vieţile.

Deci nu numai emoţiile noastre sunt emise în afară, ci mai ales convingerile noastre. Iar inima este un fel de interfaţă care transformă toate emoţiile şi convingerile noastre în energii electromagnetice.

Deci prin sentimentele noastre, prin iubire, iertare, compasiune, dar şi prin mânie, ură, supărare, noi putem produce modificări atât în trupul nostru, cât şi la mulţi kilometri în afara noastră.
Trăgând linie, este bine să reţinem următorul aspect: deşi creierul emite şi el câmpuri electromagnetice, oamenii de ştiinţă au arătat că undele electrice produse de inimă sunt de o sută de ori mai puternice, iar undele magnetice sunt de 5.000 de ori mai puternice decât cele generate de creier.

Astfel se explică de ce vindecarea se obţine mai repede printr-o susţinere afectivă decât doar printr-un proces de gândire, pentru că noi emitem mai multă energie prin intermediul inimii decât prin intermediul creierului.

2. ADN-ul uman are o influenţă directă asupra lumii înconjurătoare

Există încă o descoperire ştiinţifică importantă care ne arată cum influenţăm realitatea în care trăim.
Ştim, teoretic, că totul este interconectat şi în mod tainic interdependent. Dar să vedem cum se traduce această lege, la nivelul micro-universului nostru.

Studiile de laborator au arătat că ADN-ul uman influenţează direct particulele elementare responsabile pentru toate fenomenele electromagnetice, numite fotoni (fotonul fiind denumit şi cuantă de lumină).

Fizicianul rus Vladimir Poponin a realizat nişte experimente faimoase la începutul anilor ’90. El a pus într-o eprubetă închisă ADN uman şi fotoni, dorind să afle ce influenţă are ADN-ul uman asupra fotonilor. Dintr-una dintre eprubete s-a extras tot aerul, pentru a obţine “vid” (vidul este un termen care induce în eroare, deoarece el nu este un spaţiu gol, ci este plin de informaţii şi energie). Într-un astfel de spaţiu există fotoni care pot fi măsuraţi destul de exact cu unele aparate specifice.

În experimentul lui Poponin, aceşti fotoni s-au distribuit, aşa cum era de aşteptat, în mod dezordonat, fără să respecte o anumită ordine.
Apoi a fost introdus ADN uman în această eprubetă vidată. Şi acum s-a produs un lucru foarte surprinzător. ADN-ul uman avea o influenţă directă asupra fotonilor: printr-o forţă misterioasă, el ordona fotonii în forme regulate.

Acest aspect este foarte, foarte profund, deoarece arată că substanţa din care suntem creaţi, adică ADN-ul, are o influenţă directă asupra particulelor din care este creată lumea înconjurătoare, adică fotonii atomilor. Este prima dată când ştiinţa occidentală a demonstrat ceea ce tradiţiile spirituale străvechi au spus cu mult timp în urmă: suntem parte integrantă din această lume şi o influenţăm în permanenţă.

Iar experimentul nu se opreşte aici… Când ADN-ul uman a fost extras din eprubetă, fotonii s-au comportat ca şi cum ADN-ul era încă prezent acolo. Şi-au păstrat poziţia lor ordonată. Fotonii şi ADN-ul uman încă mai păstrau legătura, deşi fuseseră separaţi fizic. Părea că un anume câmp subtil încă le ţinea conectate.

Concluzia experimentului lui Poponin a fost aceea că există un câmp cuantic care ne uneşte cu tot ceea ce există în jurul nostru. Prin intermediul acestui câmp, suntem mereu în legătură cu toţi şi cu toate, fie că suntem conştienţi sau nu de aceasta.

3. ADN-ul uman este influenţat, la rândul său, de sentimente

Senimentele umane care izvorăsc din inimă, având în spate convingerile noastre puternice, modifică efectiv forma ADN-ului, iar acesta influenţează atomii, după cum am văzut.
S-au testat efectele sentimentelor pure asupra ADN-ului. Pentru aceasta a fost izolat ADN de la diferite persoane  în câte o eprubetă. Aceste eprubete cu ADN au fost supuse unor puternice câmpuri emoţionale. Pentru aceasta, subiecţii experimentului au folosit diferite tehnici emoţionale şi spirituale.

S-a observat un lucru care, protrivit vechilor legi ale fizicii, nu ar fi trebuit să se petreacă. În timp ce participantul emitea un câmp emoţional puternic, au putut fi măsurate reacţii electrice la nivelul ADN-ului. Persoanele care au participat la acest test puteau influenţa  molecula de ADN din eprubetă doar prin intermediul emoţiilor lor puternice.

Când subiecţii experimentului emiteau stări de iubire, recunoştinţă, molecula de ADN se dilata, lanţurile ADN-ului se deschideau, se măreau.

Când subiecţii respectivi trăiau stări de furie, frustrare, stres, molecula de ADN se micşora şi bloca astfel multe din codurile sale, răspunzând emoţiilor negative printr-o evidentă contracţie.
S-a observat astfel, în mod empiric, cum emoţiile, convingerile, sentimentele noastre pot modifica structura moleculei de ADN, precum şi ordonarea acesteia în celule.

Mai mult chiar, oamenii de ştiinţă au remarcat că această blocare a codurilor ADN putea fi anulată deîndată ce experimentatorii emiteau din nou stări de recunoştinţă, iubire şi fericire.
Aceste descoperiri, care au arătat că genele ADN-ului sunt modificate de energiile din exterior, stau la baza întemeierii unei noi ştiinţe, denumită Epigenetică. 

Creierul este un centru de comandă care interpretează evenimentele din exterior şi apoi trimite în trup semnale corespunzătoare. Printre aceste semnale se numără atât reacţiile  biochimice, cât şi undele electromagnetice. Aceste semnale influenţează în mod direct celulele şi produc astfel modificări ale codurilor lor genetice.

Cu ajutorul unui ceas atomic foarte precis, s-a măsurat diferenţa de timp dintre emiterea unei emoţii şi reacţia ADN-ului. S-a observat că reacţia ADN-ului avea loc întotdeauna simultan.
Tot ceea ce gândim şi simţim, ADN-ul nostru percepe în mai puţin de o nanosecundă (0,000000001 secunde), iar aceasta indiferent dacă mostra de ADN se află lângă noi sau pe cealaltă parte a Pământului.

Concluzia?
Gândurile şi sentimentele noastre pot modifica ADN-ul, iar ADN-ul modifică în mod direct materia din care este structurată lumea.

Atunci când trăim anumite stări, cum ar fi, de exemplu, compasiune, iertare, dragoste, dar şi stări negative, ca de exemplu mânie ură, supărare, gelozie, noi influenţăm direct structura ADN-ului nostru, iar aceste modificări se propagă în trupul nostru, cât şi în afara noastră pe distanţe extraordinar de mari, datorită câmpului cuantic, influenţând tot ceea ce există în această lume.

Fragmente din FILMUL “Legea rezonanţei” 

În documentar apar oamenii de stiinta: Dr. Bruce H. Lipton, Gregg Braden, dr. Rupert Sheldrake, Prof. Dr. Dr. Ervin Laszlo, Prof. Dr. Fritz A. Popp, Lynn McTaggart Bärbel Mohr, Prof. Dr. James Hurtak, Dr. Masaru Emoto, dr. Eric Pearl, prof. dr. Hans-Peter Dürr, Dr. James L. Oschman, Dr. John Hinwood, Dr. James M. Sigafoose, Patricia Atanas, Dr. Peter Bancel, Renée Coltson, dr. Desiree Hurtak, Anna Rocker, Isabelle de Fallois, Michaela Merten, Julia Franckh, Fantuzzi, Lionel Wharton si Max Alberti.

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Read More

PROTV MAI TIMPIT DECIT PERMITE LEGEA

SAU ESTE DOAR O ALTA MANIPULARE ANTIROMANEASCA???????

DACA NU STITI VA SPUN EU CA STRAMOSII MEI SINT DE ORIGINE CUMANA INTR-ADEVAR DAR CUMANII NU ERAU UN TRIB DE SORGINTE TURCA, CI STUDIIND AND=UL LOR SINT UN TRIB SCIT(DECI TOT TRAC) CE S-A AMESTECAT CU TRIBURILE DIN STEPELE ASIEI SI A TRECUT LA CREDINTELE ACESTORA CA SA SUPRAVIETUIASCA..

DECI MIRCEA, VLAICU AU FOST ROSCATI(The Cumans' name in Russian and German means 'yellow', in reference to the color of the Cumans' hair) INALTI SI NICIDECUM MARUNTI SI NEGRICIOSI....O RUSINE, DIN FERICIRE SE VOR CLARIFICA TOATE O DATA CU REZULTATELE ADN, CARE, SPERAM SA FIE CELE ADEVARATE NU MISTIFICATE
M-AU LUAT NERVII



P.S-CE COINCIDENTA CHIAR AZI CITEAM PE SITEURILE RELATED TO ANCESTRAL DNA DESPRE MIRCEA SI CUMANI, SI FARA SA MAI ASTEPTAM CELEBRELE REZULTATE VA SPUN EU CA CUMANII AVEAU R1A



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Read More

The Origin of Romanian People

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Read More

Dolphins 528 Hz

Read More

3 descoperiri ale fizicii cuantice, cu impact major asupra vieţii noastre

- Noi gândim încontinuu, fie că vrem sau nu aceasta. Fiecare dintre noi are aproximativ 60.000 de gânduri pe zi.

Iar toate aceste gânduri ale noastre produc consecinţe, pentru că fiecare gând este de fapt o energie pe care o lansăm în Univers şi nu doar în direcţia dorită, ci în toate direcţiile.

Energia emisă de gândurile noastre îşi caută apoi, în drumul ei, o altă energie cu care să vibreze la unison, după principiul "ceea ce se aseamănă se adună".
Fiecare gând, indiferent că este bun sau rău, declanşează un proces de rezonanţă. Tot ceea ce va vibra la unison cu energia gândurilor noastre va fi atras automat în viaţa noastră.

Gândurile tale secrete, felul în care îi judeci pe ceilalţi, vorbăria interminabilă a minţii - totul formează un fel de intenţie.

Aşadar, prin gândurile noastre, noi emitem permanent energie către exterior, fapt care influenţează într-o mare măsură ceea ce atragem în viaţa noastră. De aceea, o scanare atentă a propriilor gânduri, mai ales a celor despre noi înşine, ne ajută să conştentizăm ce anume avem de schimbat. Ştiţi ce este minunat aici? Faptul că stă în puterea noastră să ne alegem gândurile.

Precum la un televizor, putem comuta pe diferite programe, iar dacă v-aţi săturat de emisiunea "Sunt un prost. Nu fac nimic cum trebuie", apăsaţi butonul şi alegeţi "Dragostea lui Dumnezeu mă înconjoară şi mă susţine în fiecare clipă a vieţii". Veţi simţi diferenţa.

1. În crearea realităţii noastre, nu doar gândul este "implicat". Mai este şi altceva.

Până nu demult, oamenii de ştiinţă au crezut că doar prin gândurile noastre emitem energie către exterior şi că cel mai puternic emiţător energetic din corpul nostru ar fi creierul, cu impulsurile sale electromagnetice.

Dar trupul nostru dispune de un emiţător şi mai puternic - INIMA - care generează un câmp electric mult mai mare decât cel al creierului. Aceasta este una dintre cele importante descoperiri ale secolului XX: faptul că inima omenească are un rol mult mai important decât acela de a pompa sânge în corpul uman.

Responsabil pentru această descoperire este Institutul de Cradiologie din California care a realizat un studiu aprofundat al inimii. Astfel s-a descoperit faptul că acest organ uman este înzestrat cu ceea ce numim"inteligenţa inimii" şi că influenţele acesteia sunt foarte profunde pentru noi.

Măsurătorile realizate au arătat că inima generază un câmp electric care se extinde cu mult în afara corpului nostru. Acest câmp electric are o anumită formă, aratând ca un inel lat împrejurul trupului, cu o rază de aproximativ 2-3 metri.

Institutul de Cardiologie a mai descoperit că inima interacţionează atât cu trupul, cât şi cu mediul exterior prin câmpurile electromagnetice pe care le generează. Avem motive să credem că acest câmp generat de inimă are influenţă la mulţi kilometri în afara corpului nostru, pornind de la locaţia fizică a inimii.

Cum poate inima să facă aceasta? În ce fel comunică ea? Cum sunt transmise informaţiile?

În primul rând prin EMOŢII.

Ştiinţa ne spune că atunci când simţim o emoţie, ea este transpusă în energii electrice şi magnetice corespunzătoare, care interacţionează cu celulele corpului nostru şi cu atomii lumii înconjurătoare pentru a produce acele efecte formidabile de care vorbesc toate tradiţiile spirituale autentice.

Ele ştiu cum să orienteze atenţia aspirantului către inimă, pe când noi o orientăm către raţiune, creând astfel o societate foarte mentală, bazată doar pe logică.

Alte studii asupra inimii au arătat că aceste câmpuri electromagnetice generate de inimă au şi o altă cauză la fel de importantă şi anume CONVINGERILE noastre, toate acele lucruri pe care le credem cu tărie şi în jurul cărora ne modelăm vieţile.

Deci nu numai emoţiile noastre sunt emise în afară, ci mai ales convingerile noastre. Iar inima este un fel de interfaţă care transformă toate emoţiile şi convingerile noastre în energii electromagnetice.

Deci prin sentimentele noastre, prin iubire, iertare, compasiune, dar şi prin mânie, ură, supărare, noi putem produce modificări atât în trupul nostru, cât şi la mulţi kilometri în afara noastră.

Trăgând linie, este bine să reţinem următorul aspect: deşi creierul emite şi el câmpuri electromagnetice, oamenii de ştiinţă au arătat că undele electrice produse de inimă sunt de o sută de ori mai puternice, iar undele magnetice sunt de 5.000 de ori mai puternice decât cele generate de creier.

Astfel se explică de ce vindecarea se obţine mai repede printr-o susţinere afectivă decât doar printr-un proces de gândire, pentru că noi emitem mai multă energie prin intermediul inimii decât prin intermediul creierului.

2. ADN-ul uman are o influenţă directă asupra lumii înconjurătoare

Există încă o descoperire ştiinţifică importantă care ne arată cum influenţăm realitatea în care trăim.

Ştim, teoretic, că totul este interconectat şi în mod tainic interdependent. Dar să vedem cum se traduce această lege, la nivelul micro-universului nostru.
Studiile de laborator au arătat că ADN-ul uman influenţează direct substanţa din care sunt formaţi atomii, adică nişte particule micuţe de lumină, numite fotoni.

Fizicianul rus Vladimir Poponin a realizat nişte experimente faimoase la începutul anilor '90. El a pus într-o eprubetă închisă ADN uman şi fotoni, dorind să afle ce influenţă are ADN-ul uman asupra fotonilor.

Dintr-una dintre eprubete s-a extras tot aerul, pentru a obţine "vid" (vidul este un termen care induce în eroare, deoarece el nu este un spaţiu gol, ci este plin de informaţii şi energie). Într-un astfel de spaţiu există fotoni care pot fi măsuraţi destul de exact cu unele aparate specifice.

În experimentul lui Poponin, aceşti fotoni s-au distribuit, aşa cum era de aşteptat, în mod dezordonat, fără să respecte o anumită ordine.
Apoi a fost introdus ADN uman în această eprubetă vidată. Şi acum s-a produs un lucru foarte surprinzător. ADN-ul uman avea o influenţă directă asupra fotonilor: printr-o forţă misterioasă, el ordona fotonii în forme regulate.

Acest aspect este foarte, foarte profund, deoarece arată că substanţa din care suntem creaţi, adică ADN-ul, are o influenţă directă asupra particulelor din care este creată lumea înconjurătoare, adică fotonii atomilor. Este prima dată când ştiinţa occidentală a demonstrat ceea ce tradiţiile spirituale străvechi au spus cu mult timp în urmă: suntem parte integrantă din această lume şi o influenţăm în permanenţă.

Iar experimentul nu se opreşte aici. Când ADN-ul uman a fost extras din eprubetă, fotonii s-au comportat ca şi cum ADN-ul era încă prezent acolo. Şi-au păstrat poziţia lor ordonată. Fotonii şi ADN-ul uman încă mai păstrau legătura, deşi fuseseră separaţi fizic. Părea că un anume câmp subtil încă le ţinea conectate.

Concluzia experimentului lui Poponin a fost aceea că există un câmp cuantic care ne uneşte cu tot ceea ce există în jurul nostru. Prin intermediul acestui câmp, suntem mereu în legătură cu toţi şi cu toate, fie că suntem conştienţi sau nu de aceasta.

3. ADN-ul uman este influenţat, la rândul său, de sentimente

Senimentele umane care izvorăsc din inimă, având în spate convingerile noastre puternice, modifică efectiv forma ADN-ului, iar acesta influenţează atomii, după cum am văzut.

S-au testat efectele sentimentelor pure asupra ADN-ului. Pentru aceasta a fost izolat ADN de la diferite persoane în câte o eprubetă. Aceste eprubete cu ADN au fost supuse unor puternice câmpuri emoţionale.Pentru aceasta, subiecţii experimentului au folosit diferite tehnici emoţionale şi spirituale.

S-a observat un lucru care, protrivit vechilor legi ale fizicii, nu ar fi trebuit să se petreacă. În timp ce participantul emitea un câmp emoţional puternic, au putut fi măsurate reacţii electrice la nivelul ADN-ului. Persoanele care au participat la acest test puteau influenţa molecula de ADN din eprubetă doar prin intermediul emoţiilor lor puternice.

Când subiecţii experimentului emiteau stări de iubire, recunoştinţă, molecula de ADN se dilata, lanţurile ADN-ului se deschideau, se măreau.
Când subiecţii respectivi trăiau stări de furie, frustrare, stres, molecula de ADN se micşora şi bloca astfel multe din codurile sale, răspunzând emoţiilor negative printr-o evidentă contracţie.

S-a observat astfel, în mod empiric, cum emoţiile, convingerile, sentimentele noastre pot modifica structura moleculei de ADN, precum şi ordonarea acesteia în celule.

Mai mult chiar, oamenii de ştiinţă au remarcat că această blocare a codurilor ADN putea fi anulată deîndată ce experimentatorii emiteau din nou stări de recunoştinţă, iubire şi fericire.

Aceste descoperiri, care au arătat că genele ADN-ului sunt modificate de energiile din exterior, stau la baza întemeierii unei noi ştiinţe, denumită Epigenetică. Creierul este un centru de comandă care interpretează evenimentele din exterior şi apoi trimite în trup semnale corespunzătoare.

Printre aceste semnale se numără atât reacţiile biochimice, cât şi undele electromagnetice. Aceste semnale influenţează în mod direct celulele şi produc astfel modificări ale codurilor lor genetice.

Cu ajutorul unui ceas atomic foarte precis, s-a măsurat diferenţa de timp dintre emiterea unei emoţii şi reacţia ADN-ului. S-a observat că reacţia ADN-ului avea loc întotdeauna simultan.

Tot ceea ce gândim şi simţim, ADN-ul nostru percepe în mai puţin de o nanosecundă (0,000000001 secunde), iar aceasta indiferent dacă mostra de ADN se află lângă noi sau pe cealaltă parte a Pământului.

Concluzia?

Gândurile şi sentimentele noastre pot modifica ADN-ul, iar ADN-ul modifică în mod direct materia din care este structurată lumea.

Atunci când trăim anumite stări, cum ar fi, de exemplu, compasiune, iertare, dragoste, dar şi stări negative, ca de exemplu mânie ură, supărare, gelozie, noi influenţăm direct structura ADN-ului nostru, iar aceste modificări se propagă în trupul nostru, cât şi în afara noastră pe distanţe extraordinar de mari, datorită câmpului cuantic, influenţând tot ceea ce există în această lume.

Fragmente din FILMUL "Legea rezonanţei"

În documentar apar oamenii de stiinta: Dr. Bruce H. Lipton, Gregg Braden, dr. Rupert Sheldrake, Prof. Dr. Dr. Ervin Laszlo, Prof. Dr. Fritz A. Popp, Lynn McTaggart Bärbel Mohr, Prof. Dr. James Hurtak, Dr. Masaru Emoto, dr. Eric Pearl, prof. dr. Hans-Peter Dürr, Dr. James L. Oschman, Dr. John Hinwood, Dr. James M. Sigafoose, Patricia Atanas, Dr. Peter Bancel, Renée Coltson, dr. Desiree Hurtak, Anna Rocker, Isabelle de Fallois, Michaela Merten, Julia Franckh, Fantuzzi, Lionel Wharton si Max Alberti.


Articol preluat de pe Financiarul - http://www.financiarul.ro
Link catre articol: http://www.financiarul.ro/2011/11/19/3-descoperiri-ale-fizicii-cuantice-cu-impact-major-asupra-vietii-noastre/

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Read More

The Tutankhamun DNA Project

Are you a direct male descendant of the Pharaos?

iGENEA exclusively publishes the Y-DNA profile of Tutankhamun and starts the search for his last living relatives.

In the year 2009 extended DNA-tests had been carried out with the mummy of Tutankamun and other members for his family. These have only partially been published in February 2010. Despite several demands, the results of the Y-DNA tests have been shut away.

iGENEA was able to reconstruct the Y-DNA profile of Tutankhamun, his father Akhenaten and his grandfather Amenhotep III with the help of a recording of the Discovery Channel. The astonishing result:

Tutankhamun belongs to the haplogroup R1b1a2, which more than 50% of all men in Western Europe belong to.

DYS#	393	390	19	391	385a	385b	439	389-1
Allele	13	24	8/14	11	11	14	10	13
DYS#	392	389-2	458	437	448	GATA H4	456	438
Allele	13	30	16	9/14	19	10	15	12

Y-DNA profile of Tutankhamun

Search for living relatives

In the current project we search for the closest living relative of Tutankhamuns male lineage in Europe.

To take part in the Tutankhamun DNA project order one of the following tests. If your profile matches Tutankhamuns in all 16 markers we restore your payment and you receive a further DNA test as an upgrade for free.

To compare yourself with Tutankhamun, choose one of the following DNA tests.

iGENEA basic für € 129.-

or

iGENEA premium für € 399.-

Background

The haplogroup R1b1a2 arose about 9.500 years ago in the surrounding area of the Black Sea. The migration of this haplogroup into Europe started at the earliest with the spread of agriculture since 7.000 BC. It is ver probable that it is also connected to the Indoeuropeans who spread over Europe a little later in several waves of migrations.

In Egypt the contingent of this haplogroup is below 1% and partially caused by european immigration during the last 2.000 years.

Tutankhamun had been the last Pharao of the 18th dynasty and ruled from about 1.332 until 1.323 BC. His paternal lineage begins with Pharao Thutmose I. who ruled from about 1.504 until 1.492 BC. His paternal ancestry is unknown.

Therefore it is not clear at this point of time, how this lineage came from its region of origin to Egypt.

The fourth expansional wave of the probably indoeuropean Kurgan Culture between 2.500 and 2.200 BC is also a good candidate. This culture spread since 4.400 BC to Europe which explains the correlation with haplogroup R1b1a2. This haplogroup was also widespread in the indoeuropean Hittite empire in Anatolia. From the time of Akhenatens or Tuankhamuns reign a letter of an egyptian queen is known from the Hittite archives. In this letter she asks the Hittites King for one of his sons as a new Pharao because her husband died and she herself got no son.

The identity of the queen is unknown, perhaps the 18th dynasty was related to the Hittites, the origin of the R1b1a2-lineage could point to this.

The detailed context can only be clearified by further research. By the publication of the test result we want to contribute to the scientific discussion and bring it forward.

Also visit our new forum for this topic: Tutankhamun Forum

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Read More

Informaţie istorică! Jumătate dintre bărbaţii vest-europeni se înrudesc cu faraonul Tutankhamon

atlanti-aryeni-faraoni

Aproape 70% dintre britanici şi jumătate dintre bărbaţii vest-europeni sunt înrudiţi cu faraonul egiptean Tutankhamon, informează geneticienii din Elveţia.

Savanţii de la iGENEA din Zürich, un centru de cercetări genealogice pe baza ADN-ului, au reconstituit profilul genetic al tânărului faraon Tutankhamon, care a urcat pe tron la vârsta de nouă ani, profilul genetic al tatălui său, Akhenaten, şi pe cel al bunicului său, Amenhotep al III-lea, pe baza unui documentar realizat pentru Discovery Channel.

Rezultatele au relevat faptul că Tutankhamon aparţinea unui anumit grup de profile genetice, cunoscut sub denumirea de haplogrupul R1b1a2, din care fac parte peste 50% dintre bărbaţii din Europa de Vest, indicând faptul că ei provin dintr-un strămoş comun. Sub 1% dintre egiptenii din zilele noastre fac parte din acest haplogrup, menţionează iGENEA.

"A fost foarte interesant să descoperim faptul că el (Tutankhamon - n.r.) aparţinea unui grup genetic din Europa - erau multe alte grupuri posibile în Egipt din al căror ADN ar fi putut să provină", a declarat Roman Scholz, directorul iGENEA.

Aproximativ 70% dintre bărbaţii spanioli şi 60% dintre cei francezi aparţin grupului genetic din care făcea parte acest faraon ce a condus Egiptul în urmă cu peste 3.000 de ani. "Credem că acel strămoş comun a trăit în Caucaz în urmă cu circa 9500 de ani", a mai spus Scholz.

Se crede că primele migraţii ale haplogrupului R1b1a2 spre Europa au început odată cu răspândirea agriculturii în jurul anului 7000 î.e.n., menţionează cercetătorii elveţieni. Savanţii nu au aflat deocamdată cum au ajuns în Egipt strămoşii pe linie paternă ai lui Tutankhamon, venind din regiunile lor de origine, dar efectuează deja alte teste ADN pentru a căuta şi identifica acele persoane care reprezintă cele mai apropiate "rude" în viaţă ale faraonului Tutankhamon.

sursa cancan.ro

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Read More

Russian Human Genome Project discovers Extraterrestrial abilities to modify DNA through a "biological internet"

by Mary Rodwell

Some recent Russian DNA discoveries documented by Grazyna Fosar and Franz Bludorf in their book Vernetzte Intelligenz have been summarised by Baerbel. ‘The human DNA is a biological Internet’ with evidence that DNA can be ‘influenced and reprogrammed by words and frequencies.’ This suggests that ‘our DNA is not only responsible for the construction of our body, but also serves as data storage and communication.’

The Russian scientists and linguists have found that the genetic code ‘follows the same rules as all our human languages.’ In effect, human language did not appear coincidentally but is a reflection of our DNA.

The Russian researchers believe that ‘Living chromosomes function just like a holographic computer using endogenous DNA laser radiation. This means that they managed to modulate certain frequency patterns (sound) onto a laser-like ray which influence DNA frequency and thus the genetic information itself.

Since the basic structure of DNA-alkaline pairs and language is of the same structure, no DNA decoding is necessary. One can simply use words and sentences of the human language! This, too, was experimentally proven!’ Of course the frequency has to be correct.

But for the purposes of this article, the Russian research shows how science now can demonstrate a way to reprogram DNA through language and frequencies.

"Experiencers" who manifest unusual languages, such as Rochelle (see the video Expressions of ET Contact: A Communication and Healing Blueprint?) call these ‘soul languages’. Rochelle vocalises them when doing energy work and healing. Healing with sound and frequencies takes on a new meaning in this context.

It could mean that Rochelle and others like her may well intuitively be able to change or reprogram DNA though such frequencies while healing. We already know that our subconscious is affected by subliminal frequencies and hypnosis, and the Russian research may have given us a scientific explanation why such techniques work so well.

The question is whether the specific frequencies of these languages are designed to affect or reprogram our human DNA? This may well give us grounds for reviewing ancient texts in regards to our origins.

The Russian DNA research article coincidentally mentions the changes in our children in terms of group consciousness. They comment that ‘if humans with full individuality would regain group consciousness they would have a godlike power to create, alter and shape things on Earth and humanity is collectively moving towards a group consciousness of a new kind.’

They state that ‘fifty percent of children will become a problem as soon as they go to school, since the system lumps everyone together and demands adjustment. But the individuality of today’s children is so strong that they refuse this adjustment and resist giving up their idiosyncrasies.

At the same time more and more clairvoyant children are being born. Something in those children is striving more towards group consciousness of a new kind and it can no longer be suppressed.’

Are the Russian researchers in fact referring to what is now called the ADD (attention deficit disorder) child? Unfortunately, because there is no funded global research it’s hard to gain accurate statistics. But, if the process of labelling children as ADD is an indicator of this phenomenon, then we are indeed evolving at an astounding rate.

The global perspective and more pieces fit the puzzle: Science, anthropology, theology, archaeology and the kids.

This short article entitled ‘Learning to communicate with extraterrestrials: young children in India-China Himalaya use strange sign language’ appeared on the website of India Daily (29 Jan 2005) by a staff reporter:

‘In the deep region of Himalayas, people are reporting strange behaviours in children. The children are using sign languages which are unknown to their families and anyone around. Many of the children draw pictures of triangular objects flying in the sky.

Many of them do not know what they saw and how they learnt these sign languages. Some in the region of Aksai Chin believe that these children regularly communicate with the extraterrestrials who are only visible to these children and communicate via telepathy. The children learn the sign language to communicate back to these beings.

According to UFO research materials, some Mexican children also manifest similar behaviour, when many in the area reported for a long time UFO sightings. … According to some teachers in the schools in that area, young children are extra agile and extra talented these days.

Their problem solving skills have increased and they are much more disciplined. They continually use a strange sign language among themselves. However they cannot teach this language to adults! The locals in the area believe UFOs have been visiting the area for thousands of years. It stopped for a while and now it has started again.’ (See: www.indiadaily.com)

MORE HERE

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Read More

Este istoria omenirii scrisă de civilizaţii extraterestre?

de Alex Ionescu

Man în black. OZN-uri. Reptilieni. Persoane răpite de extratereştrii. Industria hollywood-iană a exploatat la maxim aceste subiecte şi oficial ni se spune că „toate acestea există doar în filme”. Există civilizaţii extraterestre? Sunt acestea în contact cu Pământul? O scurtă incursiune în dosarele istoriei ne arată şi o altă faţă a poveştilor cu extratereştrii. De această dată, una care există nu doar pe ecranele cinematografelor.

Fiecare aspect al vieţii pe pământ atrage gânduri de diferite tipuri. „În timp ce lumina călătoreşte cu circa 300.000 de kilometri pe secundă, gândurile ajung practic instantaneu la locul de destinaţie. Acestea călătoresc mai repede decât lumina în toate direcţiile, pătrunzând în minţile altor oameni şi producându-le, prin fenomenul subtil al rezonanţei, gânduri similare.

Astfel, fiecare are propria lui lume a gândurilor, şi toate aceste lumi se dizolvă în marele ocean al Minţii Cosmice. Cea mai bună explicaţie este că manas, sau substanţa minţii, umple ca un eter întregul spaţiu, servind drept vehicul pentru gânduri, la fel cum prana este vehiculul pentru sentimente, lumină şi electricitate, iar aerul pentru sunet”, explică Swami Shivananda.

Există anumite aspecte care privesc toate fiinţele umane de pe acest pământ şi referitor la care oamenii au fost obişnuiţi să gândească, aproape toţi, la fel. Un astfel de aspect este mişcarea Pământului în sistemul solar; un altul este contactul cu civilizaţiile extraterestre. Percepţiile şi concepţiile comune ale oamenilor creează aşa-numita „realitate consensuală”. Aceasta nu reaprezintă întotdeauna adevărata realitate.

Cum a fost percepută mişcarea Pământului de-a lungul istoriei

„Almagesti”, lucrarea de bază a astronomiei până în timpul Evului Mediu, cuprindea, pe lângă un catalog al stelelor cunoscute, o expunere amănunţită a reprezentării geocentrice a universului – reprezentare în care Pământul este fix şi imobil, în centrul unor sfere concentrice în rotaţie pe care se găsesc diversele planete ale sistemului solar (cum îl numim astăzi).

Ptolemeu, autorul acestei lucrări, respingea ideea conform căreia Soarele se află în centrul sistemului solar. Ideea universului heliocentric a fost susţinută întâia oară de filosofii pitagorieni Aristarchos din Samos şi Seleukos din Seleukia, şi recunoscută abia după 1300 de ani, prin contribuţiile lui Nicolaus Copernic, Johannes Kepler şi Galileo Galilei.

Nicolaus Copernic scrie în 1512 „Comentariolus”, o lucrare în care descrie sistemul solar în model heliocentric. Acest manuscris era destinat doar celor apropiaţi. În 1530 Copernic încheie opera „De Revolutionibus Orbium Coelestium” („Despre mişcările de revoluţie ale corpurilor cereşti”), lucrare destinată publicului, dar care va fi publicată abia în 1543.

În tratatul său, Copernic reia vechea ipoteză heliocentrică şi descrie cele trei tipuri de mişcări ale Pământului: în jurul axei proprii („rotaţie”), în jurul Soarelui („revoluţie”) şi în raport cu planul eliptic, menţinând teza aristotelo-ptolemeică asupra universului finit delimitat pe cer de stelele fixe.

Între 1543 şi 1600 au existat puţini adepţi ai sistemului copernician, printre cei mai renumiţi aflându-se Galileo Galilei şi Johannes Kepler. Cei mai înverşunaţi oponenţi ai teoriei lui Copernic au provenit din rândul clerului, pentru că sistemul propus de acesta era în contradicţie cu doctrina oficială a Bisericii Catolice.


În vremurile respective Biserica Catolică nu putea admite ideea că Pământul ar fi o simplă planetă care se învârte, împreună cu alte planete, în jurul Soarelui. Descoperirea unui centru de gravitaţie în afara Pământului contrazicea teoria lui Ptolemeu asupra cosmosului şi intra în conflict cu doctrina aristoteliană, acceptată oficial de Biserica Catolică.

Inchiziţia a stigmatizat drept eretică această reprezentare cosmologică şi chiar i-a interzis lui Galileo Galilei să-şi susţină teoriile. Abia la sfârşitul secolului al XVII-lea, odată cu apariţia lucrărilor lui Isaac Newton asupra mecanicii cereşti, sistemul copernician a fost admis de majoritatea gânditorilor europeni.

Istoria descoperirilor referitoare la mişcarea Pământului în sistemul solar reflectă, de fapt, istoria evoluţiei viziunii dominante pe care oamenii au avut-o referitor la acest lucru. A trebuit să treacă un număr mare de ani pentru ca fiinţa umană să ajungă la viziunea corectă asupra mişcării planetelor în sistemul solar. Oare cât timp va fi necesar pentru ca omenirea să ajungă şi apoi să accepte adevărul referitor la existenţa vieţii pe alte planete şi sisteme solare?

Dovezi ale faptului că există extratereştrii

În ultimele decenii am fost destul de obişnuiţi cu romane şi filme ştiinţifico-fantastice în care apăreau fiinţe şi nave extraterestre. Prin urmare, ideea că nu suntem singuri în univers a început să dobândească forţă. Există multe dovezi care susţin acest lucru:

- numeroase fotografii realizate pe timp de zi şi pe timp de noapte, chiar înregistrări video de nave spaţiale (diferite de cele cunoscute a fi realizate cu tehnologia terestră), apărute în diverse părţi ale lumii; aceste filme au fost examinate de specialişti şi au fost găsite ca fiind autentice;

- mai mult de 3500 de rapoarte de la piloţi de avioane militare sau comerciale, despre OZN-uri (obiecte zburătoare neidentificate); multe cazuri aveau date coroborate cu informaţii radar şi martori la sol şi în aer;

- mai mult de 4000 de urme de aterizare de OZN-uri, în întreaga lume;
- sute de cazuri de interferenţă electromagnetică exercitată de navele extraterestre asupra motoarelor, radiourilor sau altor aparate electrice, care au fost observate de poliţie, personal militar şi civili;
- mai mult de 100 de martori ai unei retrageri a unei nave extraterestre, şi cel puţin patru corpuri de fiinţe extraterestre rămase în urma unei coliziuni care s-a petrecut în iulie 1947, la nord-vest de Roswell, New Mexico;

- sute de rapoarte credibile, multe având numeroşi martori, despre aterizări de nave spaţiale cu fiinţe umanoide;
- multe evenimente cu martori în care fiinţe umane au fost luate la bordul OZN-urilor;
- din rapoartele primite, aproximativ 10% din populaţia Americii (25 de milioane de oameni) au văzut OZN-uri;
- numeroase documente ale Guvernului SUA indică faptul că aceste vehicule sunt reale şi că ele au fost implicate în supravegherea Pământului mai multe decenii.

În octombrie 1999, Vaticanul admitea, în cadrul unei emisiuni la televiziunea naţională, realitatea contactelor cu extratereştrii. Monseniorul Corado Balducci, un membru al consiliului director al Vaticanului (Vatican Curia) şi apropiat al papei, a apărut la televiziunea naţională de cinci ori, pentru a susţine realitatea contactelor cu civilizaţii extraterestre. Balducci a spus că Vaticanul urmăreşte îndeaproape acest fenomen, în mod discret. Se pare că Vaticanul primeşte multe informaţii referitoare la extratereştrii şi contactele lor cu oamenii.

Experimentul Philadelphia şi proiectul Montauk

În luna iunie 1982, regizorul Stephen Spielberg i-a prezentat, în avanpremieră, filmul “ET - Extraterestrul” preşedintelui Ronald Reagan, la Casa Albă. După ce filmul a luat sfârşit, Reagan i-a mărturisit lui Spielberg: “Ştii, nu sunt nici măcar şase persoane în această încăpere care să ştie cât de adevărat este (fimul)”.

S-au scris sute de cărţi despre posibile colaborări ale guvernului Statelor Unite cu civilizaţii extraterestre. Există teorii care explică prin această prismă experimentul Philadelphia şi proiectul Montauk. Experimentul Philadelphia este unul dintre cele mai controversate experimente efectuate de către armata americană în timpul celui de-al doilea război mondial.

În anul 1943, o navă a armatei americane a fost teleportată pe o distanţă de 600 de kilometri ca urmare a unui experiment ultrasecret numit Proiectul Rainbow (Curcubeul), cunoscut publicului sub numele de experimentul Philadelphia. Mai mulţi cercetători au descoperit o legătură între acest experiment şi un altul dezvoltat în anii 1960-1970 de către armata americană cunoscut sub numele de Proiectul Montauk. În cadrul proiectului Montauk s-au realizat misterioase experimente de călătorie în timp.

Există surse credibile care afirmă că încă din 1934 preşedintele Roosevelt a făcut o înţelegere secretă cu anumiţi extratereştri. Din relatările referitoare la proiectul Montauk aflăm, de asemenea, că Nikola Tesla avea contacte cu o grupare extraterestră ce era orientată benefic în intenţiile ei. Unul din oamenii de ştiinţă care au participat la acest experiment, Alfred Bielek, afirma:

“Cu siguranţă Tesla, care era un apropiat al preşedintelui, a pus la cale întâlnirea. Extratereştrii au promis ajutor pentru scoaterea Statelor Unite din criza economică şi au oferit o tehnologie care, cu siguranţă, li s-a părut uluitoare oamenilor de ştiinţă ai anului 1934.

Cu toate că nu este vorba de extratereştrii „micii cenuşii”, ci de o altă grupare, s-ar părea că aceştia s-au divizat constituindu-se într-un subgrup care a început să devieze de la planurile iniţiale în privinţa cărora se convenise cu guvernul nostru.”

Experimentul Philadelphia, considerat de serviciile secrete ale marinei americane o modalitate de a utiliza tehnologia invizibilităţii în scop militar, ar putea fi o acţiune pusă la cale de extratereştrii - grupul umanoid K, pentru a putea pătrunde cu uşurinţă pe Pământ.

Cercetătorii, cum ar fi fraţii Bielek, care au participat direct la acest experiment şi care şi-au reamintit etapele prin care au trecut şi detalii concrete ale acestui experiment, sunt de părere că extratereştrii au realizat un studiu foarte atent asupra bioritmurilor Pământului, cu mult timp înainte de a se realiza experimentul propriu-zis, şi au ales data şi locul punerii în practică în conformitate cu rezultatele studiului. Experimentul a fost un succes tehnologic şi un eşec uman. Mulţi marinari care au participat au avut de suferit în urma experimentului, atât fizic, cât şi psihic.

Pentru extratereştrii a fost un succes, deoarece s-a realizat o gaură de 40 de ani în hiperspaţiul Pământului, prin care ei au putut pătrunde fără efort în dimensiunile spaţio-temporale ale planetei noastre. Mărturii despre aceste aspecte sunt cuprinse şi în relatările oamenilor de ştiinţă care au participat la proiectul Montauk.

Contactele cu extratereştrii, păstrate sub tăcere

Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a recunoscut existenţa proiectului “Vărsătorul” – lansat la începutul anilor ‘60, cu scopul de a colecta toate datele ştiinţifice, tehnologice, medicale şi informaţiile de la navele extraterestre identificate. Nu există însă declaraţii oficiale ale guvernelor ţărilor în care au avut loc aterizări de OZN-uri, sau contacte clare cu extratereştrii, care să certifice aceste aspecte. Există încă publicaţii care pun la îndoială prezenţa acestor evidenţe. Să fie oare anumite ameninţări care fac să fie păstrată tăcerea asupra acestor contacte?

Există multe relatări ale celor care s-au ocupat de fenomenul OZN şi ale celor care au fost martori oculari ai aterizărilor de nave spaţiale, confirmând apariţia, după evenimentele respective, a unor persoane, de obicei îmbrăcate în negru, care îi ameninţau şi îi terorizau dacă relatau cuiva ceea ce se petrecuse. Se poate pune întrebarea dacă există vreun grup de “reducere la tăcere” care încearcă să transforme cercetarea OZN într-un câmp de luptă? Dacă da, atunci de ce şi din partea cui?

Nu suntem singuri în univers, aşa cum am fost lăsaţi să credem o lungă perioadă de timp. Nu Soarele este cel care se roteşte în jurul Pământului.

Astfel, în mod logic, apare întrebarea: extratereştrii au aflat de existenţa Pământului abia în ultimele decenii, de când se semnalează apariţia OZN-urilor? Multe din legendele diferitelor popoare menţionează fiinţe care vin din cer sau care dispar în cer, cu sau fără diferite aparate sofisticate, explicate alegoric.

Alfred Bielek, într-unul din interviuri, afirma: “ştiu cu certitudine că reptilienii s-au amestecat de multă vreme în modelul de evoluţie natural al acestei planete”. De asemenea el consideră că este o posibilitate foarte mare ca societăţi secrete, precum Illuminati, să fi stabilit legături cu grupul de extratereştrii de pe Orion.

Secretele ADN-ului şi evoluţia

Mergând în timp până la vremurile în care se menţionează prezenţa omului pe Pământ, apare o altă întrebare: “Ce anume ar fi putut să-l facă pe om să devină om începând să folosească uneltele? De unde ideea asta?

Ştiinţa vorbeşte despre “necesitate”, dar aceeaşi necesitate există şi în cazul maimuţelor... chiar şi acum”. Apare astfel ideea unei intervenţii extra-umane care a făcut posibilă trecerea de la homo erectus la homo sapiens.

O descoperire importantă a fost realizată de curând de către un grup de cercetători care au participat la proiectul de decodare a genomului uman (Human Genome Project). Ei au observat că 97% din secvenţele non-codante ale ADN-ului uman sunt de origine extraterestră.

Genomul uman conţine 3 miliarde de baze, dar numai 40% din acestea sunt organizate ca gene, restul fiind sub forma de ADN-silenţios (junk DNA), care nu codifică aparent nimic. Studii recente au arătat faptul că acest „ADN tăcut” este conservat de milioane de ani, fiind comune tuturor organismelor vii de pe Pământ, de la mucegaiuri, la peşti, inclusiv la mamifere şi oameni.

Acestea sunt versiuni „defecte” ale genelor normale funcţionale care se regăsesc si în genomul uman, fiind evaluate la 30.000. Deoarece aceste secvenţe ocupă o mare parte din genomul uman, se poate spune că majoritatea materialului genetic uman este de origine extraterestră, după cum afirmă profesorul Sam Chang, conducătorul grupului.

Profesorul Chang a înaintat ipoteza că „o formă de viaţă extraterestră superioară a fost implicată în crearea vieţii şi plantarea ei pe diferite planete”. Profesorul Chang indică faptul că „ceea ce se observă la ADN-ul uman este un program care constă din două versiuni: un cod mare şi un cod bazal.

Primul lucru este că programul complet nu a fost scris pe Pământ, aspect verificat prin decodarea genomului uman. Al doilea aspect este că genele prin ele însele nu sunt suficiente pentru a explica evoluţia; trebuie să mai fie ceva în acest joc”. Astfel, Sam Chang a ajuns la concluzia că ...”evoluţia nu este ceea ce credem că este”.

Bibliografie:

- Experimentul Philadelphia şi alte conspiraţii OZN, Brad Steiger, Alfred Bielek, Sherry Hanson Steiger, Editura Pro Editură şi Tipografie, 2007
- Proiectul Montauk - experimente în timp, de Preston B. Nichols, Peter Moon, Editura Daksha, 2000
- Scientists find extraterrestrial genes in human DNA. Do civilizations of advanced human beings exist scattered in the galaxy?, John Stokes, articol apărut în cotidianul The Canadian, 8 ian. 2007
- Puterea gândului, Swami Shivananda, Editura Deceneu, 2000
- www.stiintasitehnica.ro

Read More

“Adevaratul Graal este in ADN – ul tau “ de la grupul Implosion al lui Dan Winter

Mesajul Codului lui Da Vinci si al “Sange Sfant, Sfantul Graal” este destul de simplu si clar. Graalul este in Sange. Intrebarea din punct de vedere stiintific este destul de simpla- Este adevarat ? Din fericire pentru stiinta, o cale nemaipomenita de a investiga aceasta intrebare iese la lumina. Si anume, geometria electrica pura a felului in care sangele este activat. Se poate ca acest raspuns geometric – in acelasi timp – sa fie cea mai importanta intrebare a fizicii geometriei electrice? Pentru fizica – cea mai de baza chestiune (de obicei numita Sfantul Graal al fizicii) este teoria Campului Unificat. Sa unifici campurile este pentru fizica in esenta , geometria electrica a cum Electromagnetismul devine Gravitatie, (Compresia sarcinii poate sa devina direct Acceleratia sarcinii- numita gravitatie).

Pentru ca nu s-a raspuns la asemenea intrebari inseamna de obicei ca fizicienii aroganti trebuie sa ramana cu coada intre picioare daca orice copil ii intreaba “De ce un obiect cade la pamant?” Inseamna de asemenea ca atunci cand fizicienii descopera ca ADN-ul devine un superconductor si face Gauri Negre, ei trebuie sa fie umili si sa recunoasca ca nu au nici o idee ce face ADN-ul din sange de fapt – in termeni de electricitate.

Toate astea arata starea actuala a fizicii – si anume ca este pur si simplu stupida. Cum vor sa raspunda la intrebari urgente legate de supravietuire cum ar fi faptul ca modificarile genetice si clonarea secatuiesc durabilitatea si supravietuirea ADN-ului.(Cat de rusinos este felul in care oaia Dolly a imbatranit ). Sobolanii fortati sa manance soia modificata genetic au murit atat de repede ca cercetatorii au ramas fara rasuflare.

Cine sa explice cat de demente sunt aceste experimente cercetatorilor moderni?

Deci intrebarea numita Sfatul Graal in fizica – adica ce geometrie conecteaza sarcina electrica de gravitatie- poate sa fie raspunsul stiintific la ce este Sfantul Graal din sange?

Dan Winter a propus un raspuns dramatic si radical care a adus multa agitatie in lumea fizicii actuale. O intreaga grupare de fizicieni i s-au alaturat pentru a explora fizica unificarii a Raportului de Aur – testand teoria lui originala ca similaritatea reciproca bazata pe Raportul de aur este cauza electrica a gravitatii.

Deci Winter sustine ca noua fizica pentru un EKG coerent care schimba ADN-ul – si ca extazul poate fi masurat folosind raportul de aur in undele cerebrale – confirma teoria sa legata de Graal in sange.

Totul a inceput cand Dan a observat ca in geometria electrica a lui Einstein si Poincare folosita pentru a modela gravitatia, era o forma de Dodecahedron. Prima carte a lui Dan “One Crystals Dance “ de acum 30 de ani , arata ca atunci cand extinzi marginile unui dodecahedron (toate cele cinci parti cu fete) in afara obtii un icosahedron apoi un dodecahedron, apoi un icosahedron la infinit – un model teozofic antic numit Marele Labirint. Ce a vrut Winter sa arate este ca acest cuib infinit era copus din noduri cu valori x,y,z intr-un multiplu simplu al raportului de aur(1.618…)

Mai tarziu Winter a sustinut ca acesta era singurul fractal tridimensional posibil.

Einstein stia ca Colapsul Infinit era cheia conectarii electricitatii de gravitatie. In fizica este clar acum ca fractalitatea este cheia compresiei infinite. Problema a fost ca Einstein nu stia ce este un fractal.

Deci cum putea sa stie ca sarcina dintr-un fractal era solutia (colapsul undei infinte constructive) Asta este o asa revelatie pentru fizica – Winter sustine ca sarcina dintr-un fractal bazat pe raportul de aur face gravitatia – ca numerosi fizicieni (Elizabeth Rauscher, Alex K.) au acceptat provocarea.

Ei au realizat nu numai formatiunea pent Dodeca bazata pe raportul de aur – forma pe care Einstein a folosit-o pentru geometria gravitatiei – dar si structura Paladiului (si grupului Platina, Aur) sunt cheia catre fuziunea la rece. Deci avand in vedere ca acest cuib este singurul fractal 3D posibil , asta ar putea fi cheia catre Sfantul Graal al fizicii.

Cealalta parte surprinzatoare a noului Sfant Graal este cealalta teorie a lui Winter. El spune ca sarcina dintr-un fractal este nu numai singura cauza lipsa a gravitatiei dar este singurul mode eficient de a sustine si hrani ADN-ul. Asta ar putea sa redefineasca complet campul electric de succes pentru germinatia semintelor, agricultura si chiar arhitectura. (Winter a predat fizica Feng Shui pentru 12 ani) El a aratat experimente cu campuri electrice si masuratori care demonstreaza ca fractalii (sau compresia sarcinii non distructive harmonic inclusiva) a initiat germinatia.

Practic el spune ca exista un grafic – care arata ca anticul Caducceus bazat pe raportul de aur- pentru sarcina din ADN – care permite undelor de sarcina sa uneasca fazele si sa aduca comuniunea imploziva in sange.

Winter spune ca solutia pentru a incarca electric sangele este adevaratul Graal. Winter spune ca sangele devine puternic si produce gravitatie cand are oportunitatea sa produca implozie cu sarcina in prezenta extazului.

http://www.soulsofdistortion.nl/Dan%20Winter.html

sursa cevorsanustii

Read More

EFICACITATEA MANTRELOR DEMONSTRATA STIINTIFIC-ADNul UN INTERNET SUPERIOR

Noile descoperiri ale oamenilor de stiinta sovietici, ce au decis sa exploreze partea de 90% din ADNul nostru considerat nefolosibil, sint uluitoare. Acestea explica mecanismele prin care mantrele, rugaciunile si meditatiile de manifestare functioneaza. De asemenea prin acest mod de alterare a ADNului shamanii pot sa vindece, sa-si schimbe forma si sa influenteze vremea.
Maestrii spirituali din vechime stiu de mii de ani ca trupul nostru este programabil prin mantre, cuvinte si ginduri.
Asa cum oamenii de stiinta au descoperit, ADNul uman este un internet biologic, superior in toate aspectele celui artificial. Ei au aflat ca un nou tip de medicina este acum posibil, o medicina ce foloseste cuvintele, nu taieturile chirurgicale.
ADNul nostru nu este responsabil numai pentru constructia corpului uman, dar serveste si ca mediu de stocare a datelor si de comunicare.
Lingvistii rusi au descoperit ca aceleasi reguli ca ale limbajului sint urmate de codul genetic, mai ales de acel 90% din cod denumit pina acum ADN gunoi.
Prin trimiterea unor frecvente modulatoare, orice ADN poate fi modificat.Ei au reusit sa transforme astfel neinvaziv-nu prin chirurgie genetica-un embrion de broasca intr-unul de salamandra. De asemenea aceste manipulari se pot face cu ajutorul frecventelor radio sau de lumina.
Desigur pentru a avea succes frecventa si intensitatea potrivite trebuiesc aplicate.De aceea nu toti cei ce folosesc o rugaciune sau o mantra au succes. Este necesara atingerea frecventei potrivite prin cresterea constiintei.
S-a mai descoperit ca modificarea ADnului prin tipare ale sunetului intr-un mediu vid poate creea gauri de vierme-asa s-ar explica disparitia yoghinilor in tinuturi mitice precum SHAMBHALA, sau a civilizatiilor din America de Sud, inaintea Conquistei spaniole.
Gaurile de vierme sint conexiuni sub forma de tunele, prin intermediul carora informatia poate fi transmisa in afara cuantumului spatiu/timp. ADNul atrage aceste bucati de informatie si le trasmite constiintei.Acest proces este mai efectiv intr-o stare de relaxare. Stresul, grijile si teama provoaca distorsiuni ale informatiei; in natura acest tip de preluare a informatiei este folosit cu succes de milioane de ani.

Read More