Showing posts with label sinca veche. Show all posts
Showing posts with label sinca veche. Show all posts
Monday, March 30, 2015
Friday, August 26, 2011
ASEZAREA DACICA DE LA SINCA VECHE
Așezarea dacică de la Şinca Veche este de pe vremea lui Tiberius, din secolul III-IV îHr. și se întinde pe o suprafață de un hectar și a fost cercetată arheologic în 1978 pe o arie de 200 mp și este înscrisă în lista monumentelor istorice astfel:
Lista monumentelor istorice: LMI 2004, poziția 112, cod LMI 2004, BV-I-s-B-11290; Denumirea: Așezare dacică; Localitatea: sat Șinca Veche, comuna Șinca; Adresa: Dealul Pleșu (Dealul Bălăneștilor); Datare: secolul IV a.Chr – I p. Chr. Latene.
Așezarea dacică de la Șinca Veche a fost cercetată de dr. Florea Costea între 19 iunie și 3 iulie 1978, pe o suprafață restrânsă de circa 200 mp și redăm pentru veridicitate și acuratețea informației, din raportul său arheologic:
Din pământul întors de plug rezulta sporadic fragmente de ceramică modelată cu mâna sau lucrată de roată. Sătenii începuseră să transforme dealul în carieră de lut pentru cărămidă. Așa a fost semnalată, așezarea dacică, de către Grigore Dobrean în anul 1976.
Așezarea dacică se află la sud de sat, la o depărtare de aproximativ 1 km, în dreapta pârâului „Crețul“ la circa 400 m de acesta, dar, care în vechime curgea prin apropierea așezării dacice. Luat în întregime de la marginea satului până în sud de așezarea dacică, dealul se numește „Pleșu“.
Partea dinspre localitatea modernă mai este cunoscută sub denumirea „La Mănăstire“, nume datorat existenței aici, în Evul Mediu, a unui lăcaș monahal din ansamblul căruia se mai văd astăzi două biserici săpate în stâncă.
Cercetările din 1978 au constatat trei secțiuni și două casete.
S-au descoperit o posibilă locuință de suprafață (bucăți de lipitură de perete arsă și cărbune), ca și cărbune, bucăți de lut înroșit în foc, pietre dispersate, trecute și ele prin foc, pledând pentru existența unei locuințe de suprafață și a unei vetre de pietrar. O vatră din piatră locală, ca și cantitatea mare de ceramică aflată, susțin prezența unei alte locuințe de suprafață și ea cu rămășițele unei vetre sau a unui cuptor de pietrar. O altă locuință circular-ovalară au întregit numărul locuințelor la 3 sau 4. Într-o locuință s-au găsit: borcane cu sau fără brâu alveolat sau crestat, străchini, cești și torți de cești, o fusaiolă și mult cărbune. În altă locuință s-au găsit: fragmente de la doi kanthorai de imitație, cenușii; mai mult de 10 cești miniaturale întregi sau fragmente; o foiță de aramă, buze de fructieră; pereți și buze de străchini cu umărul foarte pronunțat și buza lată, orizontală; boluri. Ceștile cu dimensiuni obișnuite sunt mai puține (cel mult 10), unele întregibile. Sunt ornamentate cu profile alveolate sau crestate.
Prevalentă a fost în tot situsul ceramica modelată cu mâna. Aproape toată olăria modelată cu mâna este roșie, din pastă, în general bună și uniform arsă. Ceramica lucrată la roată este cenușie, din pastă foarte fină, doar o cană cu două torți fiind de culoare neagră.
Datarea locuirii dacice la Sinca Veche
Este posibil ca începuturile locuirii să fie plasate în secolul al 4-lea înainte de Hristos, dacă nu cumva și mai înainte și a continuat până în secolul 1 după Hristos, dat fiind prezența monedei emise în timpul domniei împăratului Tiberius (anii 14-37 după Hristos).
Nu este exclus ca așezarea dacică civilă de pe dealul „Pleșu“ să fi luat sfârșit la cucerirea romană (anul 106 după Hristos), locuitorii suferind o stămutare supravegheată, ca să poată fi încadrați în rigorile noii orânduieli. Nu știm dacă ei nu au trăit mai departe în puncte, încă neidentificate de către arheologi, pe vatra satului sau chiar la Șinca Nouă, unde este atestată o așezare de pe cuprinsul căreia provin 4 monede romane imperiale din vremea lui Antionius Pius, Faustina Junior, Pautila și Alexander Severus, aflate în prezent la Muzeul Brukenthal din Sibiu.
Strămutarea putea fi făcută și în actuala vatră a satului.
Abandonarea oficială a Daciei nord-dunărene de către armata romană și administrația romană nu a însemnat, nici pe departe, depopularea zonei. Dovezi ale unei firești viețuiri a daco-romanilor sunt numeroasele așezări sud transilvănene.
Locuintele dacice
La Șinca Veche, pe dealul „Pleșu“ în restrânsa suprafață cercetată, de 200 mp, s-au descoperit 6 locuințe. Pe platou puteau să încapă, în același timp, 25-30 de locuințe, iar raportul între cele de suprafață și bordeie este de 5 la 1.
Singura locuință conturată perfect are o suprafață de 16 mp. În centru podeaua este mai ridicată, aici fiind un stâlp central, care susținea un acoperiș conic. Elevația a fost din lemn peste care s-a aplicat lut, dat fiind cantitatea mare de lipitură de perete arsă. Podeaua era tot din lut, negăsindu-se urme de cărbune, de scândură sau de nuiele. La nord era susținută de un stâlp, dat fiind lespedea fragmentară ce putea fi talpa stâlpului. Pereții erau de lemn ca și acoperișul care putea fi conic sau în două ape. Aveau o suprafață de 12- 18 mp.
Locuința atelier conține mult cărbune de lemn către margini. Cești miniaturale, calapod de lut ars, ascuțitoare de gresie, disc de lut cafeniu de circa 20 cm în diametru. Vasele dacice se confecționau astfel: un disc, care se ”îmbrăca” pe toată circumferința cu o bordură de pastă moale, de care se lipea peretele vasului.Pe podea se aflau mai mulți bulgări de lut galben amestecat cu nisip, posibil materie primă pentru oale.
Bordeiul dacic, este o locuință mai puțin frecventă decât cele de suprafață, cu un raport de 1 bordei la 5 locuințe de suprafață. Locuința aceasta este adâncită în pământ cu mai mult de 50 cm. În bordei s-a găsit o cană.
Groapa dacica
S-au găsit 13 gropi dacice tip căldare, având mărimi diferite, cu adâncimi între 33 – 72 cm, de formă circulară, cu diametrul de 50 cm, și cu conținut diferit. Unele conțin ceramică de ambele categorii, mai numeroasă cea modelată cu mâna. Într-una s-au găsit fragmente de vase modelate cu mâna (între care un borcan întregibil), o roată fusaiolă bitronconică și un denar de la Tiberius. În alta s-a găsit o lespede discoidală de gresie alături de ceramică fragmentară. O groapă avea forma de pâlnie, este adâncă de 55 cm, cu diametrul de 1 m și cu adâncimea de 85 cm, având același conținut din ceramică fragmentară modelată cu mâna. Gropile nu au fost săpate de la început pentru a servi ca depozite de bucate sau gropi menajere, dat fiind adâncimea lor foarte mică în comparație cu tot ce se cunoaște în lumea dacică, în acest domeniu. Forma de căldare a tuturor cavităților, ne conduc la părerea că ele nu sunt altceva decât locuri din care s-a luat lutul pentru confecționarea oalelor.
La Șinca Veche, pe dealul „Pleșu“ în restrânsa suprafață de 200 mp s-au descoperit 6 locuințe și 13 gropi.
Ceramica dacica
Peste 90% din aceasta este modelată cu mâna și înregistrează principalele tipuri cunoscute în Latene-ul dacic: borcane, chiupuri, străchini, fructiere, cești de dimensiuni neobișnuite sau în miniatrură. Cam 90% din olăria descoperită are culoare roșu-cărămiziu, restul fiind cenușiu-maronie. Culoarea se datorează contaminării cu solul dealului.
Cele mai multe sunt borcanele de dimensiuni mici sau mijlocii, cu sau fără decor. Profilele sunt de regulă rotunjite, deși nu lipsesc cele zvelte prin care s-a semnalat așezarea. Buzele sunt rotunjite sau așezate oblic, unele cu nervură la exterior, care pare mai degrabă o neglijență decât o intenție de modelare a olarului. Decorul este în relief sau incizat: brâuri alveolare sau crestate, butoni mari prismatici ori arcuiți, dar și mici și aplicați sub buză sau încorporați brâului, dar tot arcuiți. Decorul incizat este fie în formă de semne ce seamănă cu amprenta unghiei, fie în formă de benzi sau linii simple, vălurite sau circulare pe vas. Nu sunt puține străchinile și fructierele, majoritatea cu umărul foarte pronunțat (frânt) și buza orizontală, toate lipsite de decor. Prezente sunt și bolurile, ca și ceștile, unele cu brâu alveolat, altele cu brâu simplu amplasat sub buză. Numeroase sunt ceștile în miniatură, cele mai multe întregibile.
Ceramica modelată la roată se rezumă la patru tipuri principale: fructiera, cana, chiupul și kantharosul. Toate sunt din pastă fină sau foarte fină. Unele fructiere au dimensiuni apreciabile, cu buza lată de 7-8 cm și diametru de exterior de 34-35 cm, altele de dimensiuni mai mici. Deși, majoritate sunt lipsite de decor, există exemplare cu benzi negre lustruite sau cercuri concentrice ce încadrează linii vălurite, tot lustruite. Cănile sunt sau cenușii sau negre, piesa descoperită provenind din bordei. S-au găsit puține fragmente de chiup cu peretele zvelt și buza îngustă, orizontală, cu o mică nervură la exterior. S-au recoltat și două imitații de kantharoi din pastă roșie, pictat cu o bandă orizontală de culoare roșu-maroniu.
Ocupatiile dacilor de la Sinca Veche
Localnicii daci se ocupau în primul rând cu agricultura, dar și cu păstoritul, pescuitul și țesutul, ca și cu olăritul. Erau o comunitate de meșteri olari, care furnizau altor așezări contemporane, nu numai recipiente ceramice de uz comun, ci și vase „de lux“, ilustrativ în acest sens putând să fie micul vas pictat și denarul de la Tiberius reprezentând probabil contravaloarea unor asemenea produse. Este posibil ca dacii de aici să se fi ocupat și cu prelucrarea minereului de fier, aflat din abundență în împrejurimi, dat fiind bucățile de zgură de fier descoperite pe dealul Pleșu.
Este sigur că olarii daci de pe Pleșu, nu lucrau doar pentru nevoile comunității lor, ci și pentru altele din zonă sau regiuni mai îndepărtate, (ocupația comerț) fapt explicat de găsirea în cuprinsul așezării a unei monede romane din argint, din vremea împăratului Tiberius (anii: 14-37 după Hristos), care se adaugă celor cunoscute mai înainte și databile în timpul domniei împăraților Titus (anii: 79-81 după Hristos) și Domitianus (anii: 81-96 după Hristos).
“Fundația Ortodox-Culturală „Maica Sfântă – Bucuria Neașteaptată“ are în preocupările sale și își propune studiul extins și amănunțit al așezării dacice de la Șinca Veche, ca și păstrarea, conservarea și amenajarea spre vizitare a acestui sit arheologic.
Localnicii susțin că, imediat lângă așezarea dacică, spre sud, ar exista și o fortificație din acea epocă, secolul III-IV îHr. și ar fi vorba și despre un castru roman, care nu a fost cercetat arheologic. Ba, localnicii mai vorbesc și despre o movilă de pământ, cum că ar fi mormântul unui general roman. Dacă acestea sunt sau nu adevărate, știe doar Dumnezeu și pământul care le ascunde, iar noi de vrem să aflăm va trebui să cercetăm. Acestea ca și așezarea dacică, sunt acum ascunse sub pământ și vizitatorul trece pe lângă ele fără să știe unde sunt, deoarece peisajul format dintr-un stufăriș des, nu te face să iei aminte.
Mănăstirea rupestră este tot pe partea aceea a drumului actual, al vechiului drum al dacilor și al romanilor, pe partea stângă cum se urcă spre deal și spre schit, unde sunt toate obiectivele istorice aflate la distanță foarte mică unul de celălalt; fapt care ne duce cu gândul că dacii de la Șinca Veche ar fi putut avea locașul lor de rugăciune în Peștera din dealul Pleșu, unde ulterior s-au scobit două bisericuțe ortodoxe.
Așadar ceea ce știm cu certitudine, până acum, este prezența Așezării dacice și a Mănăstirii rupestre din dealul Pleșu, Șinca Veche.
sursa sincaveche
Tuesday, July 19, 2011
Thursday, July 1, 2010
DIN CICLUL DISTRUGEREA ROMANIEI-O ZI BLESTEMATA
AZI AM AFLAT CA UNUL DINTRE LOCURILE MELE DE PUTERE PREFERATE A FOST DISTRUS. Pur si simplu distrus, un loc de o valoare instimabila energetica, culturala si sacra.
Se vede ca s-a inceput o miscare de distrugere a ultimelor locuri sacre ale Romaniei, pentru a ocupa cu programe satanice vortexurile benefice existente...ca mai erau si multe.
Dupa vestea minunata ca altarul manastirii Sfintul Sava va fi distrus in profunzime prin construirea parcarii subterane de la universitate o alta veste de o si mai amre amploare m-a socat azi.
In tara nimanui, vestigii arheologice milenare, sint distruse cu dalta de talibanii moderni.
Tirfa masonica deghizata in crestina Maria Bagiu a distrus- cu permisiunea cui?-locul sfint de mii de ani al dacilor si tracilor, de la Sinca Veche.
Adio!! Cei care nu l-ati vazut pe Zalmoxis, simbolul yin si yang- cel mai vechi din europa datat de aproximativ 6000 de ani- si scrierile dace vechi, nici nu o sa le mai vedeti.
Ca si talibanii si alti dreptcredinciosi ce au distrus in Gobi si CHina opere de arta inestimabile de mii de ani-noroc cu nemtii ca au mai salvat ce s-a putut si le-au dus in Muzeul Etnografiei din Berlin-si dreptcredincioasa noastra jihadista masonica, a pus dalta pe aceste vestigii nepretuite.
Eu i-am scris o scrisoare.
Daca vreti sa-i lasati un cuvint bun, adresa ei de email este:
maria.bagiu@sincaveche.ro
Sursa mea de informatie nefericita de azi este DACIA ROMANIA:
Sub atenta supraveghere a dnei. Maria Bâgiu, templul de la Sinca Veche a fost "renovat" aproape in totalitate. Pe langa faptul ca imediat cum au pus mana pe el anumite persoane, cum s-a prabusit partial, trecutul templului a fost sters cu buretele. Asadar, cu exceptia catorva detalii, restul a fost sters cu dalta de pe pereti. Astfel au disparut pentru totdeuna inscrisurile nedescifrate, vechi de sute sau mii de ani, nu se stie, pentru ca acum nu mai se mai poate verifica, impreuna cu celebrul cap de sanziana si alte reprezentari.
Nu mai vorbim de insemnul din altarul principal (steaua lui David cu simbolul yin/yang in mijloc) care a fost aproape sters, el fiind catalogat drept o prosteala recenta, eventual desenata de legionarii iubitori de iudaism. Precizam ca inca nu au disparut urmele de pasi imprimate in roca, urme pe care asteptam cu drag sa le desfiinteze bravii arheologi. Trebuie sa remarcam, ca o mica paranteza, cu cata gratie prezinta Bagiu locul pe care urma sa-l distruga in toamna lui 2009.
Oricum, acum dupa ce a fost curatat, el este clar un asezamant crestinesc, cu "fresce" proaspete din 2009. In plus, geniile restauratoare au pus si un acoperis de lemn care impidica circulatia naturala a aerului, iar acum o parte dintre pereti sunt uzi, degajand un inaltator miros de mucegai, roca fiind grav afectata. Felicitari, acum, acolo, intr-adevar slujesc pasarelele si floricelele, dupa cum spune Bagi u, calugarii plecand sau, poate, fiind indepartati... Calugari care, mai mult ca sigur, sunt niste mincinosi, atunci cand sustin ca ei sunt urmasii preotilor daci care se rugau in templu.
Monday, May 24, 2010
ZIDURI MEGALITICE LA SINCA VECHE
o
cita reavointa, sa nu se cerceteze arheologic acest sit, ba mai mult sa se construiasca PESTE..
sursa fotografiilor rotaru
Friday, April 23, 2010
URAAAAAAAAAA
MA DUC LA SINCA VECHE.....AZI-ZIUA VICTORIEI ASUPRA RAULUI(SARBATOARE PRELUATA DE CRESTINI CA SFINTUL GHEORGHE) ESTE UNA DINTRE ZILELE SACRE DE LA SINCA.
oRICINE AJUNGE AZI SI INTRA IN TEMPLUL URSITELOR, DACA ISI PUNE O DORINTA CIT DE GREA ESTE, ACEASTA I SE VA INDEPLINI....
SINT CURIOASA DACA O SA TREBUIASCA SA MA IAU IN PIEPT CU"""GARDIENI"""ADICA MUNCITORII CARE NU FAC NIMIC DAR NU LASA PE NIMENI SA INTRE, CA ANUL TRECUT..WISH ME GOOD LUCK
NE AUZIM PE SEARA
oRICINE AJUNGE AZI SI INTRA IN TEMPLUL URSITELOR, DACA ISI PUNE O DORINTA CIT DE GREA ESTE, ACEASTA I SE VA INDEPLINI....
SINT CURIOASA DACA O SA TREBUIASCA SA MA IAU IN PIEPT CU"""GARDIENI"""ADICA MUNCITORII CARE NU FAC NIMIC DAR NU LASA PE NIMENI SA INTRE, CA ANUL TRECUT..WISH ME GOOD LUCK
NE AUZIM PE SEARA
Monday, August 3, 2009
GETII ISI FACEAU CRUCE ACU' 7000 DE ANI
NOT! Sint in spume. Ma felicit cu ambele miini ca am fost acu'4 ani la Sinca Veche si am apucat sa imortalizez pentru posteritate pestera sacra, Templul Ursitelor, asa cum era ea. Ca acu' nu se mai poate.
REWIND ACTION!
Ieri am facut un tur de forta si am plecat de dimineata sa ajungem la Pestera Ursitelor de la Sinca Veche in timp util. Se apropie 6 august, ziua unuia dintre Gemenii sacrii, cel ce avea sa devina in Vest Appollo, a carui origine este hyperboreeana- este nascut in Insula Fericitilor, Insula Leuke, Insula Serpilor ce ne-a fost smulsa atit de misel, dar asta e alta poveste.
6 august, sarbatoare sacra predacica, ce se tine pe teritoriul Romaniei de mai mult de 5000 de ani fara intrerupere, cea mai puternica manifestare fiind cea de pe Ceahlau, este considerata una dintre cele 3 zile de peste an-celelalte fiind 23 aprilie si 1 martie- in care la Templul Ursitelor este bine sa iti pui o dorinta, caci ea se indeplineste cu ajutorul zeilor vechii Dacii.
Marturisesc, ca acum 4 ani cind am fost in aprilie mi-am pus o dorinta foarte grea si s-a indeplinit cam in 3 luni.
Deci am plecat noi spre Sinca Veche, veseli si binedispusi. Am ajuns bine, cu toate ca incepusera caldurile, pe un drum culmea care a fost si asfaltat lately. Cum ajungem noi, ce-mi vazura ochisorii?
In afara de puhoiul de masini-si publicitatea excesiva de de kkt, care are ca efect cresterea fluxului turistic intr-un loc pe care il vrei de rugaciune si meditatie-templul, stupize stupize era in RENOVARE........rrrright.
1-mi se pare normal sa anunti naibii undeva, pentru ca oamenii vin din toata tara-erau masini de Constanta, Covasna si Buca pe acolo, deci faci sute de km si te pomenesti ca nu poti intra in templu, ca e santier.
Intre timp m-am mai calmat un pic, aflind de la o tipa ca renovarea se face de un arhitect ce vrea sa ii redea templului splendoarea predacica de altadata.
LATE EDIT(2016)-minciuna ordinara, de fapt se distrug toate artefactele pre-dacice ce demonstreaza continuitatea noastra in zona.
2-un retardat care cica era pazitorul..il pazea de ursi, de serpi, de ce naiba? s-a luat in gura cu mine-of course fara succes, care voiam sa ma urc pe deal ca sa ating stincile sacre de sus-chestie care s-a dovedit dificila deoarce aluneca pamintul, dar am reusit.
Dupa un scandal monstru si injurii nashpa-again-ce cauta ala acolo sa injure turistii?-am ajuns sus si am atins hornul, acolo pe unde intra energiile solare-cine a mai fost stie.
Dupa ce am coborit am hotarit sa ma bat cu ala daca e nevoie si sa intram totusi inauntru, prietena mea trecind dupa mine, curajoasa, micile scindurele ce te ajutau sa sari peste gaurile sapate si pline acum de apa de ploaie.
3-daca e o lucrare asta nu inseamna ca cineva trebuie sa si lucreze? Nu lucra nimeni acolo, si in afara de nesimtitul cu injuraturile nu era nimeni. Dar noi in principiu nu aveam voie sa intram, cu toate ca nu era decit un panou pe care scria-FACETI-VA AUZITA PREZENTA-eh, nu-i bai, ne-am facut-o.
Pina la urma am intrat si am pornit revolutia-of course- si dupa noi si ceilalti turisti.
Inauntru-stupoare....peste semnul yin-yang-cel mai vechi din Europa si unul dintre cele mai vechi din lume-ultima data fusese datat cu 5000 i.e.n-era aruncata o CRUCE, pictata de 'cuviosii' calugari de la manastirea de sus, ce au inceput sa falsifice ei istoria, spunind ca e un semn ce inseamna pestii crestini si ca chipul lui Zalmoxe ar fi Iisus..lol?
Acum se pare ca cuviosilor nu le mai convine nici varianta cu pestii si si-au permis sa picteze peste un simbol cu o vechime mare, o cruce.
Acum stiti ca nu le am cu crestinismul dar il iubesc pe Iisus, however ce treaba are crestinismul cu religia getilor? Ce facea Iisus in Dacia acum 7000 de ani? Care Iisus?
All in all m-am enervat cumplit vazind cum calugarii-care au inceput sa faca si afaceri luind cu japca un templu pagin si vinzind luminari la 1 leu bucata-imens-se auto instituie in paznicii locurilor sacre pagine si experti in istoria antica..
Partea a doua despre Cetatuia, o alta sursa de dezamagire, coming soon.
Mai multe despre templu aici
