Dupa ce CIA a capatat arhivele si fisele de personal naziste, ea a devenit astfel beneficiara unei mosteniri fascinante, dar greu de gestionat. Un mare prelat din Biserica Anglicana mi-a spus odata ca dupa ce Aliatii au descoperit natura multidimensionala a relicvelor naziste, ei au ramas socati. S-a luat decizia ca cercetarile în domeniul paranormalului sa continue, dar cu evitarea completa a acestui subiect în timpul proceselor pentru crime de razboi.
Desi nazistii au fost cu adevarat o grupare odioasa, multi oameni vor ramâne surprinsi sa afle ca cei care au pus bazele partidului nazist au pornit de la niste convingeri religioase si spirituale. Întreaga poveste, dar si dezintegrarea ulterioara a imperiului nazist, este legata de unul din cele mai influente personaje din istoria celui de-al Treilea Reich, din pacate foarte putin cunoscut astazi: Karl Haushofer.
Desi numele sau apare frecvent în cartile despre nazisti, acestea nu ofera prea multe informatii referitoare la Karl Haushofer. În mod interesant, biografia sa este în general omisa de cartile de istorie. Se stie doar ca a fost un ocultist, bun cunoscator al unor limbi precum rusa, engleza, franceza, sanscrita si japoneza. Se spune chiar ca ar fi vorbit inclusiv chineza si tibetana.
La începutul secolului Haushofer a fost atasat militar la Tokyo, iar abilitatile sale lingvistice l-au ajutat sa puna bazele viitoarei Axe. În plus, a petrecut o lunga perioada în Tibet, unde a devenit membru al preotimii Bon.
Cunoscuti si sub numele de Mantalele Galbene din Tibet, comunitatea Bon reprezenta o religie samanista ce a precedat aparitia budismului tibetan, fiind considerata a fi sursa tuturor religiilor tibetane. Fiind cel mai înalt nod energetic de pe planeta pamânt, Tibetul este considerat un punct de acces esential în reteaua morfogenetica planetara.
Haushofer a avut si o cariera militara deosebita. Capacitatea sa profetica ca general a ramas legendara în timpul Primului Razboi Mondial, ajutându-l sa câstige în lupta. În timp ce îsi comanda trupele pe front nu a fost ranit niciodata si a reusit sa îsi desfasoare soldatii cu o precizie remarcabila în mijlocul celor mai haotice situatii.
A fost un militar extrem de decorat si foarte admirat. Rudolph Hess, cel care avea sa devina fuhrer adjunct al partidului nazist, a servit sub generalul Haushofer si a fost foarte impresionat de geniul acestuia.
Dupa Primul Razboi Mondial, Haushofer a început sa puna în practica directivele primite în Tibet (pe cale spirituala sau naturala). El a adunat alti ocultisti si oameni influenti, înfiintând doua societati: Societatea Thule si Societatea Vril.
Societatea Thule a fost numita astfel dupa numele tinutului mitologic al Hiperboreei, despre care se spune ca ar fi existat la Polul Nord sau în apropierea acestuia. Thule a fost capitala acestuia si pamântul natal al rasei ariene. În mitologia greaca, zeul Apollo a fost un hiperborean care l-a ucis pe Pithon, un sarpe urias, si a înfiintat Oracolul de la Delphi.
Pythia a fost marea preoteasa a acestuia. Se crede chiar ca Pitagora însusi (o alta mare figura legata de scolile misterelor) a învatat la scoala hiperboreanului Apollo sau ca a fost o încarnare a acestuia. Pitagora a ramas vestit pentru învataturile sale prin care îsi ajuta adeptii sa evolueze cu ajutorul principiilor geometriei sacre.
Societatea Thule avea la baza o mostenire spirituala foarte bogata. Nu se stie exact ce cunostinte erau predate în cadrul ei, dar este greu de crezut ca membrii ei erau o simpla adunatura de fanatici arieni, asa cum sunt prezentati caricatural în anumite carti. Este cert însa ca i-au manipulat cu multa pricepere pe adevaratii fanatici arieni, folosindu-se de mitul arian pentru a-si atinge scopurile.
Societatea Thule avea doua ramuri distincte. Una era ramura ezoterica, condusa de Rudolph Steiner, un faimos ocultist si om de stiinta. Steiner era artist si un om minunat, care ar fi putut crea o întreaga Renastere, daca ar fi avut posibilitatea.
Cealalta ramura a Societatii Thule era exoterica si era alcatuita îndeosebi din industriasi, bancheri si sustinatori de tipul Camasilor Brune din perioada de început a nazismului. La scurt timp, Hitler a fost ales ca sef al ramurii exoterice, dupa care a renuntat la influenta lui Steiner, pe care l-a alungat literalmente din tara.
Simultan cu Societatea Thule, Haushofer a creat si Societatea Vril, preocupata de restabilirea stravechii culturi a atlantilor si de corectarea greselilor facute în vremea acestora. Cuvântul vril înseamna energie psihica. Haushofer a apelat la serviciile a doi mediumi profesionisti, care tineau lecturi si care au sfârsit prin a stabili un contact cu extraterestrii, care au acceptat sa le împartaseasca din secretele lor tehnologice..
(de fapt este vorba despre die vrilerinnen mai ales de Maria Orsic-nota mea)
S-au facut tot felul de planuri si schite, initiate înca din anii 20. Se spune ca germanii au construit farfurii zburatoare, care s-au dovedit însa aparate de lupta extrem de neperformante, întrucât nu erau suficient de flexibile pentru a-si nimeri tintele. Societatea Vril a fost secreta si nu a contribuit neaparat la efortul de razboi. Multe din secretele ei au fost ferite de ochii lui Hitler si ai oficialitatilor naziste de frunte.
Dupa înfiintarea societatilor Thule si Vril, Karl Haushofer a continuat sa desfasoare o activitate de culise, dar a devenit si profesor la Universitatea din Munchen. Dupa ce si-a luat doctoratul, chiar înainte de declansarea Primului Razboi Mondial, dr. Haushofer a inaugurat o noua materie, intitulata Geopolitica.
Rudolph Hess si-a cautat fostul general pe care l-a admirat atât de mult pe timpuri si a devenit un student pasionat al noii materii. Se spune despre Hess ca ar fi fost complet vrajit de capacitatea intelectuala si oculta a profesorului sau. În timpul acestei perioade petrecute la Munchen l-a descoperit el pe Adolf Hitler.
Dupa razboi, Hitler a lucrat pentru serviciile secrete ale armatei si s-a infiltrat în grupurile comuniste din Munchen, care reprezentau o veritabila amenintare pentru structura politica a Germaniei. Dupa anihilarea gruparilor comuniste, el i-a turnat pe liderii acestora, care au fost arestati si împuscati.
Prestigiul lui Hitler a crescut mult odata cu aceasta actiune, iar prezenta sa în berariile aglomerate a devenit tot mai proeminenta. Discursurile sale despre complotul caruia i-a cazut prada Germania au devenit din ce în ce mai pasionale. Cunostintele sale politice si ezoterice erau remarcabile si era cunoscut ca un om capabil sa tina piept oricarei dezbateri cu diversi contraopinenti, inclusiv cu oameni profund religiosi.
Într-o zi, Rudolph Hess l-a auzit vorbind pe Hitler si a ramas foarte impresionat. Era convins ca are de-a face fie cu un mesia, fie cu un nebun, dar nu era înca sigur în ce categorie trebuie sa-l încadreze. Hess a recunoscut marile calitati de lider ale lui Hitler si i l-a prezentat lui Haushofer. Astfel, cei trei au devenit prieteni.
În anul 1923, Hitler a pus la cale asa-numitul Puci din Beraria din Munchen. El a adunat un grup de prieteni înarmati si loiali si a încercat sa rastoarne guvernul bavarez. Nu au ajuns însa foarte departe.
În timp ce marsaluiau pe strazile din Munchen, armata bavareza a deschis focul. Se spune ca Hitler a fost primul care a fugit, dar multi dintre asociatii sai au fost împuscati. Hitler a fost arestat, dar Hess a scapat fugind în Austria. Hitler a fost judecat si condamnat, desi a tinut un discurs remarcabil în apararea sa. Haushofer a fost atât de impresionat de acesta încât s-a decis sa faca din el un mesia german.
Hitler a fost condamnat la noua luni de închisoare, iar Hess si-a afirmat loialitatea întorcându-se în Germania si acceptând sa împarta aceeasi celula cu el. Haushofer i-a vizitat în timpul acestei perioade si a contribuit probabil cu cel putin un capitol la lucrarea de capatâi a lui Hitler, Mein Campf. Când Hitler a iesit din închisoare, Haushofer l-a învatat cum sa se îmbrace, pavându-i practic drumul catre succes.
În timp ce Hitler îsi urma calea, se spune ca în Germania s-a produs un alt eveniment remarcabil.
Maia Shamayyim de la scoala Misterelor Steaua lui Isis afirma ca în anul 1923 s-a experimentat o calatorie în timp în care au fost implicati si nazistii. Maia se afla în contact telepatic cu Tahuti (pe care ea îl numeste Thoth), care i-a spus ca bucla temporala de la Montauk nu a început cu Experimentul Philadelphia din anul 1943, ci în 1923, când anumiti membri importanti ai Societatii Thule au colaborat cu Loja lui Aleister Crowley, Astrum Argentinum (Ordinul Stelei de Argint a Iluminatilor), dând nastere unui proiect hibrid care a fost numit Phisummum.
Scopul proiectului si al ordinului secret care l-a coordonat era calatoria în timp. Acest ordin secret era cunoscut sub numele de Ordinul Soarelui Negru.
Întrucât nu prea am încredere în informatiile transmise telepatic, am sunat-o pe Maia si am întrebat-o de unde a auzit de Ordinul Soarelui Negru. Personal, nu auzisem niciodata de el si la vremea respectiva nu stiam nici macar ca acesta este numele sub care este cunoscut centrul galaxiei. Maia mi-a raspuns ca nu a citit si nu a auzit nimic despre acel ordin, cu exceptia comunicarii telepatice.
În anul urmator au aparut informatii suplimentare, când am primit un fax de la un barbat din Germania care îmi spunea ca avea contacte cu Societatile Thule si Vril, si ca acestea continuau sa existe si la ora actuala. Avea multe sa-mi spuna, dar informatiile erau mult prea sensibile pentru a fi transmise prin fax.
De aceea, a ramas sa ne întâlnim în persoana. sase luni mai târziu, m-am întâlnit cu aceasta persoana într-o camera de hotel din New Jersey. Mi-a explicat ca cea mai mare parte a literaturii americane despre Societatile Thule si Vril este incorecta, prezentându-l pe Haushofer ca membru al acestor societati, nu ca fondator.
Conexiunea cu Tibetul este amintita rareori, cel mult sub forma unei aluzii. În timp ce îmi explica toate aceste lucruri, l-am întrerupt si l-am întrebat daca a auzit de un ordin secret al Soarelui Negru. Mi-a raspuns ca da. Era chiar subiectul despre care se pregatea sa-mi vorbeasca în continuare! Nu îmi propun însa sa intram în detalii, întrucât acestea nu sunt direct legate de subiectul cartii de fata. Am vrut doar sa demonstrez ca informatiile Maiei s-au confirmat indirect. De aceea, voi continua cu relatarea ei.
Prin proiectul Phisummum, Ordinul Soarelui Negru îsi propunea sa aduca Sfântul Graal dintr-un secol anterior si sa-l dea unei persoane menite sa joace rolul Antichristului, cu scopul de a echilibra cele doua forte si de a cea o constiinta transdimensionala.
La eveniment au participat Aleister Crowley si alti magicieni. Unii dintre ei erau nazisti cu rang înalt. Se pare ca s-au folosit tehnici de magie sexuala, iar ca sursa de putere magica s-a utilizat sulita lui Longinus. Ordinul Soarelui Negru a aranjat astfel lucrurile încât sa controleze rezultatele finale.
S-a creat astfel o mica fereastra în timp, distorsionata, iar cei prezenti si-au dat seama cât de coplesitoare este puterea cu care se jucau. În anul respectiv, autorul proiectului, Dietrich Eckhart, a murit, iar succesorii sai (care dispuneau de o întelegere înca si mai mica decât el) au creat o bucla temporala care avea sa conduca la Experimentul Philadelphia din anul 1943, la evenimentele de la Montauk din 1634, la Bannock Hill din perioada lui Merlin si la alte câteva locuri din lume.
Tot ce am mai aflat de la Maia a fost faptul ca dupa „explozia temporala” din anul 1923, un anume dr. Karl Obermeyer a furat o caseta care continea un numar de cristale absolut cruciale pentru proiect. Acestea fusesera create printr-un proces dificil si de lunga durata, asemanator fisiunii nucleare, cu diferenta ca atomii erau manipulati într-un spatiu inversat de tip gaura neagra.
Toate aceste informatii se coroboreaza cu ceea ce a auzit de multa vreme Preston Nichols: ca cel de-al Doilea Razboi Mondial a fost un razboi al timpului. De pilda, filmul Experimentul Philadelphia II prezinta un scenariu în care nazistii au reusit sa calatoreasca în timp.
Mai este însa nevoie de multe informatii si de cercetarea serioasa a perioadei naziste înainte de a ne face o parere exacta despre calatoriile în timp ale acestora. Deocamdata, unicul lucru pe care dorim sa-l subliniem se refera la faptul ca în aceste experimente au fost implicate ordine mistice serioase, care nu se joaca cu aceste forte.
Aceste societati secrete l-au considerat de la început pe Hitler ca un Copil al Lunii sau ca un mesia ce putea fi folosit pentru reunificarea lumii si pentru reconstruirea Turnului Babilonului, în scopul de a fuziona constiinta sociala cu constiinta suprema. Asa se explica alegerea svasticii, simbolul bunastarii si al echilibrului fortelor primordiale în om
.
Potrivit legendelor care circula prin comunitatea celor preocupati de OZN-uri, pleiadienii aveau legaturi strânse cu membrii societatii Thule si s-au împrietenit chiar cu Hitler. Ei i-au furnizat acestuia tehnologia necesara pentru construirea OZN-urilor, care ar fi fost vazute chiar pe teatrul operatiunilor de pe frontul cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Contactul meu din Germania mi-a spus ca în literatura lor nu exista informatii referitoare la pleiadieni, care par sa fie în întregime o inventie a americanilor. Apar în schimb informatii referitoare la aldebarani, care ar fi contactat într-adevar membrii societatii Vril. Analiza hartii ceresti arata ca ambele sisteme sunt foarte apropiate de constelatia Taurului.
Pe masura ce Hitler avansa pe scara puterii, el i-a pus la dispozitie lui Karl Haushofer toate resursele de care avea nevoie. Se pare ca acesta a creat doctrina stiintifica nazista si planul de dominatie germano-japoneza asupra lumii.
Numele de „Axa” dat aliantei dintre Germania, Japonia si Italia, a avut ca baza de pornire schimbarea axei pamântului (despre care am discutat anterior, în capitolul despre precesiunea echinoctiilor si despre yuga) si corespondentele firesti ale acesteia cu alte corpuri ceresti, precum soarele negru din centrul galaxiei noastre.
Asa cum am afirmat mai devreme, centrul galaxiei este considerat momentul zero al timpului. Haushofer stia foarte bine acest lucru. Sa nu uitam ca era un om genial, care a orchestrat descoperirea tablitelor sacre din Tibet si al carui obiectiv era de a readuce lumea la originea ei divina.
A actionat simultan ca un phree si ca un catholi, fiind probabil cel mai bun exemplu ca cele doua concepte aparent opuse se trag din aceeasi sursa unica. Unul din principalele motive pentru care a esuat a fost Adolf Hitler.
Un intelectual de mare forta si un magician eficient, Hitler era extrem de precis în actiunile sale. Dupa ce a pus ochii pe sulita lui Longinus, el ar fi putut-o lua cu forta imediat dupa ce a preluat puterea în Germania, dar a preferat sa astepte pâna la anexarea legala a Austriei, dupa care a pregatit actele necesare pentru preluarea legitima a talismanului
.
Viziunile mistice pe care le avea i-au confirmat ca trebuie sa aiba sulita pentru planurile sale malefice. stia foarte bine ca a fost un ales al raului, dar a acceptat acest rol si l-a dus pâna la capat. La fel ca si Christos, stia ca în final va muri. Aceasta a fost ipostaza de Anticrist a lui Hitler (nu exista în întreaga istorie a umanitatii un alt nume care sa atraga atâta atentie pentru faptele rele pe care le-a facut).
Asa cum afirmam în lucrarea O noua calatorie la Montauk, rolul lui Christos si cel al Anticristului sunt intim legate între ele.
În cele din urma, marile planuri ale lui Haushofer au fost împiedicate de situatia evreilor. Haushofer nu avea un interes deosebit de a-i sterge de pe suprafata pamântului pe evrei. Dimpotriva, el aprecia în mod deosebit religia lor, iar sotia si fiul sau erau partial evrei. Am citit chiar o referinta potrivit careia el însusi era pe sfert evreu. Din pacate, teoria sa geopolitica impunea o suprematie ariana asupra lumii.
În realitate, Haushofer nu a fost unicul nazist de rang înalt care era favorabil evreilor. Hermann Goering, cel care urma la comanda armatei daca Hitler murea, era renumit pentru ca a lasat sa scape din lagarele de concentrare un mare numar de evrei, întrucât multi dintre ofiterii sai erau casatoriti cu femei evreice.
Goering nu avea o orientare rasista, dar a fost nevoit sa urmeze politica vremii. Eforturile sale au fost stopate dupa ce Heinrich Himmler i s-a plâns lui Hitler, care i-a dat un ordin sever de a înceta cu asemenea actiuni caritabile.
Haushofer nu era doar un om de geniu; se spune chiar ca si-a folosit capacitatea de clarviziune în slujba efortului de razboi. El a fost cel care i-a spus lui Hitler când trebuie sa invadeze Polonia, iar mai târziu Franta, si toata lumea s-a minunat cât de corecte au fost sfaturile sale. Lucrurile s-au desfasurat cu o precizie maxima, desi multi generali nazisti priveau cu neîncredere viziunile lui Haushofer, care nu se potriveau cu planurile din cabinetele lor.
Din pacate, pe masura ce Hitler si-a început campania victorioasa, el a început sa aplice Solutia Finala, lucru care l-a dezgustat peste masura pe Haushofer. Acesta dorea deposedarea evreilor de puterea politica, dar în nici un caz masacrarea lor. Atât el cât si membrii societatilor Thule si Vril si-au dat seama ca Hitler a fost o carte proasta, scapata de sub control.
La vremea respectiva, Hitler devenise un dictator absolut si si-a pierdut respectul pentru societatile secrete care l-au propulsat la putere. Nu este totusi exclus ca anumiti membri ai acestor societati sa fi fost de acord cu el, stiind ca Hitler îsi îndeplineste perfect rolul de Anticrist.
La nivel conspirational si strategic, probabil nici o alta persoana nu simtea o mai mare responsabilitate pentru ascensiunea lui Hitler ca si Karl Haushofer. De aceea, el a pus la cale un plan si si-a contactat o veche cunostinta, bine cunoscuta în cercurile magice din Germania. Era vorba de Aleister Crowley.
Fiind în razboi cu Anglia, Haushofer nu putea zbura pur si simplu în aceasta tara. De aceea, el s-a folosit de serviciile secrete si de un pasaport de Vatican, întâlnindu-se cu Ian Fleming la Lisabona, capitala Portugaliei.
Faimos îndeosebi pentru romanele sale cu James Bond, Fleming este mai putin cunoscut ca agent al M16 (echivalentul britanic al CIA). Haushofer dorea ajutorul ocult al lui Crowley si i-a vorbit despre planul sau lui Fleming, care îl cunostea personal pe magician. În cele din urma, Haushofer a reusit sa ajunga în Anglia si s-a întâlnit cu Crowley. Decizia celor doi ar fi trebuit sa aiba un efect profund asupra razboiului.
Planul consta în utilizarea vechiului adept al lui Haushofer, Rudolph Hess, care urma sa zboare în Scotia, oferindu-le englezilor pacea. Trebuia sa se puna astfel capat macelului, care scapase de sub control. Crowley i-a transmis lui Hess o serie de informatii oculte.
Simultan, la Ashdown Forest s-a tinut o ceremonie magica extrem de complexa, pazita de militari. La ritual a participat si Amado Crowley (care, de altfel, nu este unica sursa ce confirma aceasta informatie). Cel care a condus ritualul de aducere a lui Hess în Anglia a fost Aleister.
Dupa un zbor cu multe peripetii, Hess a reusit sa se parasuteze în Scotia, unde s-a întâlnit cu vechea sa cunostinta, Ducele de Hamilton, cu scopul de a face pace între cele doua natiuni aflate în razboi. Churchill a refuzat sa se întâlneasca însa cu Hess, neavând la vremea respectiva intentia de a face pace.
În lucrarea Nimeni nu îndrazneste sa îi spuna conspiratie, Gary Allen afirma ca Churchill avea chiar interese financiare în anumite fabrici de armament din Germania, care de altfel nici nu au fost bombardate.
Cert este ca Aleister Crowley si-a respectat cuvântul, iar rolul sau nu a fost deloc unul minor. Dupa ceremonia magica si plecarea lui Hess, nimic nu a mai mers bine pentru nazisti.
Hitler era furios. Haushofer nu mai avea nici o influenta asupra lui. Hitler nu mai asculta de astrologi si de ocultisti, întrucât ajunsese sa se teama de ei. Împotriva tuturor sfaturilor, el a invadat Rusia, iar zarurile au început sa se încline în favoarea aliatilor.
Desi episodul amintit mai sus i-a redus statutul lui Haushofer, el nu a ramas nici pe departe lipsit de putere. A pus la cale asasinarea lui Hitler, care trebuia pusa în aplicare de fiul sau Albrecht. Tentativa a esuat, iar Albrecht a fost condamnat la moarte. A stat în închisoare aproape un an, timp în care a scris sonete, plângându-si soarta.
Albrecht s-a întrebat de ce trebuie sa moara atâtia oameni, în timp ce Hitler continua sa ramâna în viata din cauza ca cineva a mutat îl ultima clipa servieta cu bomba. Înainte de a muri, Albrecht Haushofer a înteles ca Hitler trebuia sa supravietuiasca, pentru a-si duce pâna la capat rolul de Anticrist.
El a scris ca oamenii trebuie sa cunoasca oroarea absoluta declansata de acest om, pentru a nu mai lasa niciodata sa se întâmple asemenea lucruri. La scurt timp înainte de sinuciderea lui Hitler în buncarul sau, Heinrich Himmler a dat ordin ca Albrecht sa fie executat. Se pare ca se temea ca acesta sa nu-l implice si pe el în tentativa de asasinat.
Dupa razboi, Karl Haushofer a fost primul ocupant al asa-numitei „Case de Oaspeti”, dupa cum avea sa fie cunoscuta. Era vorba de o casa mare din Nurenberg în care „nazistii ne-periculosi” erau tinuti într-o forma usoara de arest. Hess nu si l-a amintit pe Haushofer sau pe alti membri de rang înalt ai partidului nazist. Faptul este consemnat de toate manualele de istorie si nu este disputat.
În mod evident, persoana judecata la Nurenberg în calitate de Rudolph Hess era fie o dublura a acestuia, fie un individ caruia i s-a spalat creierul. A fost întemnitat de viata si nu i s-a mai permis sa vorbeasca despre trecutul sau nazist.
Exista cel putin doua relatari diferite referitoare la moartea lui Karl Haushofer. Una sustine ca ar fi comis harakiri, ritualul japonez al sinuciderii, la data de 14 martie 1946. Potrivit unui raport al celui care l-a interogat, parintele Edmund Walsh, ar fi murit însa prin otravire cu arsenic la data de 10 martie 1946.
Mai am si o descriere a mortii sale la data de 9 martie, care sustine ca s-a otravit cu arsenic, împreuna cu sotia sa. Haushofer ar fi murit, dar sotia sa nu. Când s-a trezit, aceasta s-a spânzurat de o grinda. Pe scurt, moartea sa este la fel de putin cunoscuta cum i-a fost si viata.
În septembrie 1946, Edmund Walsh a scris un lung articol despre Karl Haushofer în revista Life. În articol nu se prezinta însa ca preot, ci ca geostrateg militar. Relatarea mi se pare însa suspecta, întrucât Walsh nu pomeneste nimic de calitatile oculte ale lui Haushofer. Dincolo de atitudinea sa condescendenta si aparent corecta fata de Haushofer, exista câteva aspecte în articol pe care le consider interesante.
La un moment dat, Walsh a dispus ca Haushofer sa fie plimbat prin ruinele de la Nurenberg pentru a vedea cu ochii lui dezastrul care a urmat ca o consecinta a teoriilor sale. De fapt, Haushofer s-a plâns ca teoriile sale au fost aplicate gresit de nazisti. Walsh afirma ca acesta a fost foarte afectat când masina s-a oprit si a vazut statuia unui cal în mijlocul ruinelor bisericii St. Egidien.
Statuia îl comemora pe Împaratul Wilhelm I, fondatorul Imperiului German si era uimitor faptul ca rezistase în mijlocul ruinelor, în conditiile în care totul în jurul ei era facut praf. Iata ce spune autorul în articol:
„Printr-unul din acele paradoxuri care se petrec uneori în timpul bombardamentelor, aceasta statuie a ramas intacta în mijlocul ruinelor, calaretul privind cu mândrie la dezastrul imperiului nazist. Haushofer l-a privit mult timp în tacere. Nu cred ca trebuie sa mai scot în evidenta simbolismul momentului”.
Am vorbit despre Nurenberg în lucrarea O noua calatorie la Montauk, în care am afirmat ca acesta a fost unul din punctele luate în vizor de fortele aeriene ale aliatilor. Simbolismul calului este bizar. Duncan mi-a spus adeseori ca simbolul calului de aur se afla în mijlocul unui oras în ruine.
Walsh a mai facut o afirmatie interesanta legata de Haushofer. Se pare ca ultima dorinta a acestuia a fost ca mormântul sau sa fie anonim. Exista numai doua motive care pot justifica aceasta cerere. Fie Haushofer nu dorea ca mormântul sau sa fie scuipat, fie nu dorea sa se stie ca a murit.
Între altele, Haushofer a fost seful unei organizatii numita Germanii din Strainatate, cu misiunea de a exporta cultura germana în întreaga lume. Un lucru este cert: dupa razboi, societatile Thule si Vril au intrat în anonimat. Nu este chiar exclus ca el sa fi scapat cu viata si sa li se fi alaturat.
Karl Haushofer avea o vorba preferata: „Cel care calareste un tigru nu se poate astepta sa scape prea usor”. Cam asa s-a desfasurat si viata sa. Când s-a dat jos de pe tigru, a nimerit în bratele lui Aleister Crowley, despre care credea ca îl poate ajuta sa îndrepte dezastrul pe care l-a creat.
Factorii care au contribuit la încheierea razboiului în Europa au fost numerosi, dar nu poate fi contestat ca Aleister Crowley a fost seful orchestrei. El a fost cel care a initiat ritualul care a condus la caderea nazistilor si pe care îl putem considera, pe buna dreptate, ca fiind ora cea mai întunecata a nazistilor.
The Montauk Project and the Philadelphia Experiment - First Underground Interview !!!
Man în black. OZN-uri. Reptilieni. Persoane răpite de extratereştrii. Industria hollywood-iană a exploatat la maxim aceste subiecte şi oficial ni se spune că „toate acestea există doar în filme”. Există civilizaţii extraterestre? Sunt acestea în contact cu Pământul? O scurtă incursiune în dosarele istoriei ne arată şi o altă faţă a poveştilor cu extratereştrii. De această dată, una care există nu doar pe ecranele cinematografelor.
În ultimele decenii am fost destul de obişnuiţi cu romane şi filme ştiinţifico-fantastice în care apăreau fiinţe şi nave extraterestre. Prin urmare, ideea că nu suntem singuri în univers a început să dobândească forţă. Există multe dovezi care susţin acest lucru:
Există surse credibile care afirmă că încă din 1934 preşedintele Roosevelt a făcut o înţelegere secretă cu anumiţi extratereştri. Din relatările referitoare la proiectul Montauk aflăm, de asemenea, că Nikola Tesla avea contacte cu o grupare extraterestră ce era orientată benefic în intenţiile ei. Unul din oamenii de ştiinţă care au participat la acest experiment, Alfred Bielek, afirma:
Mergând în timp până la vremurile în care se menţionează prezenţa omului pe Pământ, apare o altă întrebare: “Ce anume ar fi putut să-l facă pe om să devină om începând să folosească uneltele? De unde ideea asta?
