Stiu ca nu sint impecabila in sensul castanedian de a nu pierde energie in interactiunile mele zilnice.Ma lupt cu asta zi de zi si esuez lamentabil.Aproape de fiecare data.
Dar cind aruncata in praf pling cu lacrimi de singe ce-mi lasa dire murdare pe obraji, ma ridic mai puternica.Inca o data. Inca o zi. Inca o moarte.
E greu sa-ti pierzi iubitul. E greu sa vezi cum un necunoscut se transforma in amic, apoi in cel mai bun prieten, apoi in iubit-cea mai draga fiinta de linga tine. Treci cu el prin greutati si bucurii si nopti salbatice. Si apoi intr-o zi iubitul cade si se transforma in prieten. Si in alta zi prietenul se transforma in absenta. Uneori prin aburii absentei mai apar frinturi din cel ce-a fost cindva cealalta parte a ta si il privesti de parca-l vezi prima data.E un necunoscut de fapt si nu mai conteaza ca in alta viata ti-a fost iubit.
Ingerii pling, nu-i credeti pe cei ce spun ca nu pot simti nimic. Si uneori, noaptea se coboara pe pamint si intra-n trupurile noastre, pe furis, nevazut, cind facem dragoste.
