Pentru ca a fost un copil adorabil care facea vrabiute din lut si apoi le sufla duh de viata si le trimitea in inaltul cerului.
Pentru ca la 12 ani le dadea infatuatilor aia de farisei din Templu, care credeau ca sint cei mai tru, lectii de religie si aia stateau cu gura deschisa, pocniti in cap de Duhul sfint.
Pentru ca s-a smerit ca sa implineasca scripturile, nascindu-se intr-o pestera, alaturi de animale (atentie la miel), ca sa ne atraga atentia noua, cei mindri, ca smerenia si simplitatea inimii este virtutea suprema.
Pentru ca o iubea pe Maryam, maica Sa, asa cum putini dintre noi o facem, cu inima lui de copil etern.
Pentru ca Il ajuta pe sfintul Iosif sa faca mese de lemn, si cind mai gresea intindea lemnul taiat prea scurt prin cuvintul Sau sacru.
Pentru ca l-a iubit si l-a inteles pe Iuda, si l-a asteptat insetat pe cruce ca sa-l ierte, sperind pina in ultima clipa ca acesta se va intoarce la El.
Pentru ca torturat pe cruce, s-a gindit la noi si ne-a unit mistic cu El prin Ioan, ucenicul iubit si prin Maica Sa inlacrimata.
Pentru ca prima fiinta careia i s-a aratat inviat a fost Maria Magdalena, cea iertata pentru ca a iubit mult, cea intocmai cu apostolii, ucenica ce L-a inteles cel mai bine.
Pentru ca a spart portile iadului si i-a scos pe toti de acolo, lasind dracii cu buza umflata, in lacrimi de nervi.
Pentru ca si azi, ca in fiecare an, ne trimite Lumina Sa Sfinta la Ierusalim, ca sa vedem ca El e cu noi mereu si ca a biruit.
Pentru ca El, fiul omului ne arata cum putem sa redevenim fiii lui Dumnezeu.
Iisuse lumina lumii Te iubesc. Ramii cu miine!
0 comments:
Post a Comment