Firidă în incintă
Autor photo: R. G.
Audienii au trăit în Zona de Curbură – o spun izvoarele scrise şi unele urme de la rupestre. Un element aparent minor – firida – poate oferi indicii nebănuite. Casele din zona deal - munte ( cel puţin cele din Curbură ), în ultimele două secole au fost construite ţinându-se cont de vorbele ce au venit din vechime: soclul faţadei are cel puţin 2 metri ( terenul în pantă obligă la aşa ceva ) , casa are beci ( sub una din camere sau două – mai rar), beciul are firidă şi ascunzătoare ( eventual).
Beciul are independenţă energetică totală; foarte rar în beci este săpată fântâna pentru apă sau pentru alimente; de obicei, dacă au fost condiţii financiare , acestea există în curte , independent de casă. Firida din beci apare odată ce zidul se înalţă, gospodarul insistent o „ încastrează“ în zid prin participarea a cinci lespezi şi realizează un cub sau un paralelipiped cu o faţă liberă, aceea care dă în beci şi este anexată sau nu o uşiţă.
Ce se păstrează în firidă: a) substanţe benefice: vasele cu hrana de o zi, oale cu hrană conservată ( ex: carne în untură) şi , mai în spate … sticla cu agheazmă. Este simplu de înţeles că acest loc „ ţine rece “ şi străluce de curăţenie. Dacă în gospodărie există fântăna pentru alimente , atunci în firidă erau ţinute „ la loc curat “ pietroaiele pentru murături şi pisălogul pentru grîul de colivă ( făcut din piatră sticloasă).
b) dacă adăpostea substanţe periculoase ( foarte rar ) , atunci firida avea fereastră şi încuietoare . Această anexă – firida din beci – are ca strămoş firida din grote. Toate incintele rupestre au firide: Cetăţeni, Corbii de piatră, Şinca Veche, Basarabi - Murfatlar, în Moldova şi de aici şi de dincolo, etc. La Aluniş – Colţi există firide şi în bisericuţă ( în naos şi în altar ) şi în chilii. În una din chilii există o „laviţă“ dăltuită în rocă, iar dedesubtul ei – un început de firidă.
Dacă „Scaunul“ a fost parte componentă a unei „ construcţii“ ( multe prefixe „stră“ în faţa lui „ vechi “ ) , atunci şi acolo trebuie luate în considerare unele firide ( reper pentru vechimea Scaunului poate oferi Platoul cu semne – semne încă nedescifrate; acum foarte grabnic supuse trecerii !). Firida rupestrelor este făcută în perete şi nu peretele face firida precum în cazul zidirii.
Peretele despărţitor ce izolează altarul fiind „ artificial“, putem bănui că incinta a fost iniţial o singură încăpere şi firidele – mici altare ale acelor momente. Înspre sud – firida cea mare – nu are aspectul de lucru început, suprafaţa peretelui din spatele firidei arată a produs final şi nu a obiectiv început şi părăsit pe timpul lucrului; poate o piatră a rotării închisă. Prezenţa firidelor - altar în aceiaşi grotă face posibilă aprecierea că momentul primelor dăltuieli în piatră coboară ca vechime spre secolul al IV-lea, în unele locuri, sau înainte de Hristos – în altele ( unde există mai multe indicii).
Firide în aer liber
Autor photo: P. R.
Dicţionar camborean:
răgălie= răgăţână, ratină, spleanţă , schirnoavă,baraidună,buduhală, lişcută.
de Grigore Rotaru Delacamboru
0 comments:
Post a Comment