În casa fiecărui creştin se găseşte cel puţin o icoană a Maicii Domnului, ea având, cu siguranţă, cele mai multe reprezentări din iconografia ortodoxă. Cele mai multe dintre acestea au o istorie interesantă, de multe ori neştiută de credincioşii care le posedă.
Despre icoana „Sporirea minţii” nu ştiam foarte multe, de fapt, nu ştiam nimic. Am aflat că ea este considerată ajutătoare a copiilor, dătătoare a harului înţelepciunii şi vindecătoare a slăbiciunii minţii. M-am gândit că poate am zărit-o, cândva, dar mintea mea nu a reţinut denumirea ei, aşa că am căutat rapid pe internet această reprezentare a Fecioarei Maria cu pruncul.
Maica Domnului este reprezentată împreună cu pruncul Iisus, în picioare, înfăşuraţi până la umeri într-o mantie, frumos ornamentată. Capetele lor sunt acoperite cu coroane de aur, iar deasupra sunt zugrăviţi trei heruvimi şi un alt heruvim, cu aripile larg deschise, este reprezentat sub picioarele lor. În spatele lor se află poarta raiului, iar în partea de jos a icoanei este reprezentată imaginea Ierusalimului ceresc. Pe părţile laterale sunt reprezentaţi îngeri stând în picioare sau îngenuncheaţi pe nori, având în mâini câte o lumânare aprinsă.
La origine, ea este o icoană rusă mai rară care se păstrează astăzi în Biserica Acoperământul Maicii Domnului din Romanov-Borisoglebsk, astăzi oraşul Tutaev. Originile ei se pare că datează din secolul al XVII-lea, din timpul patriarhului Nikon, atunci când a avut loc răscoala rascolnicilor provocată de neînţelegerile cauzate de revizuirea cărţilor de cult şi a practicilor religioase din Rusia.
Din cauza acestor tulburări, un om evlavios, care era şi iconograf, frământat de situaţia îngrijorătoare din ţara sa, neştiind cum să procedeze în această situaţie, a ajuns aproape să-şi piardă minţile, moment în care s-a rugat cu putere Maicii Domnului ca să primească ajutor. Aceasta i s-ar fi arătat, cerându-i să picteze o icoană cu chipul ei, iar din istorisirea protoiereului Vladimir Miroslavski, cel care relatează întâmplarea, pictorul nu a reţinut destul de bine imaginea Maicii Domnului şi s-a rugat către aceasta de mai multe ori, ca să–i lumineze mintea şi astfel să încheie lucrarea.
Alte reprezentări ale icoanei s-au mai descoperit în Catedrala Schimbării la Faţă din oraşul Ribinsk, gubernia Iaroslavului, dar se pare că această versiune s-a pierdut şi în Biserica Maicii Domului din Tihvni în secolul al XVIII-lea.
