Istorie sau mitologie? Aflata la cateva mile dinstanta de Edinburgh, initial cunoscuta drept capela Sfantului Matei, capela Rosslyn ascunde multe secrete...
Pentru pasionatii de mistere si chiar pentru orice turist curios, capela a devenit in ultimii ani, o veritabila Mecca.
Constructia a fost ridicata de printul de Orkney, Sir William St Clair (dupa unii Sinclair), in 1446. De fapt, ea constituia doar o parte dintr-un vast ansamblu religios, proiectat a avea, in final, forma unei cruci, ansamblu care nu a fost insa niciodata finalizat. Printul de Orkney a murit in 1484, fiind inhumat in interiorul capelei iar urmasii sai nu au mai vrut sa continue lucrarea, care deja aproape ii secatuise financiar.
Reforma brutala impusa de Henric al VIII-lea a dus la distrugerea altarului capelei, in 1592 si de atunci pana prin secolul 18, cladirea a ramas in parasire, ruinandu-se treptat. Trupele lui Oliver Cromwell au folosit-o drept grajd dar s-au ferit sa o distruga, asa cum au facut cu alte edificii catolice. Abia in 1736, un urmas al clanului St Clair, James, va face unele reparatii, refacand complet acoperisul capelei. Un secol mai tarziu, arhitectul David Bryce va intreprinde reparatii capitale, la comanda lui James Alexander, al treilea conte de Rosslyn.
Capela a fost descrisa, pe drept cuvant, drept „o tapiserie in piatra”, fiind una dintre cele mai impresionante constructii din piatra ale Europei, faimosul „stalp al ucenicului” reprezentand o capodopera a sculpturii medievale. Invaluit intr-un total mister pentru profanii, pentru orice initiat transmite un mesaj cat se poate de clar...
Legenda acestuia este interesanta …se spune ca mesterul, nestiind cum sa-l sculpteze, a plecat la Roma, sa caute inspiratie in bisericile de acolo.
La intoarcere, insa, a gasit stalpul minunat impodobit, de catre un ucenic de-al sau. Invidia i-a luat atunci mintile batranului mester, care l-a lovit cu ciocanul in cap pe ucenic, cu atata putere incat i l-a zdrobit! Altii sustin ca ar fi fost de fapt un sacrificiu voit al tanarului ucenic, pentru a asigura astfel durabilitatea constructiei – ideea este adesea intalnita in folclorul medieval, vezi legenda Mesterului Manole. Indiferent de ce s-a intamplat insa, cert este ca asasinatul produs l-a determinat pe episcopul de St Andrew sa ceara Papei amanarea consacrarii capelei.
Una dintre sculpturile din capela infatiseaza chiar scena uciderii ucenicului, care apare sub forma unui tanar cu fruntea brazdata de o taietura adanca.
Este evident faptul ca printul de Orkney a avut legatura cu ordinul Templierilor, chiar daca acesta fusese desfiintat, oficial, in urma cu mai bine de un secol si jumatate. Nu e intamplator, din acest punct de vedere, ca peste cateva veacuri, William Sinclair de Rosslyn, un stranepot al printului, a devenit primul Mare Maestru al Lojei Scotiene.
Este insa oare capela locul unde ar fi fost ascuns Sfantul Graal, cea mai de pret relicva a crestinatatii?
Cavoul in care se afla ramasitele pamantesti ale celor din clanul Sinclair ar putea oferi un raspuns la aceasta intrebare, dar el nu a mai fost deschis de cateva secole. Sub bisericuta, arheologii si istoricii au descoperit, cu ajutorul tehnologiei cu ultrasunete, o sala boltita care nu are nici o intrare.
Nu au sapat in podeaua capelei, pentru ca le-a fost interzis, motiv pentru care s-au intensificat speculatiile ca aici ar fi ascuns nu numai Sfantul Graal, ci si Chivotul Legii (pe care Moise i l-a daruit lui Aaron) sau chiar capul Sfantului Ioan Botezatorul.
Enigmele nu se opresc aici, caci capela, o reprezentare simbolica a templului lui Solomon din Ierusalim, pare sa ofere indicii despre un contact cu Lumea Noua inainte ca genovezul Columb sa fi ajuns acolo (pe unele sculpturi apar cactusi si stiuleti de porumb, plante necunoscute pe atunci europenilor).
Robert Lomas si Christopher Knight, cei doi autori ai best-seller-ului „Secretul lui Hiram”, sustin ca zidul de apus al capelei de la Rosslyn ar fi de fapt o copie a Zidului Plangerii de la Ierusalim. Una dintre inscriptii atrage atentia: Forte est vinum fortior est rex fortiores sunt mulieres super omnia vincit veritas (Vinul e puternic, regele e mai puternic, femeile sunt si mai puternice, dar adevarul ii biruieste pe toti).
Timp de sute de ani, atat expertii cat si simplii vizitatori au incercat sa rezolve enigma sculpturilor din interiorul capelei. In timp ce unii sunt de parere ca acestea ascund indrumari catre o comoara ascunsa, compozitorul Stuart Mitchell sustine ca a rezolvat o parte dintre aceste enigme. El crede ca tavanele ornate cu arcuri sculptate reprezinta de fapt un cod al unei muzici medievale.
Tatal sau, Thomas Mitchell, si-a petrecut 20 de ani incercand sa rezolve codul acestor ornamente si acum, Stuart, interpretand descoperirile tatalui sau, a obtinut o partitura, intitulata "The Rosslyn Motet". Cei doi spera ca muzica, atunci cand este interpretata la instrumente medievale va rezona si va dezvalui secretul din piatra.
"Simbolismul din capela Rosslyn vorbeste despre o civilizatie pierduta pentru noi, civilizatie care se pare ca detinea radacini ale tuturor mecanismelor Universului" a declarat Mitchell.
Muzica in sine, potrivit autorului, este un amestec de "melodii celtice plus imnuri antice si un soi de muzica crestina ". Cei doi sunt de parere ca acele note nu au fost sapate in piatra numai pentru a inregistra o piesa muzicala, ci ca acestea pot dezvalui un secret medieval. Exista evident si voci care ii contrazic pe cei doi, cum ar fi directorul Edinbrgh Symphonia, care crede ca este "doar o farsa dusa la extrem, cei doi dorind sa o ia pe urmele lui Dan Brown".
Pe langa cei care considera ca edificiul de la Rosslyn ar reprezenta un mesaj cifrat, sculptat in piatra, exista si sceptici, ce nu vad pe peretii capelei cavaleri eretici si secrete stravechi, ci o marturie asupra geniului la care ajunsesera mesterii zidari ai evului mediu.
Romanele lui Dan Brown sunt considerate a fi nu doar cele mai vandute, dar si cele mai influente carti ale ultimilor ani. Ingredientele lor - crime, mistere, profetii, indicii enigmatice, au adus in atentia cititorilor de pretutindeni o problematica de care odinioara se interesau doar savantii: secretele cavalerilor templieri.