Hai, Nicușor, salvează-ne încă o dată
6 hours ago
Saturday, March 16, 2013
Portalul (The Portal)
Urmăriţi filmul documentar „Portalul", despre descoperirea unei zone de acces şi comunicare cu o civilizaţie extraterestră benefică.
Filmul prezintă un jurnal de călătorie în această zonă, care a fost dezvăluită în urmă cu 15 ani de către o rasă de fiinţe extraterestre benefice. Mărturiile celor care au perceput influenţa subtilă a locului, precum şi documentarea video se corelează în mod captivant pentru a elucida, într-o anumită măsură, misterul zonei.
English
Watch the documentary "The Portal", about the discovery of an area of access and communication with a beneficial extraterrestrial civilisation.
The film presents the diary of a journey in this area, which was revealed 15 years ago by a race of beneficial extraterrestrial beings. The testimonies of those who have perceived the subtle influence of the place, and the captivating video documentary correlate and elucidate, to a certain degree, the mystery of the area.
PRESS CC FOR ENGLISH SUBS
Filmul prezintă un jurnal de călătorie în această zonă, care a fost dezvăluită în urmă cu 15 ani de către o rasă de fiinţe extraterestre benefice. Mărturiile celor care au perceput influenţa subtilă a locului, precum şi documentarea video se corelează în mod captivant pentru a elucida, într-o anumită măsură, misterul zonei.
English
Watch the documentary "The Portal", about the discovery of an area of access and communication with a beneficial extraterrestrial civilisation.
The film presents the diary of a journey in this area, which was revealed 15 years ago by a race of beneficial extraterrestrial beings. The testimonies of those who have perceived the subtle influence of the place, and the captivating video documentary correlate and elucidate, to a certain degree, the mystery of the area.
PRESS CC FOR ENGLISH SUBS
Wednesday, March 13, 2013
Iisus obişnuia să-şi schimbe forma!
Un manuscris antic, descifrat recent, prezintă informaţii ULUITOARE despre Mântuitor
themorgan.org
Potrivit manuscrisului, Iuda l-a sărutat pe Iisus pentru a putea fi mai uşor identificat de către romani pentru că acesta "obişnuia să-şi schimba forma". În plus, arestarea lui Iisus a avut loc într-o zi de marţi, nu joi, cum este considerat în tradiţia creştină.
Însă cea mai uluitoare informaţie este legată de relaţia dintre Iisus şi Pilat din Pont, guvernatorul roman, cel care l-a condamnat la moarte. Textul antic spune că Pilat l-a invitat pe Iisus la masă, iar în final i-a spus că este gata să-şi sacrifice propriul fiu că sa-I salveze viata: "Iată, a venit noaptea, ridica-Te şi pleacă, iar dimineaţa când voi fi acuzat din cauza Ta, le voi da pe unicul meu fiu, ca să-l omoare în locul tău".
Iisus i-a răspuns: "O, Pilat, eşti demn de o mare slavă, pentru că te-ai oferit să mă ajuţi". Apoi, Mântuitorul i-a arătat că, dacă vrea să scape, poate face acest lucru foarte usor, schimbându-şi forma sau dispărând.
"Pilat s-a uitat la Iisus şi, iata, El a dispărut. Nu l-a putut vedea mult timp".
Manuscrisul coptic a fost descoperit în 1910 în manastirea Sfântul Mihail, lângă oaza Fayum, în deşertul egiptean şi a fost cumparat de americanul J.P. Morgan şi donat ulterior muzeului care îi poartă numele.
Tuesday, March 12, 2013
Dezvaluiri uluitoare! Dosarele X ale sovieticilor, furate de la generalul Ilie Ceausescu
Chiar seful acestui proiect de neimaginat rupe tacerea si dezvaluie cum au fost contactati extraterestrii si care e parerea acestora despre oameni.
Unitatea speciala 10003
Generalul Mikhail Moiseev a infiintat unitatea 10003
Acesta a declarat unor ziaristi de la Pravda ca activitatile paranormale intrasera in linie dreapta in armata sovietica si in KGB din 1983, cand Ministrul Apararii de atunci a permis antrenarea unor soldati pentru misiuni paranormale, cum ar fi identificarea unor obiective militare prin metode extrasenzoriale, prezicerea unor accidente, vindecarea rapida a soldatilor raniti etc.
In decembrie 1989 (exact cand Gorbaciov se ostenea sa inlocuiasca regimurile comuniste totalitariste cu unele cu fata umana), a luat fiinta Unitatea speciala 10003, din ordinul sefului Statului Major, general Mikhail Moiseev, avand doar zece ofiteri paranormali, cei mai buni dintre cei antrenati.
Acestia au reusit sa contacteze o civilizatie extraterestra, dupa ce au existat mai multe aparitii OZN in zona de antrenament din Vladimirovka.
Au contactat extraterestri
Ilie Ceausescu
„Am invatat cum sa chemam aceste OZN-uri in Vladimirovka. Era de ajuns sa facem miscari masive de trupe si sa transportam echipamente.
In astfel de cazuri, apareau 100%. Dupa sase luni de testari s-au tras trei concluzii: ca stiinta moderna nu poate identifica acest fenomen, ca s-ar putea sa fi fost echipament sofisticat de recunoastere apartinand SUA sau Japoniei si, trei, ca ar putea fi un impact al unei civilizatii extraterestre”, a declarat Ieremenko. Generalul Alexei Savin vine si completeaza marturia lui Ieremenko.
Anume ca, „ademenirea” OZN-urilor a facut parte din experimentul unitatii speciale 10003. Primele experimente au avut ca obiectiv descoperirea unor metode de a imbunatati activitatea creierului, in anumite circumstante.
Consiliul Stiintific legat de acest program a fost condus de academician Natalia Bektereva, care, pana la moartea ei, a fost directorul stiintific al Institutului de cercetare a creierului uman.
„In cadrul cercetarilor am ajuns la concluzia ca omul este un sistem energo-informational, care capteaza informatii din afara cognoscibilului”, spune generalul Savin.
Pentru a identifica aceste „surse externe”, s-au creat trei grupuri, unul de cercetatori, al doilea de militari si al treilea de… femei! Acest al treilea grup a facut cele mai multe descoperiri in domeniu, dezvoltand capacitati extrasenzoriale deosebite. Sefii au cerut contactarea unor civilizatii extraterestre.
„Si am reusit. Am dezvoltat o metoda bazata pe activitatea creierului. Mai bine zis, am reusit sa aducem creierul pe o anumita frecventa, care i-a permis sa fie pe aceeasi lungime de unda cu o civilizatie extraterestra”, a explicat Savin.
Intalniri de gradul III
Oamenii lui Alexei Savin au reusit sa contacteze extraterestri
Doi au fost primiti pe navele acestora. Extraterestrii le-au permis gradual acest contact, dar, odata stabilita relatia de incredere, au existat discutii despre structura formei lor de guvernamant, a educatiei.
Nu s-a putut obtine nicio informatie de natura militara. Insa au acceptat sa dea cateva scheme ale unor echipamente de diagnosticare si tratament!!! „Civilizatia umana nu este de interes pentru ei, ca subiect de dialog.
Suntem parte din Univers si trebuie sa ne supravegheze pentru a nu ne autodistruge sau sa distrugem si alte civilatii apropiate, dar, altfel, suntem ca niste copii mici pentru ei”, spune Savin. In 1993, aceste cercetari au fost stopate si unitatea a fost destructurata.
Aparatele biomedicale ale„extraterestrilor”, sutite din Romania
Programul a fost suspendat pana recent, sustine generalul Savin. „Acum patru ani, am repetat experimentul si am avut succes. Continuam aceasta munca. Oameni talentati sunt inca prezenti in industria Apararii”, declara Savin.
Evident, nu putem sa nu ne gandim la unitatea speciala de antrenament paranormal, infiintata experimental de generalul Ilie Ceausescu in Muntii Buzaului si care, datorita rezultatelor deosebite, urma sa fie infiintata oficial in 1989. Odata cu cea sovietica. A noastra n-a mai avut sanse, dat fiind evenimentele din 1989!
Din toata „istoria” generalului Savin, noi am retinut relatarea despre schemele date de „extraterestri” pentru echipamente de diagnosticare si tratament. Le stim, ca de cativa ani ele sunt prezentate in Romania, invaluite de misterul cuvenit. Si necesar. Sunt aparate foarte bune, bazate pe principiul rezonantei.
Ceea ce ne duce automat cu gandul la istoria extrem de pamanteasca a uluitorului aparat inventat de romanul Carol Przybilla prin anii ’70 si brevetat in 1991, cu mare greutate, dupa care acesta a disparut! Aparand la rusi, nu ca ar fi ceva „extraterestru” in aceasta aparitie.
Paranormalii Cabinetului 1
Cabinetul 1 infiintase o unitate pentru studierea fenomenelor paranormale si pentru antrenarea „soldatilor paranormali” in Muntii Buzaului, subordonata generalului Ilie Ceausescu. Cercetatorul Vasile Rudan, specialist in perceptie extrasenzoriala, a lucrat sub contract strict pentru aceasta unitate.
A condus experimente extrasenzoriale cu copii superdotati, iar rapoartele, fotografiile si negativele, precum si filmele erau predate unitatii respective. Nu avea voie sa opreasca nimic. La inceputul anilor ‘80, Vasile Rudan s-a aflat intr-o situatie de-a dreptul jenanta.
Tocmai terminase un experiment, pregatise raportul si filmele, cum facea de obicei, urmand sa le predea. Dar, surpriza! Si-a gasit camera unde se cazase in Bozioru – catun Nucu – devastata si toate materialele disparute, in mapa fiind pusa maculatura. Cine i le furase?
Norocul lui a fost ca si cei din unitate observasera niste personaje foarte curioase, dotate cu jeep-uri Aro si statii de comunicatie, dotari specifice Securitatii, care monitorizau activitatile din Bozioru. Cine erau acesti „men in black”, de isi permiteau sa supravegheze o unitate ultrasecreta a Armatei, care raporta direct lui Ceausescu?
Plesita o „incrimineaza” pe Elena Ceausescu
Generalul Nicolae Plesita auzise de preocuparile paranormale ale Armatei si stia ca Elena Ceausescu era si ea preocupata.
„Elena Ceausescu se ocupa cu chestii din astea, in cadrul Consiliului National pentru Stiinta si Tehnica, a carei presedinta era”, dezvaluia acesta. Iar prim-vicepresedinte era Ion Ursu. In CNST era un departament care avea in plan cercetarea unor astfel de fenomene si experimentarea lor. Dar nu numai atat.
„Am aflat de la un colonel in rezerva care a lucrat in DSS ca, intr-adevar, in cadrul CNST, existau oameni care aveau in program monitorizarea cercetarilor din sfera paranormalului, rapoartele lor fiind sub Cod Zero, ajungand la Elena Ceausescu.
Ea le distribuia apoi la trei subordonati. Doi dintre acestia lucrau in cadrul DSS. La unul ajungeau zonele cu zacaminte strategice, uraniu, petrol, descoperite prin perceptie extrasenzoriala, iar la celalat ajungeau anumite inventii, de care se ocupa apoi Institutul de Tehnologie Avansata.
Al treilea se ocupa de cele de interes personal al tovarasei.” Cu alte cuvinte, paranormalii lui Ceausescu munceau, iar cei ai Cabinetului 2 ii spionau si le furau rapoartele.
Przybilla, cel mai monitorizat inventator
Cine a auzit de Carol Przybilla? Gratie monitorizarii permanente a oamenilor Elenei Ceausescu, aproape nimeni. Carol Przybilla a fost „omul de aur” al noii ordini socialiste.
Absolvent a doua facultati in Germania, Carol Przybilla era trimis la toate santierele muncitoresti unde se intamplau accidente grave de munca, pentru ca in avantul socialist se inlaturasera majoritatea inginerilor „burghezi” si pana la scolirea altora era cale lunga.
Minte inventiva, acesta a brevetat o gramada de dispozitive pentru curent alternativ si continuu, domeniu care facea foarte multe victime.
Cele mai profitabile inventii au fost: turbina cu combustie interna (1958, vanduta de statul roman firmei General Motors), termocompresor frigorific cu circuit inchis (1959), motor eliptic, fara biela (vanduta Japoniei si folosita in celebrele motociclete japoneze), arma defensiva antitanc (anii `90).
La inceput, i se acorda cate un premiu de stat, cu suma de bani aferenta, pe urma, Elena Ceausescu i-a bagat un om in „coaste”, care ii cersea pur si simplu cate o inventie.
Colonelul Badea a obtinut de la Carol Przybilla nu mai putin de 147 de inventii. In 1980, col. Badea i-a cerut sa cedeze cea mai importanta inventie, „Aparat pentru tratamente biologice”, bazat pe principiul rezonantei, avand rezultate uimitoare. A refuzat si n-a mai putut să breveteze si sa omologheze aparatul.
Surprinzator (sau nu), in 1990, cand Carol Przybilla a depus cererea de brevetare la OSIM, a fost preluat imediat de SRI, iar Institutul de Tehnologie Avansata i-a construit o frumusete de aparat… de care s-a avut grija sa nu fie omologat nici tehnic, nici medical. Aceeasi Marie, cu alta palarie!
Carol Przybilla a regretat pana la moarte ca nu-l cedase Elenei Ceausescu, fiind convins ca aceasta, in marele ei orgoliu, ar fi umplut lumea cu marea ei inventie, si oamenii bolnavi ar fi putut beneficia de acest tratament miraculos. Si probabil ca n-ar fi aparut la rusi, dat de „extraterestri”.
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Dezvăluiri !: "Supune-te !"-MUST SEE
Dezvăluiri !: "Supune-te !": "Să permiţi mecanismului de piaţă să devină singurul administrator al sorţii fiinţelor umane şi al mediului natural, înseamnă, într-...
Religulous (ro sub)
Bill Maher interviews some of religion's oddest adherents. Muslims, Jews and Christians of many kinds pass before his jaundiced eye. Maher goes to a Creationist Museum in Kentucky, which shows that dinosaurs and people lived at the same time 5000 years ago.
He talks to truckers at a Truckers' Chapel. (Sign outside: "Jesus love you.") He goes to a theme park called Holy Land in Florida. He speaks to a rabbi in league with Holocaust deniers. He talks to a Muslim musician who preaches hatred of Jews. Maher finds the unlikeliest of believers and, in a certain Vatican priest, he even finds an unlikely skeptic. Written by J. Spurlin
IMNUL LEGIUNII
"De aceea , nu politicianismului ma adresez, astazi. Ci tie, soldat. Inaltat-te. Istoria te cheama din nou Asa cum esti.
Cu mana rupta. Cu piciorul frant.Cu pieptul ciuruit. Lasati-i pe neputinciosi si pe imbecili sa tremure." ( Corneliu Zelea Codreanu)
Cu mana rupta. Cu piciorul frant.Cu pieptul ciuruit. Lasati-i pe neputinciosi si pe imbecili sa tremure." ( Corneliu Zelea Codreanu)
Monday, March 11, 2013
Un adevăr istoric nespus: cine a construit Mănăstirea Sfintei Ecaterina?
SURSA FINANCIARUL.RO
- Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina, pe care creştinii ortodocşi din întreaga lume o sărbătoresc astăzi, 25 noiembrie, are o tainică legătură cu poporul român încă din primele secole ale creştinătăţii
- Mănăstirea Sfintei, aflată în Sinai (Egipt) este cea mai veche mănăstire creştină în care viaţa monastică nu a fost întreruptă, având o istorie de 17 secole. Mănăstirea a fost construită pe locul în care Dumnezeu i s-a revelat lui Moise sub forma Rugului Aprins, la poalele Muntelui Tablelor Legii (cunoscut şi ca Muntele lui Moise sau Muntele Sinai).
În acest loc, Moise a auzit glasul Domnului: „Descalţă-te, căci locul pe care te afli este sfânt” (Ieşirea 3,5). Aici profetul biblic va primi poruncă de la Dumnezeu să scoată poporul evreu din robia faraonului, pentru ca după alţi 40 de ani de pribegie în Peninsula Sinai să primească, în vârful Muntelui Sinai, cele 10 porunci pe două table de piatră.
Ceea ce este extraordinar, pentru pelerinii care ajung în aceste locuri, este descoperirea faptului că Mănăstirea Sfintei Ecaterina reprezintă, de fapt, o oază creştină într-o lume islamică, care a supravieţuit de-a lungul timpului în ciuda tuturor invaziilor otomane şi a presiunilor Islamului.
Aceasta în condiţiile în care toate celelalte mănăstiri creştine din zona Egiptului (numite copte), rămase până astăzi (care sunt „presărate” pe drumul parcurs de Sfânta Fecioară Maria şi Iisus în vremea refugiului lor în Egipt), au ajuns sub stăpânirea popoarelor musulmane, amprenta lor fiind vizibilă în aceste locaşuri sfinte până în zilele noastre.
Puţină lume ştie faptul că această Sfântă Mănăstire este legată, încă de la începutul fondării ei de spaţiul românesc, mai exact de poporul dac.
Prima piatră de temelie
Prima piatră de temelie a Mănăstirii Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai a fost pusă de împărăteasa Elena, în secolul IV d. Hr., când aceasta i-a închinat Sfintei Fecioare Maria o capelă construită chiar pe locul unde se afla Rugul Aprins revelat lui Moise.
Acesta capelă reprezintă „nucleul” de la care va porni ulterior dezvoltarea unui aşezământ monahal, construit două secole mai târziu de împăratul Justinian şi care va deveni locaş de adăpost pentru moaştele Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina.
Între anii 527 şi 565 e.n., împăratul Iustinian ridică aici Mănăstirea Rugului Aprins, pentru a cărei construcţie aduce din Ţara Românească „o sută de familii de valahi” (după cum menţionează izvoarele istorice).
Mănăstirea Rugului Aprins îşi va păstra acest nume până în secolul al IX-lea când unui călugăr al mănăstirii i se va revela într-o viziune că moaştele Sfintei Ecaterina se află îngropate pe vârful celui mai înalt munte din Sinai, Gebel Katherina (2.642m).
Un secol mai târziu călugării aveau să coboare sfintele moaşte în mănăstire, unde se păstrează până astăzi capul şi mâna stângă ale Sfintei Ecaterina într-o raclă de argint depusă în altarul lăcaşului. După descoperirea Sfintelor moaşte şi aducerea lor în biserică, lăcaşul care purta numele de Mănăstirea Rugului Aprins şi-a schimbat numele după cel al Sfintei Ecaterina, păstrat până în zilele noastre.
Construcţia mănăstirii
Manuscrisele medievale spun că Justinian ridică iniţial această construcţie cu rol de fortăreaţă militară, având în vedere dorinţa sa de a apăra un punct de maximă importanţă strategică de la marginea imperiului său, destul de expus atacurilor triburilor barbarilor sarazini.
Pentru realizarea construcţiei şi asigurarea protecţiei, Justinian îşi instalează aici „cea mai bună garnizoană” (astfel consemnează în scrierile sale unul dintre generalii lui Justinian) – adusă din Dacia, de la nordul Dunării (zonă care făcea parte din teritoriile cucerite de Justinian).
Componenţii acestei garnizoane făceau parte din populaţia geto-dacică, iar urmaşii celor aşezaţi, aici, în Sinai, vor constitui un trib, o comunitate care pentru sute de ani îşi va păstra limba, portul şi obiceiurile valahe.
Conform manuscriselor, „Justinian a strămutat un număr de 100 de soldaţi, originari din Valahia, împreună cu familiile lor, asigurându-le case în afara mănăstirii pentru a locui, dar în acelaşi timp pentru a străjui mănăstirea şi a-i apăra pe călugări”.
Alegerea lui Justinian nu este întâmplătoare, de vreme ce vitejia dacilor era renumită – fiind ştiut faptul că „unităţile militare romane, în componenţa cărora intrau oşteni geto-daci, erau de neînfrânt”, aşa cum menţionează mărturiile epigrafice.
Justinian se mândrea, avea încredere în aceşti soldaţi, îi cunoştea foarte bine şi recunoştea că erau din acelaşi neam cu el, adică originari din Dacia Mediteraneea, pe care el însuşi o numea „prea fericita noastră patrie” (împăratul Justinian avea origini daco-trace, era cunoscut pentru evlavia lui, iar în timpul domniei sale a dus o campanie perseverentă pentru răspândirea creştinismului, alături de soţia lui, împărăteasa Teodora).
Cei 100 de „colonişti” geto-daci trimişi de Iustinian au avut ca misiune, în primă fază, zidirea mănăstirii. Din mâinile lor, a rezultat un adevărat colos din piatră, zidit şi păstrat aproape în forma iniţială până în zilele noastre.
„Uşile lui Justinian” sunt vechi de mai bine de 1.400 de ani şi încă funcţionează
Ridicată între anii 527-557, Mănăstirea Sfânta Ecaterina va dispune de o foarte bună fortificaţie, cu ziduri de granit înalte de la 8 la 35 de metri înălţime, înconjurată de grădini şi chiparoşi. Atât zidurile, cât şi edificiul în sine, au fost realizate din blocuri masive de granit.
Panta înclinată a locului a reprezentat o provocare pentru realizatorii construcţiei, care au fost nevoiţi „să niveleze muntele” – după cum însuşi Justinian le cere – această nivelare a unei zone extinse fiind necesară pentru a se realiza fundaţia bisericii.
Biserica mănăstirii a suferit puţine schimbări de pe vremea fondatorului ei. Marele său portal de la vest este încă închis cu uşile din lemn de cedru, decorate cu sculpturi în relief, cu reprezentări zoomorfe şi fitomorfe – flori, frunze, lujere etc.
Aceste uşi, numite „Uşile lui Justinian”, sunt vechi de mai bine de 1.400 de ani şi încă funcţionează perfect, stând în cuiele şi balamalele lor iniţiale.
De altfel, Andrei Vartic, de profesie fizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, descrie în cărţile sale materialele de construcţie dacice, în special Betoanele Dacice, şi arată rezistenţa acestora în timp.
Tot el a cercetat şi un Cui Dacic vechi de peste 2000 de ani, găsit în sanctuarul dacic de la Racoş,care nu a ruginit nici până în zilele noastre. În urma unei testări, s-a dovedit că acel Cui Dacic avea în componenţa lui nici mai mult nici mai puţin decât alfa-fier pur de 99,97%.
Nici urmă de impurităţi, adică de compuşi ai carbonului ce rămân de la prelucrare - o „minune antică” pe care cercetătorii nu şi-o pot explica şi care poate fi descoperită şi la uşile din lemn de cedru ale Mănăstirii Sfintei Ecaterina.
Şi acoperişul din lemn al bisericii s-a păstrat, de asemenea, din secolul al VI-lea. Acesta stă sprijinit pe grinzi care poartă mai multe inscripţii, dintre care una singură este amintită de arhelologi şi istorici – cea care îi menţionează pe “preaevlaviosul nostru împărat” Iustinian şi pe “răposata împărăteasă” Teodora.
Rezistenţa în timp a locaşului sfânt din Sinai a fost dată prin însăşi modalitatea de construcţie şi de organizare a acestei mănăstiri-cetate, fiind puse în practică cunoştinţele şi tehnicile (inclusiv cele de apărare) pe care dacii le-au aplicat de-a lungul timpului pentru construcţia propriilor cetăţi.
Comunitatea dacilor de la muntele Sinai
După încheierea lucrărilor, această comunitate de daci a rămas pe loc, în slujba mănăstirii. La început erau numiţi bessi – numele generic al creştinilor de la Marea Neagră, urmaşi ai geto-dacilor.
Recunoscând originea lor latină, arabii i-au numit „llah” – ca o derivaţie a denumirii obişnuite folosite de alte popoare pentru români: vlah. În timp, coloniştii creştini din Sinai vor fi recunoscuţi drept „oameni de munte”, sub numele generic de Gebalie sau Gebalia (întâlnit şi ca Gebalieh, Jabaliyya sau Gabalyya).
Denumirea are o semnificaţie profundă dacă luăm în calcul faptul că dacii l-au numit pe Zamolxe şi Gebeleizis, care înseamnă Zeul Cerului sau Zeul venit din cer. Mircea Eliade a scris la rândul său despre „mărturia lui Herodot conform căreia geţii credeau într-un singur zeu numit de unii Zalmoxis, de alţii Gebeleizis”.
O parte dintre dacii creştini vor deveni călugări ai mănăstirii şi vor sluji aici, chiar în limba lor, bessă. De altfel, există şi o mărturie istorică în acest sens. În anul 570, la scurt timp de la fondarea mănăstirii, călătorul Antoninus Placentinus vizitează Peninsula Sinai.
El scrie că a „întâlnit 3 călugări care cunoşteau mai multe limbi, anume latina, greaca, siriana, egipteana şi bessa”.
Iată cum apar descrişi în scrierile autorului englez Lewis Burckardt (1816) „slujitorii de pe ţărmurile Mării Negre” care locuiau în Sinai:
„Ei mărturisesc în chip unanim pogorârea lor din slujitori creştini de unde şi-i numesc ceilalţi beduini – fiii creştinilor…
Se căsătoresc numai între dânşii, alcătuind o comunitate aparte din
vreo sută şi douăzeci de oameni înarmaţi. Sunt o rasă muncitoare şi
robustă, iar fetele lor au o faimă de superioară frumuseţe asupra
tuturor beduinilor”.
Un alt scriitor arată:
„Tribul de beduini numit Gebalia, provenit din Dacia, se remarcă prin vrednicie şi pricepere;
mulţi sunt meseriaşi; de asemenea, toţi copiii acestui trib ştiu să
citească şi să scrie. Membrii tribului ajută şi îndrumă pe ceilalţi
beduini în lucrările agricole şi în meşteşuguri”.
„Era un om tânăr şi voinic,
înfăşurat la cap cu o broboadă albă, cu cămaşă tot albă, cu cingătoare
de piele şi încălţat în opinici. M-a condus pe cărările
muntelui şi, la întoarcere, mi-a arătat în grădina mănăstirii colţul
unde fusese îngropată, în 1750, cea din urmă femeie creştină a
tribului”.
De altfel, toţi marii domnitori români, precum Radu Vodă cel Mare, Alexandru al II-lea Mircea, Petru Şchiopu, Neagoe Basarab, Constantin Brâncoveanu, au menţinut timp de cinci secole (până la secularizarea averilor mănăstirilor) relaţii foarte strânse cu Mănăstirea Sfantei Ecaterina, sprijinind-o cu donaţii consistente.
Influenţele arabe
Odată cu năvălirea arabilor (între 639 şi 642, Egiptul este cucerit de armatele califului Omar), situaţia vlahilor creştini de la Mănăstirea Sfânta Ecaterina începe să se schimbe. Mănăstirii i se răpesc multe din posesiunile sale, traversând şi unele perioade critice, în care a fost pusă în pericol chiar existenţa acesteia. Din cauza presiunii exercitate de către arabi, cu timpul, vlahii creştini de la Sinai încep să preia obiceiurile şi religia musulmană.
Unii dintre ei vor intra în categoria populaţiei musulmane pe care o fomau cei convertiţi – forţat sau de bună voie – la islam şi cărora le era interzisă întoarcerea la vechea tradiţie.
Totuşi, timpul a demonstrat că pentru multe secole, credinţa creştină a acestora s-a transmis mai departe. Actualii urmaşi, prin tradiţia orală transmisă de înaintaşi, îşi aduc aminte că strămoşii lor, foşti creştini, au avut o altă conduită decât ceilalţi trăitori (beduini) ai locurilor, de care nu s-au rupt total, în ciuda vremurilor nu totdeauna favorabile.
Într-o călătorie de cercetare din 1914, ieşeanul Teodor Burada află despre vlahii din Sinai informaţii preţioase de la localnicii zonei:
„Pentru ei reprezintă o mândrie a fi numiţi «sclavi (slujitori) tu Monastiru»
– aşa cum este în limba greacă – dat fiind că ei slujesc acest lăcaş
sfânt de foarte multe veacuri. Totuşi acceptă mai puţin numele de beduin
arab dacă nu li se adaugă şi «sclavi tu monastiru». Nu doresc a fi
confundaţi cu beduinii arabi”.
Concluzii
Mănăstirea Sfintei Ecaterina din Sinai a reprezentat unul dintre cele mai importante centre de spiritualitate pentru lumea creştină, traversând şaptesprezece secole în care viaţa monahală creştină s-a derulat fără întrerupere.
Prezentand-o, actualul Arhiepiscop al Sinaiului, Damianos, spune:
„Mănăstirea Sfânta Ecaterina este un
centru monastic creştin grec-ortodox de rit bizantin, a cărui viaţă
monahală se derulează neîntrerupt de şaptesprezece secole.
Traversând toate epocile, şi-a
păstrat intactă imaginea de loc sacru al Bibliei, aşezându-şi lumina
asupra evenimentelor Vechiului Testament precum şi asupra continuităţii
proslăvirii Sfintei Fecioare Maria şi a Domnului nostru Iisus Hristos”.
De-a lungul timpului, descendenţii acestui grup de daci au fost supuşi influenţelor popoarelor arabe, însă, în acelaşi timp, legătura mănăstirii cu spaţiul carpato-danubian a dăinuit prin interesul manifest al tuturor domnitorilor români de a susţine acest locaş sfânt (care au acordat ajutoare constante acestui locaş sfânt, până la secularizarea averilor mănăstirilor).
Este interesant de remarcat că la mânăstirea aceasta - în faimoasa ei bibliotecă, care este a doua ca mărime şi valoare, după cea de la Vatican – se află până astăzi portretul domnitorului valah Constantin Brâncoveanu (pictat în ulei, în mărime naturală), împreună cu splendide manuscrise, vase liturgice ornamentate în scriptoriile româneşti, ca şi excepţionalele scoarţe ale Evangheliei dăruite de Ieremia Movilă, în 1598; tot aici au fost descoperite manuscrisele – în slavonă şi greacă – ale „Învăţăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”.
Astăzi, valahii sinaiţi (sau beduinii valahi, după cum mai apar în scrieri) cunosc legenda originii lor care a devenit o tradiţie orală şi îşi duc traiul secular în preajma Mănăstirii Sfântei Ecaterina fiind foarte ataşaţi de pământul lor. Numărând în jur de 2000 de suflete ei sunt divizaţi în trei ramuri: Hamayidah, Salayimah şi Wahibat, cei ce trăiesc în apropierea mănăstirii ajutând la treburile administrative ale lăcaşului.
Puţini dintre ei sunt angajaţi permanenţi în mănăstire ca bucatari, lucrători, trapezari, grădinari, paznici, în timp ce alţii lucrează temporar. Tot ei se ocupă de ghidarea pelerinilor pe Muntele lui Moise, Muntele Sfintei Ecaterina şi Muntele Horeb, de transportul şi excursiile în zonă. Există un obicei străvechi prin care monahii Mănăstirii Sfânta Ecaterina oferă în fiecare dimineaţă raţii gratuite de pâine nedospită beduinilor Gebalia care vieţuiesc în preajma locaşului sfânt.
Cea
mai frumoasă încheiere şi încununare a acestei prezentări poate fi dată
prin cuvintele celei care veghează şi acum sufletele străbunilor noştri
din Sinai, Sfânta Ecaterina, a cărei ultimă rugăciune, rostită înainte
de a i se tăia capul, a fost:
„Doamne Iisuse Hristoase, primeşte sufletul meu, pe care l-am adus Ţie ca jertfă pentru dragostea Ta. Caută dintru înălţimea Ta, Doamne, şi asupra poporului acestuia care stă înainte şi-l povăţuieşte la lumina cunoştinţei Tale.
Şi acelora care vor chema prin mine numele Tău cel preasfânt, dă-le
toate cererile cele spre folos, pentru ca de toţi să fie lăudate
măririle Tale în veci. Amin!”
SFINTII INCHISORILOR-UN DOCUMENTAR DE EXCEPTIE
SA NE CUNOASTEM ISTORIA-CUM VOM FI DEMNI DE EI, CUM?
Ne vom reintilni cu PARINTELE ARSENIE BOCA, PARINTELE IUSTIN, PARINTELE LACATUSU, SFINTII MARTIRI LEGIONARI SI ALTI SFINTI ANONIMI A CAROR CANONIZARE ESTE VOIT AMINATA..MUSTESTE PAMINTUL DE SINGELE EROILOR NOSTRI...GLORIE ETERNA CELOR CE AU MURIT PENTRU DUMNEZEU SI PATRIE!
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
PRIETENUL MEU INGERUL-STILL PINK
SINTEM OTRAVITI CU BUNA STIINTA-DOCUMENTAR
Cea mai premiată producţie a Antenei 3, emisiunea de anchete şi reportaje – "În Premieră cu Carmen Avram"– a revenit duminică, 3 martie, cu un nou sezon.
DOCUMENTARUL AICI
Echipa emisiunii "În Premieră" a prezentat o anchetă în piaţa alimentară şi în zona afacerilor ascunse care pun în pericol sănătatea noastră.
Romana Puiuleţ a plecat prin ţară, ca să vadă cât de curat e businessul cu ferme de animale, de unde se livrează carne şi lapte în pieţe şi în magazine.
A descoperit cu groază că, de fapt, nu avem idee ce punem pe masă şi că există o conspiraţie la nivel mare, privind modul în care se vând, în farmaciile veterinare, tratamentele pentru animale.
Aceste substanţe, care se injectează ilegal şi cu acceptul tacit al unor personaje aflate în conflict de interese, ajung în alimentaţie şi au urmări pe termen lung, povesteşte Carmen Avram.
Angajaţii unui laborator din Bucureşti au descoperit, anul trecut, în carnea şi laptele pe care reporterii "În Premieră" le-au dus la testare antibiotic şi două tipuri periculoase de pesticid.
La momentul acela, reporterii au fost acuzaţi că au injectat chiar ei antibioticul pentru a produce panică. Pentru a demonstra cât de gravă este situaţia, echipa "În Premieră" a demarat o anchetă de proporţii, cu scopul de a afla care sunt afacerile ascunse care se fac cu sănătatea noastră.
În România, rar poţi găsi o fermă în care animalele să nu fie îndopate toată viaţa cu medicamente. Carnea lor cu reziduuri de substanţe nocive ajunge în abator, apoi în magazine şi în final în organismul nostru, otrăvindu-ne încetul cu încetul.
Se întâmplă chiar ca, din cauza condiţiilor care nu respectă legea, porcii să devină extrem de violenţi şi să se mănânce între ei.
Câţiva investigatori occidentali au surprins, anul trecut, într-o fermă din Germania, imagini de coşmar cu ceea ce se poate întâmpla, pe timpul nopţii, între animale stresate.
Au găsit acolo porci cu răni infectate şi bucăţi din corp mâncate de ceilalţi. Mai mult, au găsit cadavre abandonate printre animalele vii.
Un imens scandal a izbucnit în Germania, acolo unde ferma respectivă exporta porcii trataţi cu antibiotic şi antidepresive pentru calmare.
Vezi AICI ediţia integrală a emisiunii "În Premieră cu Carmen Avram" DESPRE SFINTII INCHISORILOR
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
DOCUMENTARUL AICI
Echipa emisiunii "În Premieră" a prezentat o anchetă în piaţa alimentară şi în zona afacerilor ascunse care pun în pericol sănătatea noastră.
Romana Puiuleţ a plecat prin ţară, ca să vadă cât de curat e businessul cu ferme de animale, de unde se livrează carne şi lapte în pieţe şi în magazine.
A descoperit cu groază că, de fapt, nu avem idee ce punem pe masă şi că există o conspiraţie la nivel mare, privind modul în care se vând, în farmaciile veterinare, tratamentele pentru animale.
Aceste substanţe, care se injectează ilegal şi cu acceptul tacit al unor personaje aflate în conflict de interese, ajung în alimentaţie şi au urmări pe termen lung, povesteşte Carmen Avram.
Angajaţii unui laborator din Bucureşti au descoperit, anul trecut, în carnea şi laptele pe care reporterii "În Premieră" le-au dus la testare antibiotic şi două tipuri periculoase de pesticid.
La momentul acela, reporterii au fost acuzaţi că au injectat chiar ei antibioticul pentru a produce panică. Pentru a demonstra cât de gravă este situaţia, echipa "În Premieră" a demarat o anchetă de proporţii, cu scopul de a afla care sunt afacerile ascunse care se fac cu sănătatea noastră.
În România, rar poţi găsi o fermă în care animalele să nu fie îndopate toată viaţa cu medicamente. Carnea lor cu reziduuri de substanţe nocive ajunge în abator, apoi în magazine şi în final în organismul nostru, otrăvindu-ne încetul cu încetul.
Se întâmplă chiar ca, din cauza condiţiilor care nu respectă legea, porcii să devină extrem de violenţi şi să se mănânce între ei.
Câţiva investigatori occidentali au surprins, anul trecut, într-o fermă din Germania, imagini de coşmar cu ceea ce se poate întâmpla, pe timpul nopţii, între animale stresate.
Au găsit acolo porci cu răni infectate şi bucăţi din corp mâncate de ceilalţi. Mai mult, au găsit cadavre abandonate printre animalele vii.
Un imens scandal a izbucnit în Germania, acolo unde ferma respectivă exporta porcii trataţi cu antibiotic şi antidepresive pentru calmare.
Vezi AICI ediţia integrală a emisiunii "În Premieră cu Carmen Avram" DESPRE SFINTII INCHISORILOR
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
THE OCCULT EXPERIENCE
The Occult Experience: 95 minute documentary on the
international occult scene, filmed in 1984-85 and screened initially by
Channel 10, Sydney, in 1985.
This digitised copy was made from a high quality VHS recorded directly from the original film print.It was filmed in Australia, England, Switzerland, Ireland and the United States. The director was Frank Heimans.
The Occult Experience - 1985 - high quality - 95 min from Nevill Drury on Vimeo.
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
PINK MONDAYS-GAUDI
“Those who look for the laws of Nature as a support for their new works collaborate with the creator.”-GAUDI
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Sunday, March 10, 2013
