Showing posts with label religie. Show all posts
Showing posts with label religie. Show all posts

Sunday, April 30, 2017

CUM ITI SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL

Am gasit la NIMA pe blog acest articol care mi-a placut foarte mult si am decis sa-l repostez..enjoy!


 Cum iti schimba Dumnezeu creierul


Ce ne-au învățat religiile, curentele spirituale sau propriul discernământ, pentru a fi fericiți?! Să-l gândim continu pe Dumnezeu! Știința spune acum că activitatea creierului se modifică considerabil când medităm constant la Dumnezeu. Pe baza neuroplasticităţii naturale, se formează sinapse noi şi se activează centri care corespund empatiei, toleranţei şi care armonizează emoţiile.


Există și un circuit neuronal pe care ei îl numesc al lui Dumnezeu. Se găseşte în cortexul cingulat anterior şi e alcătuit dintr-un tip special de neuroni tineri (au cam 15 mil de ani vechime, spre deosebire de structurile vechi – reptiliene- care au 450 mil ani vechime). Aceştia există doar la om şi la câteva primate. Acest circuit se activează prin rugăciune, meditaţie. Se inhibă activitatea structurii amigdaliene, mai exact temperează frica şi agresivitatea.

Au mai descoperit că atunci când activitatea din lobii parietali încetineşte amuţesc gândurile, cei care practică această „tăcere a gândurilor” trăiesc o stare specială în care se simt una cu Dumnezeu, cu universul, cu toată omenirea.

Rugăciunea este esența vieții spirituale. A Sufletului. 


Indiferent de care religie aparții, sau grup, castă, neam, sex. 
Rugăciunea, meditația relevă, uneori apocaliptic, esența ființei fiecăruia în care te regăsești tu pe tine. Desăvârșirea. Ceea ce au căutat dintotdeauna să transmită inițiații. Pentru că apocalipsa asta este: revelație, descoperire care distruge ceva din ființa fiecăruia. Focul fizic devine treptat foc cosmic care ne apropie de Esență.

Există focul cunoașterii Ființei care întreținut de gândire, de cunoaștere, apoi de partea negânditoare, ne vor duce la descoperirea, treptată, a Fericirii. Noi sărim, măcar cu gândul precum cangurii, sau lăcustele direct la pretenția de a fi fericiți, bogați. Nu vom ști să administrăm noua stare ba chiar trecem pe lângă tot ce ni se oferă.

Neurologii au făcut salturi uriașe în a ne releva pe înțelesul nostru, al fiecăruia ce surprinzătoare schimbări au loc în noi, guvernați de creier în ansamblul lui.

Dar nu numai atât: atunci când forța electromagnetică a creierului activează (coboară) în inimă, activează o forță și mai mare. O trezește. Electro-magnetismul inimii există asigurând funcționarea fiziologică. Nu electromagnetismul creierului modifică convingerile noastre ci electromagnetismul Inimii. Inima este adevăratul MAG. Magna-cum-laude a ființei umane.

Atunci când creierul trimite semnale inimii, prin sistemul nervos, inima noastră nu se supune automat. Cu toate acestea, creierul se supune tuturor mesajelor şi instrucţiunilor trimise de către inimă.

Reacțiile chimice se produc ca urmare a unor diferențe de potențial care există între elementele chimice; fără această electricitate nu s-ar forma circuite, curenți electrici prin care se face transmiterea informațiilor către creier. 
Stocarea informațiilor in memorie se realizeaza sub forma unor sarcini electrice pe creier.

Este unanim acceptat că fiecare organ uman are propria lui frecvență de vibrație, iar în momentul în care această frecvență este afectată apar dezechilibrele și bolile.


,,Dacă îl contempli suficient de mult pe Dumnezu, se va întâmpla ceva surprinzător în creier. Funcționala neuronală începe să se schimbe. Diferite circuite devin active, în vreme ce altele vor fi dezactivate. Se formează noi dendrite ce fac noi conexiuni sinaptice, iar creierul devine mai sensibil la zone subtile de experiență. Percepțiile se schimbă, credințele încep să se schimbe, iar dacă Dumnezeu are semnificație pentru tine, atunci Dumnezeu devine neurologic real.’’


,,Dumnezeu este o parte a conștiinței noastre; cu cât te gândești mai mult la Dumnezeu, cu atât vei modifica circuitul neuronal din anumite părți ale creierului”.

,,Omul are creierul construit astfel încât să perceapă și să genereze realități spirituale.

Dar el nu poate asigura acuratețea acestor percepții. Însă creierul nostru folosește logica, rațiunea, intuiția și emoția pentru a-l integra pe Dumnezeu și universul într-un sistem complex de valori personale, comportamentale și credințe.

Neuroștiința a ajuns să înregistreze efectele, doar efectele pe care credințele și experiențele religioase le au asupra creierului. Prin asta nu se demonstrează că Dumnezeu există sau nu.

Să nu uităm că în cea mai mare parte, creierul nu-și face griji dacă lucrurile pe care le gândim și vedem sunt reale sau nu.

Cu cât susținem o imagine, un sentiment, un gând acestea devin realitatea noastră în care ne scăldăm, de cele mai multe ori crezând că nu mai există și realitatea altora. Ba chiar ne deranjează intrând în polemici (cel puțin).

,,Creierul uman pare să întâmpine dificultăți în separarea fanteziilor de fapte”.

Selectarea aspectelor care ne vor influiența cursul vieții se face în copilărie datorită mediului social. Pe ele se va țese propria viață.

,,Diferite concepte despre Dumnezeu afectează mintea umană” creind și o diversitate de relații sociale.

,,Practicile contemplative
 întăresc un circuit neurologic specific ce generează starea de pace, conștiință socială și compasiunea pentru ceilalți”.

,, Dumnezeu şi neuroplasticitatea creierului

Contemplarea lui Dumnezeu vă va schimba creierul, dar aş dori să subliniez că şi meditarea asupra altor teme mari vă va schimba creierul. Dacă veţi studia Big Bang-ul, sau vă veţi cufunda în studiul evoluţiei – sau alegeţi să cântaţi la un instrument muzical -, veţi schimba circuitul neuronal într-un fel care intensifică sănătatea cognitivă.

Dar contemplarea religioasă şi spirituală vă schimbă creierul într-un mod profund diferit deoarece întăreşte un unic circuit neuronal care intensifică în mod special conştiinţa şi empatia socială în timp ce dizolvă sentimente şi emoţii distructive.

Este exact genul de modificare neuronală pe care trebuie să o facem dacă dorim să soluţionăm conflictele de astăzi ale lumii. Iar mecanismul subadiacent care îngăduie înfăptuirea acestor schimbări are legătură cu singura calitate cunoscută ca neuroplasticitate: abilitatea creierului uman de a se rearanja, ca răspuns la o varietate de evenimente pozitive şi negative.”



,,Protejarea creierului care îmbătrâneşte şi antrenarea dendritelor

În fapt, dovezi recente au arătat că schimbările neurologice pot avea loc în numai câteva ore. „Dezvoltarea conexiunilor neuronale sau îndemânărilor particulare nu apare treptat, în timp”, spune Akira Zoshii, un cercetător al creierului de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts. „Astfel de schimbări se produc rapid, apărând la scurte intervale, după o puternică stimulare. De parcă ar exista un singur punct trigger (trăgaci) în urma stimulării căruia apare rapid un circuit funcţional.”

Când meditezi intens asupra unui scop specific pe o perioadă lungă de timp, creierul începe să se raporteze la ideea ta de parcă ar fi un obiect prezent efectiv în lume, crescându-şi activitatea în talamus, parte a procesului de creare a realităţii al creierului. Conceptul începe să pară tot mai uşor de atins şi real şi acesta este primul pas în motivarea altor părţi ale creierului în a acţiona deliberat.

Tehnologia de scanare a creierului ne îngăduie să privim în acţiune un creier viu, iar ceea ce vedem este uimitor.


Fiecare sentiment şi gând schimbă fluxul sangvin şi activitatea electrochimică în arii multiple ale creierului şi se pare că nu repetăm niciodată acelaşi sentiment sau gând.

De fapt, simplul act al rememorării unei amintiri schimbă conexiunea în alte circuite neuronale – un alt exemplu interesant al enormei plasticităţi a creierului.

Deci, ce are a face neuroplasticitatea cu Dumnezeu? Totul, pentru că dacă contempli ceva atât de complex şi misterios ca Dumnezeu, vei avea izbucniri incredibile de activitate neuronală în diferite părţi ale creierului. Dendrite noi vor creşte cu rapiditate, iar asociaţii vechi se vor deconecta în timp ce vor apărea noi perspective imaginative.

În esenţă, când te gândeşti la întrebările cu adevărat mari din viaţă – fie ele religioase, ştiinţifice sau psihologice – creierul tău se va dezvolta.”

,,NEUROŞTIINŢA

Dacă vrem să înţelegem cum Dumnezeu şi procesele spirituale modifică creierul, există şase structuri pe care cartea ni le dezvăluie spre a le avea în vedere: lobul frontal, sistemul limbic, cortexul cingulat anterior, amigdala, talamusul şi lobul parietal.

Aș dori să vă arăt o modalitate simplă de a vizualiza aceste părţi importante ale creierului.

În primul rând, puneţi în palmă două migdale (fără coajă) imaginare. Acestea sunt cele două jumătăţi ale amigdalei, care generează răspunsul luptă-sau-fugi la o teamă percepută sau imaginară. Apoi puneţi în palmă două jumătăţi ale unei nuci (din nou fără coajă). Acesta este talamusul, care trimite informaţie senzorială în toate celelalte părţi ale creierului. De asemenea vă oferă simţul semnificaţiei şi vă dă o imagine despre cum este realitatea de fapt.

Acum strângeţi pumnul şi răsuciţi braţul, astfel încât oasele să fie îndreptate spre tavan. Antebraţul este coloana vertebrală, iar pumnul împreună cu jumătăţile de migdală şi de nucă formează sistemul limbic, cea mai veche parte a creierului, pe care o are fiecare reptilă, peşte, amfibie, pasăre sau mamifer. Sistemul limbic este implicat în codificarea memoriei, răspunsul emoţional şi multe alte funcţii corporale.

(De fapt avem două talamusuri, două amigdale şi doi lobi frontali şi parietali în creier – unul în fiecare emisferă – şi fiecare jumătate poate fi implicată în diferite funcţii neurologice, dar ca să simplificăm lucrurile ne vom referi la ele la singular.)”

((Deoarece avem emisfera stângă care este auditivă și cea dreaptă care este vizuală.))

Luaţi apoi patru coli de hârtie şi puneţi-le în vârful pumnului. Mototoliţi-le astfel încât să stea fix şi voilà! – aveţi un creier uman. Acele patru coli sunt mărimea şi grosimea aproximativă a neocortexului şi toate amintirile, credinţele şi comportamentele pe care le-aţi acumulat într-o viaţă sunt depozitate pe ele, împreună cu toate centrele de procesare vizuală, auditivă, motorie, de limbaj şi cognitivă ale creierului. Treizeci la sută din hârtie este lobul frontal, care este plasat chiar înapoia şi mai sus de ochi. El controlează aproape toate lucrurile de care sunteţi conştient: logica, raţiunea, atenţia, limbajul şi motivaţia voluntară.

Observaţi unde hârtia mototolită vă atinge degetul mare. Este locaţia aproximativă a cortexului cingulat anterior, care procesează conştiinţa socială, intuiţia şi empatia. De asemenea, conţine un tip unic de neuron pe care îl au numai oamenii şi câteva primate. Aceşti neuroni au apărut de 15 milioane de ani, în vreme ce amigdala (migdalele din pumn) generează frica de 450 milioane de ani.

Practicile spirituale consolidează cortexul cingulat anterior şi, când se întâmplă lucrul acesta, activitatea din amigdală încetineşte.

Mai există o zonă pe care aş dori s-o ţineţi minte: 

lobii parietali, poziţionaţi deasupra şi uşor înapoia urechilor. Ei ocupă mai puţin de o pătrime din colile de hârtie, dar vă oferă un sentiment al sinelui în relaţie cu alte obiecte din lume. 
Când activitatea din această zonă descreşte, vă simţiţi una cu Dumnezeu, cu universul, sau cu orice alt concept asupra căruia vă concentraţi conştient.

Şi gata: o jumătate de miliard de ani de evoluţie neurologică condensată în şase paragrafe, iar meditaţia vă învaţă cum să modificaţi funcţionarea fiecăreia dintre aceste părţi ale creierului în feluri care vă îmbunătăţesc sănătatea fizică şi emoţională. Ea poate chiar schimba modul în care creierul percepe realitatea.”

,,Principalele părți anatomice ale creierului implicate în realizarea imaginii lui Dumnezeu sunt :


Lobul parietal: responsabil cu stabilirea relaţiei dintre tine şi Dumnezeu. Dacă descreșteți activitatea în lobul parietal prin intermediul meditației sau a rugăciunii intense, frontierele dintre voi şi Dumnezeu se vor dizolva. Veți avea un sentiment de unitate cu obiectul contemplate şi cu credințele voastre spirituale.”


Talamusul : dă semnificația emoțională a conceptului de Dumnezeu.


Amigdala este responsabilă în caz de suprastimulare emoțională ( care are la bază furia reprimată) cu crearea imaginii unui Dumnezeu rău, răzbunător, care ne pedepseşte pentru greșelile noastre.”Când este suprastimulată, amigdala. Creează impresia emoțională a unui Dumnezeu înspăimântător, autoritar , răzbunător şi suprimă abilitatea lobului frontal de a gândi logic la Dumnezeu.”


Striatum-ul: „Inhibă activitatea amigdalei, permițându-vă să vă simțiți în siguranță în prezența lui Dumnezeu…”


Cortexul cingularanterior: ne îngăduie să îl simțim pe Dumnezeu ca fiind iubitor și plin de compasiune .”Descrește anxietatea religioasă, vina, teama si furia, suprimând activitatea din amigdală.”


Toate nemulțumirile, frustrările, neîmplinirile, supărările …, pe scurt toate sentimentele noastre negative, mai ales dacă sunt reprimate se regăsesc în amigdală şi acționează negativ asupra activității acesteia.


Pe de altă parte furia împiedică buna funcționare a lobului frontal, reducând capacitatea de a fi raţional, de a asculta de altă persoană, de a fi conștient de rezultatele acțiunilor tale… Neurologii au constatat că această furie eliberează neurochimicale, care în timp distrug anumite părți ale creierului, în special pe cele responsabile de activitatea emoțională”

……………..
Ce facem cu aceste furii ancestrale, reprimate pentru că acum înțelegem că ele sunt deja depozitate ca și circuite energoinformaționale în noi?!

Newberg spune că se poate cu ajutorul practicilor spirituale să construim ”un pod peste prăpastia dintre realități interioare şi exterioare, care ne va purta apoi mai aproape de ceea ce există de fapt în lume.” .

Există numeroase practici spirituale care ne pot ajuta. Din anii ”60 ele sunt tot mai cuprinzătoare și au început să facă parte din viața noastră.

,,În scrierile patristice se discută mult despre coborârea minţii în inimă şi despre întoarcerea energiilor spre esenţă” – o frază pe care mulți am citit-o sau auzit-o de la marii duhovnici. Coborârea minţii în inimă – adică întoarcerea energiei spre esenţă – constituie vindecarea minţii; această întoarcere presupune mai întâi aflarea inimii trupeşti, şi numai după aceea a celei metafizice sau duhovniceşti.

Nevoitorul „coboară în adâncurile inimii sale, la început în inima trupească şi de acolo în acele profunzimi care nu mai sunt ale trupului. Îşi găseşte adâncul inimii, atinge miezul metafizic, duhovnicesc, al fiinţei sale pe care, scrutându-l, vede că existenţa omenirii nu este ceva exterior sau străin fiinţei sale, ci e întru totul împletit cu propria sa fiinţă”.


 ,,Sufletul pătrunde într-un «întuneric» de o factură cu totul specială, învrednicindu-se astfel să stea cu mintea curată în chip negrăit înaintea lui Dumnezeu” (Arhimandritul Sofronie de la Essex).

,,Rugăciunea minții în inimă este miezul a ceea ce se numește teologie mistică, teologie ortodoxă. Prin rugăciunea minții în inimă se atinge și se exprimă unitatea și comuniunea omului cu Dumnezeu.

,,Când omul se unește cu Dumnezeu, îndată începe rugăciunea inimii” spun teologii creștini. Precum se vede, au dreptate. Însă fără amenințările care duc și activează fricile. Frica de Dumnezeu – frica aceea subțire, metafizică e una, dar până ajungem la ea, cuvintele ne pot duce pe un alt făgaș, vechi de sute de milioane de ani.

E adevărat că se vorbește despre ,,rugăciunea științifică”- care vrea să inducă ideea numai a rugii raționale. Dezvoltarea puternică a intelectului face ca vibrațiile electromagnetice ale creierului să fie mai puternice – e adevărat. Dar cu atât mai mult și ale inimii, care devin statornice prin această cunoaștere. Știi ce se întâmplă, știi ce faci. Și avem nevoie de această statornicie prin Cunoaștere.

Coerența este sincronizarea între două entități ale unui sistem. In cazul de față coerența dintre inimă și creier depinde de activarea electromagnetismului inimii. Care este mai puternic după cum demostrează toate cercetările dar…. Funcționează doar pentru mentinerea funcțională a corpului fizic. Se poate mult mai mult. Coerența inimii și a creierului = coborârea minții în inimă. Adevăr de necontestat doar spus diferit.

Separarea dintre ceea ce inima simte și ceea ce creierul știe dispare.

Fiecare putem să cream acest câmp de coerență care va fi benefic tuturor. Și Mamei Terra. Ceea ce inima simte se transmite și este decodat de mentalul celorlalți. Decodat până acum fără să fim conștienți de asta. Acum se poate asuma conștientizarea printr-o intenție clară și susținută zilnic. Minim 12 minute. Prin coerență apare sinergia dintre creier și inimă. Două sisteme care operează de comun acord, ca unul singur.

Undele inimii tale comunică cu undele cerebrale ale altora și ne aduce împreună pe aceeași frecvență.


Institutul HeartMath a înregistrat câmpul electric al inimii care este de aproximativ 60 de ori mai mare, și câmpul magnetic al inimii care este de 5000 de ori mai mare, decât al creierului. Această conștientizare poziționeaza creierul ca fiind relativ mai slab în comparație cu inima.

Descoperirea știintifică a Institutului a condus către noi înțelesuri în ceea ce privește legătura dintre inimă și emoții, dezvăluind semnificația câmpului magnetic al inimii, care se modifică în funcție de stările emoționale.

NOTA: 

Cartea „CUM NE SCHIMBĂ DUMNEZEU CREIERUL” oferă, într-o manieră sintetică, informaţii despre anatomia creierului descriind ,,corelațiile neurologice ale experiențelor spirituale și credințelor religioase”.

Andrew Newberg, doctor in medicina, este profesor asociat la Departamentul de Radiologie si Psihiatrie al Spitalului Universitatii Pennsylvania si profesor adjunct la Departamentul de Studii Religioase. 


Este fondatorul si directorul Centrului pentru Spiritualitate si Minte si directorul Centrului pentru Studii Integrate de Spiritualitate si Neurostiinta al Universitatii Pennsylvania. Este board-certified in medicina interna, medicina nucleara si cardiologie nucleara.

Dr. Andrew Newberg a publicat peste o suta de articole, eseuri, capitole de carti si este coautor al lucrarilor Born to Believe, Why We Believe What We Believe, Why God Won’t Go Away si The Mistical Mind. O prezentare generala a lucrarilor sale poate fi vazuta la www.andrewnewberg.com.

Mark Robert Waldman este cercetator asociat al Centrului pentru Spiritualitate si Minte, Universitatea Pennsylvania. Este coautor la lucrarea Born to Believe, Why We Believe What We Believe si noua alte carti si antologii care acopera campurile psihologiei si creativitatii.




 A fost editor fondator al jurnalului de literatura academica, Transpersonal Reviews, iar lucrarile sale profesionale au fost publicate in jurnale in intreaga lume. A lucrat in calitate de consilier in California de Sud, specializat in dinamici de cuplu si terapii bazate pe constienta."
sursa: reiki-jurnalulunuimaestru.blogspot.ro


cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0 Share/Bookmark

Saturday, January 8, 2011

Săptămana genocidului animalelor şi semnificaţia ei spirituală

Share/Bookmark
Quantcast


Săptămâna care a trecut, a fost un adevărat dezastru pentru necuvântătoare, mai ales pentru peşti şi păsări, ambele cu conotaţii biblice, precum excelent observa un cititor. În Brazilia, au fost aduse la malul oceanului 100 de tone de somn şi sardine, lăsând pescarii muţi de uimire, ne-maiîndrăznind să îşi arunce plasele în apele parcă blestemate. Să aruncăm o privire la harta care ne va ajuta să înţelegem ceva:

Observaţi distribuţia interesantă a acestor evenimente: practic toate au avut loc în zone controlate dpv militar de către SUA. Nu s-a raportat un singur peşte mort sau pasăre căzută din cer în Rusia, China şi slavă Domnului, nici în ţările ortodoxe, unde sunt convins că firea apelor şi a tăriilor sfinţite de Bobotează, nu a permis asemenea abominaţii.

E clar că catastrofe de anvergura asta nu pot avea loc doar aşa, în ciuda explicaţiilor menite să ne insulte inteligenţa, oferite de către “oameni de ştiinţă”: s-au speriat de tunet, a dat grindina peste ele… Ptiu’ trăzni-v-ar !

Mai este clar deasemena că nişte sceleraţi se joacă cu “jucăriile” lor:

arme scalare, chimice şi probabil bacteriologice, într-o adevărată orgie satanică îndreptată cu toată ura tatălui lor spurcat împotriva creeaţiei Lui Dumnezeu. De ce au ales să îşi consume ura tocmai în săptămâna care a trecut? Simplu: a fost o săptămână plină de sărbători creştine de cea mai mare importanţă, întâia fiind Tăierea împrejur a Domnului şi Sfântul Vasile cel Mare, apoi praznicul împărătesc al Bobotezei, urmat de sărbătorirea celui mai mare om născut vre-odată din femeie, Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul.

Ca regulă, cei mânaţi de necuratul îşi revarsă ura lor diabolică tocmai de sărbătorile Creştine, cu scopul de a a le întuneca. În SUA de exemplu, valurile masive de concedieri au întotdeauna loc în preajma Crăciunului. Cum să reziste unii ca aceştia ispitei de a face rău pe scară atât de largă tocmai atunci când sufletul omului se uşurează şi se luminează cu strălucire pogorâtă chiar din ceruri ?

Minunea e însă că tot răul este limitat şi că trecerea sa îi apropie pe oameni mai mult de Dumnezeu, lucru care nu ar fii avut loc în absenţa unor circumstanţe adverse. Apoi, cu genialitatea şi atotputernicia Lui, Dumnezeu face să treacă relele lăsând în urmă oameni mai curaţi, cu sufletele întărite, oameni ce realizează că în faţa unor asemenea duhuri întunecate nu pot aştepta şi nici primi vre-un ajutor de la oameni, ci numai de la El.

Cei care au văzut răul şi s-au luat de piept cu el, sunt biruitorii pe care nici întregul iad dezlănţuit nu îi va mai clinti. Ei sunt armata echipată nu cu arme de distrugere în masă, ci cu sabia credinţei, armura dreptăţii, coiful minţii curate şi scutul rugăciunii.

Obişnuiam să cred demult că trebuie să fii pregătit fizic şi cu pivniţa plină de provizii, pentru a face faţă vremurilor grele. Acum se vădeşte că fără un spirit tare ca oţelul, primele nu mai prea contează. Important e să fim noi cei biruitori, lăsându-i pe alţii să îşi lucreze migălos şi cu obstinaţie propria lor pierzanie.

Nu super-tehnologiile ne vor salva atât viaţa aceasta cât mai ales cea veşnică, ci alegerea bună a celui care să ne umple inimile şi minţile. A fii indiferent faţă de credinţă, nici măcar nu e o opţiune, când răul ne asaltează din toate părţile. În plus, unde nu intră lumina, e întuneric beznă.

sursa eufrosin


Sunday, May 23, 2010

DIFERENTA DINTRE KABBALAH SI RELIGIE

Wednesday, May 5, 2010

OMENIREA INCOTRO?

Raeka>>Fiica marelui evanghelist nonagenar, Billy Graham, Anne Graham, intr-un interviu in emisiunea “Early Show” (Spectacolul matinal), a fost intrebata de Jane Clayson, cu privire la atacurile din 11 septembrie 2001 si i s-a pus o intrebare la care multi ar fi dat raspunsuri nesatisfacatoare: “Cum a putut Bunul Dumnezeu sa lase sa se intimple asa ceva si sa priveasca atat de nepasator aceasta catastrofa de pe pamantul Americii?”
>>
>>Anne Graham, dupa ce a meditat catevaclipe, a dat un raspuns magistral, a raspuns cu niste replici foarte logice, profunde si inspirate, nepregatite dinainte (se poate vedea pe videoclipul inregistrat). Dansa a precizat foarte calm si explicit,
precizand urmatoarele:
>>
>>
>>
>>”Si eu mi-am pus deseori aceasta intrebare si mi-am gasit urmatoarele raspunsuri… Cred – nu cred, dar sunt profund convinsa – ca Dumnezeu a fost si ramane adanc intristat de aceasta, la fel ca si noi, numai ca noi, de ani de zile, Îi spunem si chiar Ii poruncim sa iasa din scolile noastre, din guvernul si din vietile noastre, ca ne descurcam si singuri, fara ajutorul Lui…
>> Si, fiind El un adevarat gentleman, cred ca pur si simplu S-a dat, calm, la o parte…
>>
>>Cum de mai indraznim noi oare sa-I cerem binecuvintarea, mila si protectia Sa, daca Ii cerem sa ne lase in pace? (În lumina recentelor evenimente, fiind vorba de atacuri teroriste, atacuri armate in scoli etc.)
>>Cred ca totul a inceput cind Madeleine Murray O’Hare (doamna care a cerut ca America sa devina o tara atee si care a fost ucisa, iar
corpul ei a fost gasit recent) a afirmat ca nu dorea nici un fel de rugaciuni in scolile noastre, iar noi am spus O.K. Cererea ei a fost aprobata si a devenit lege obligatorie in SUA…
>>
>>Apoi, cineva a spus ca mai bine nu am citi Biblia in scoli (Biblia care spune sa nu ucizi, sa nu furi si sa-ti iubesti aproapele ca pe tine insuti), iar noi am spus O.K..
>>Apoi, dr. Benjamin Spock a spus ca nu ar trebui sa ne plesnim copiii atunci cind se poarta urit, pentru ca aceasta le-ar afecta mica lor personalitate si stima de sine (fiul dr. Spock s-a sinucis). Iar noi am spus ca un expert trebuie sa stie ce vorbeste, asa ca am spus O.K.
>>
>>Apoi, altcineva a spus ca profesorii si dirigintii nu ar trebui sa ii disciplineze pe copii atunci cind gresesc. Iar conducatorii de scoli au spus ca nici un membru al personalului sa nu atinga vreun elev atunci cind se poarta urit,
pentru ca scolile nu au nevoie de publicitate proasta si in nici un caz de procese. (Totusi, exista o mare diferenta intre a disciplina si a atinge, a bate, a plesni, a lovi, a umili, etc.). Iar noi am spus O.K.
>>
>>Apoi, cine stie ce membru inteligent al consiliului de conducere al vreunei scoli a spus ca, baietii fiind baieti, vor face dragoste oricum, deci ar trebui sa le dam fiilor nostri prezervative. Asa, ei vor putea sa se distreze cit vor, iar noi nu vom trebui sa le spunem parintilor ca le-au primit de la scoala. Iar noi am spus O.K.
>>
>>Apoi, unii dintre alesii nostri de virf au spus ca nu conteaza ceea ce fac in viata lor privata atit timp cit isi fac treaba la slujba. De acord, a spus fiecare din
>>noi, mie nu-mi pasa de ceea ce face altcineva, inclusiv presedintele, in viata sa privata, atit timp cit am o slujba si economia merge bine.
>>
>> Apoi,
niste libertini au cerut sa tiparim cat mai multe reviste cu femei goale, in semn de respect si apreciere a frumusetii feminine.. Iar noi am spus O.K.
>> Apoi, altcineva a impins acea apreciere un pas mai departe, publicind fotografii cu copii goi, si inca mai departe, afisindu-le pe Internet. Iar noi am spus O.K.,
>>au dreptul la libera exprimare. Apoi,
>>industria show-business-ului a spus: hai sa facem show-uri TV si filme care sa promoveze indepartarea de Dumnezeu, violenta si sexul ilicit, sa inregistram melodii care sa incurajeze violurile, drogurile, crimele,sinuciderea si temele satanice. Iar noi am spus ca nu este decit entertainment-amuzament, nu are efecte adverse si oricum nu o ia nimeni in serios, asa ca totul a mers inainte.
>>
>> Iar acum ne intrebam speriati de ce copiii nostri nu au constiinta, de ce nu disting binele de rau, de ce nu ii deranjeaza sa ucida pe straini,
pe colegii de clasa sau pe ei insisi.
>>Probabil ca, daca ne-am gindi mai mult, ne-am da seama de ce.
>>Cred ca totul se reduce la faptul ca ceea ce vei semana, aceea vei si culege.
>>
>>Noi Ii spunem lui Dumnezeu: Draga Doamne, de ce nu ai salvat-o pe acea fetita ucisa in clasa? Iar Dumnezeu raspunde: Dragul meu, Eu am fost alungat din scoli, nu puteam fi acolo. Cum puteam Eu fi acolo, cind voi mi-ati spus sa plec din scoli?
>>E ciudat cum oamenii Il dispretuiesc pe Dumnezeu, si apoi se intreaba cu naivitate de ce totul merge tot mai prost. Este ciudat cum de credem tot ceea ce scriu ziarele, dar noi ne indoim de ceea ce spune Biblia.
>>E ciudat cum de toti oamenii vor sa mearga in ceruri, desi nu cred, nu gindesc, si nu spun sau nu fac nimic din ceea ce scrie in Biblie.
>>
>>Este ciudat cum de unii pot spune: da, eu cred in Dumnezeu si de fapt sa
il urmeaza pe Satana, care, se stie ca, la randul lui, crede si el in Dumnezeu…
>>E ciudat cum ne repezim sa judecam, dar nu ne place sa fim judecati. E ciudat cum de se pot trimite mii de glume prin e-mail si ele se raspindesc precum focul salbatic, dar cind incepi sa trimiti mesaje privindu-L pe Dumnezeu, oamenii se gindesc de doua ori inainte de a le trimite si altora.
>>E ciudat cum de tot ceea ce este vulgar, crud si obscen trece liber prin cyberspatiu, dar orice discutie publica despre Dumnezeu este impiedicata la scoala si la locul de munca.
>>Este, in sfarsit, ciudat cum poate fi cineva atit de inflacarat de dragoste pentru Hristos fiind in acelasi timp un crestin invizibil in timpul saptaminii.”
>>
>>
>>(Interlocutoarea a mai venit si cu alte argumente, dar ne oprim aici).

via raeka

Saturday, October 3, 2009

CALEA
























Am avut o discutie most enticing cu cineva de la kabbalah romania.

Dupa cum ati vazut, de cind am descoperit blogul ravului Laitman am tradus multe din articolele lui, care mi se par extrem de curajoase si pertinente, de asemenea foarte clar explicate chiar si pentru cineva care nu stie Kabbalah, sau nu a studiat pina acum aceasta stiinta milenara.

In discutie am fost acuzata ca nu fac parte din grup si nu inteleg ce insemna forta grupului si de asemenea ca nu m-am lamurit care este Calea. Aia adevarata.
Ok, for the record, m-am saturat pina peste cap de habotnici, din orice religie ar fi ei
.

Pe blogul MEU scriu despre toate religiile, religii pe care-surpriza- le-am practicat si inca cu singe.Nimic din ce am scris pe blog nu este nefiltrat de practica mea spirituala serioasa. Am dedicat cel putin citiva ani, cu maestrii autentici, uneori ascunsi, ai deiferitelor cai.
Si am ajuns laurmatoarea concluzie
: CALEA este aia care ti se potriveste tie.

NU are crestinismul, kabbalah, islamul, shamanismul, hinduismul, buddhismul vreo licenta exclusiva scrisa de Dumnezeu.
Calea e aia ce ti se muleaza pe structura energetica pentru ca, nu-i asa, sintem toti DIFERITI. Calea mea e aia din care care iau cind am nevoie, CE am nevoie dintr-o anumita practica, ceva ce mi se potriveste in momentul respectiv pentru o anumita problema.

Nu cred in cai exclusiviste, in habotnici si in persoane care ma judeca. A-i judeca pe ceilalti dupa standardele tale insemna, after all, ca tu, ala care judeci NU AI INTELES NIMIC DESPRE NICI O CALE.
CALEA care ma duce la Dumnezeu e aia pe care merg EU.
Poate miine imi voi schimba calea. Poate ca miine voi intelege mai mult.
POATE ca miine voi vrea sa ma iau de piept cu tatal ceresc sau cu mama divina pentru ca asa simt eu in acel momet.
Si, traind in acest univers pradalnic, am toate drepturile.

Calea e una singura. Cea care imi conduce pasii, in ritmul meu, spre divinitate.
Uneori cad.Alteori o iau inapoi. Alteori stau in extazul divin pe care il simt cind fac dragoste sublima cu iubitul meu.A face dragoste este o cale. A te duce la biserica este alta. A nu crede in nimic este si asta o cale. Toate sint caile mele, pentru ca in cele din urma EU SINT DUMNEZEU, SI DUMNEZEU SE REGASESTE IN MINE, MEREU SI MEREU, JUCIND LILA DIVINA, JOCUL DE-A V-ATI ASCUNSELEA CU EL INSUSI.

P.S-cred cu tarie ca in fiecare religie se revela Dumnezeu.Prin fiecare religie ajungi exact in acelasi loc.Dupa cum spune Don Juan, nicaieri.
Sau mai bine spus fiecare religie te aduce fata in fata cu tine, the spark of awareness, pe care Vulturul a desprins-o din el, ca sa-i aminteasca ca nu e singur, si ca sa fie imbunatatita cu experienta vietii.

Sunday, February 1, 2009

URA

Te urasc pentru ca esti jidanca, te urasc pentru ca esti musulman, te urasc pentru ca esti un ciine crestin, te urasc pentru ca esti alb. Te urasc pentru ca esti negru si puti, te urasc pentru ca esti sexy si frumoasa si nu pot sa te fut, te urasc pentru ca esti destept si ai multi bani si eu nu, te urasc pentru ca poti. Te urasc pentru ca ai studii superioare si eu sint un macelar, dar o sa te fac de bani si o sa-ti scuip seminte in cap intelectualule. Te urasc pentru ca muncesti si esti ingenios, te urasc pentru ca esti tinar si vibrant, te urasc pentru ca barbatii sint atrasi de tine, te urasc pentru ca esti altfel. Te urasc pentru ca maica-ta nu te-a abandonat cind erai mic, te urasc pentru ca scrii bine si eu nu pot, te urasc pentru ca lumea te citeste, te urasc pentru ca sint gol. Te urasc pentru ca esti viu, te urasc pentr ca sint mort, te urasc pentu ca-ti cinta ingerii la ferestre, te urasc pentru ca sint gol. Te urasc pentru ca Dumnezeu nu-mi vorbeste, te urasc pentru ca nu mai exist, te urasc pentru ca iadul imi sopteste, te urasc pentru ca sint mort.





Tuesday, January 13, 2009

TREZIREA ZEILOR GEMENI

O imagine extrem de asemanatoare cu cea din Malaysia s-a aratat pe cer cu citeva minute inainte de inceperea inundatiilor dezastruaose din nordul Moldovei. Un ucrainean a filmat cu telefonul ochii ce se conturau clar pe cer. La citeva momente a inceput potopul ce a distrus Nordul Moldovei acum un an.

Saturday, October 11, 2008

RAMADAN, ROSH HASHANA SI NAVRATRI

Nu stiu ce se intimpla dar se pare ca toate sarbatorile religioase au picat in aceeasi perioada, in toata lumea(desigur nu intimplator).

Dupa luna Ramadanului in care s-a postit pentru a capata putere interioara(pentru cei ce nu stiu Ramadanul este postul ce se tine in aceeasi perioada in care profetul Muhammad a primit QOR' AN ul de la ingerul Gabriel) si pentru a purifica pacatele(vezi Layl al Qadr-cea mai importanta noapte a postului in care recitarea QOR'AN ului aduce stergerea pacatelor instantanee), iata ca pe 30 septembrie, la doar o zi dupa AID al Fitr vine Rosh Hashana, capul nou al anului evreiesc.

In Talmud se spune ca de Rosh Hashana se deschid trei carti-intr-una este scrisa soarta pacatosilor, in alta cea a dreptilor si in a treia a celor ce sint intr-o faza intermediara-acestora li se da timp pina de Yom Kippur sa se curete.

In amiaza primei zile se recita anumite rugaciuni linga o apa curgatoare, dupa care pacatele se spune ca sint curatate de aceasta apa. SI aici avem de a face cu o sarbatoare de innoire, iar pe 14 octombrie, de Yom Kippur, ziua expierii pacatelor, se tine un post negru ce are drept scop curatarea si innoirea omului vechi, aruncarea vechii piei si imbracarea in pielea noua de lumina, a harului.

Dar iata ca si in India incepe pe 1 octombrie-pina pe 9, Navratri, festivalul celor noua nopti sacre, sarbatoare Marii Zeite ce s-a manifestat sub diversele sale forme in acest univers. In primele 3 nopti este sarbatorita Durga, cea care a ucis marele demon Maheshasura, salvind astfel universul de la pierire.

Ea poate fi invocata si sub forma lui Kali, distrugatoarea impuritatilor dn noi. In urmatoarele 3 zile Laxmi, zeita harului divin si a bogatiei este chemata pentru a-si darui binecuvintarile asupra credinciosilor. Ultimele 3 zile sint dedicate zeitei ce s-a manifestat sub forma lui Saraswati, Intelepciunii Divina.

Sarbatoarea se termina in a zecea zi cu arderea efigiei lui Ravana, demonul ce a fost invins de Rama, si reprezinta inceperea unui nou ciclu in vietile credinciosilor.

In timpul festivalului se tine un post strict in care grinele si produsele animale sint interzise, si o lampa este in permanenta aprinsa pe altar, ca simbol al universului ce primeste in permanenta lumina divinului.

Iata cum trei traditii diferite sarbatoresc de fapt acelasi lucru, innoirea, purificarea si reunificarea cu forta divina, cea care ne sustine, (re)creeaza si ucide(pentru a ne face sa renastem).

Nu pot sa nu ma gindesc la tehnicile scolii noastre shamanice-tehnici cu care incepem de fapt-care au scop "golirea magaziei"-golirea de toate cunostintele cu care am fost umpluti pina la refuz si bombardati de la nastere de catre forta socializarii-scoala, parintii, colegii de munca, autoritatile-cunostinte inutile care trebuiesc complet aruncate pentru a aface loc noului- perceptiei pure a energiei in mod direct. Va bagati?


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites