Imbogatiti din distrugerea ARO.

John Perez, cel care a cumparat ARO pe o suma derizorie, incearca sa obtina de la statul roman sume cu multe zerouri pentru investitii pe care de fapt nu le-a facut niciodata.

Ce au facut autoritatile statului roman? Cum s-au comportat cei care ar fi trebuit sa vegheze ca astfel de abuzuri si furturi sa nu se intample?

ARO este locul uneia dintre cele mai mari crime din Romania post-decembrista: distrugerea unui brand national si, odata cu asta, falimentul unei industrii care cu greu va putea fi refacuta. O jumatate de secol de istorie ingropata in ruine.

John Perez cel care a cumparat fabrica cu doar 150.000 de euro, incearca sa scoata de la statul roman cateva milioane. Cine a vazut contractul de privatizare din 2003 si cunostea amanunte din afacere putea sa anticipeze cu usurinta dezastrul care se prelungeste pana in ziua de azi. In 2006 cel care a venit la conducerea AVAS, Razvan Orasanu, a dat in judecata firma care nu si-a indeplinit obligatiile.

Dar lucrurile nu au evoluat in sensul in care l-ar fi vrut Razvan Orasanu. Investitorul care a dus ARO la faliment a cerut de la AVAS nu mai putin de 13 milioane de dolari, bani pe care spune ca i s-ar cuveni pentru investitiile pe care le-a facut, dar si pentru profitul pe care nu l-au avut.

Tribunalul Bucuresti a dat o sentinta prin care AVAS-ul este considerat vinovat si obligat sa returneze banii dati pe actiuni plus niste penalitati, adica aproape un milion de lei. La Curtea de Apel Bucuresti se desfasoara ultimele scene dintr-un film tragic pentru romani.

Dupa cativa ani de procese, Global, firma actuala a lui John Perez este pe cale sa castige inca niste bani de la statul roman. In 7 noiembrie a fost o noua runda in instanta. Avocatul celor de la AVAS a cerut o amanare, dar a refuzat sa poarte o discutie pe subiectul ARO in dosarul pentru care a fost angajat de catre Autoritatea pentru Valorificarea activelor Statului.

In schimb avocatul celor de la "Global Vehicles" este relaxat. La aceasta ora clientul sau nu numai ca nu trebuie sa plateasca ceva statului roman, dimpotriva trebuie sa si primeasca.
Politicieni, responsabili cu destinele institutiilor, directori, cu totii au o responsabilitate in fata istoriei si a muscelenilor.

ADRIAN NASTASE: "Solutia va depinde de gasirea unei formule inteligente de privatizare".
NICOLAE VACAROIU: "La privatizare nu ne va interesa in mod deosebit, as spune chiar neesential pretul cu care se vinde ARO."

TRAIAN BASESCU: "Lui Aro ii trebuie noroc, solutia cu Aro ... nu cred ca este o solutie".
ARO a fost terenul de lupta pentru mai multe grupari de oameni de afaceri interesati, politicieni sau membri ai serviciilor secrete.

IUSTIN PREOTEASA, fost director ARO: "A fost aici un razboi intre doua grupari?- Da, da - Si gruparea cealalta a fost extremde bine pregatita, de bine sprijinita, s-au aplicat metode foarte dure."
VIRGIL MAGUREANU, fost director SRI: "N-am intrat acolo decat pentru a tine ce se mai putea tine pe picioare - in nici un caz in a ameninta pe cineva."

Dezastrul a fost previzibil din momentul in care uzina a fost privatizata cu mare tam-tam in 26 septembrie 2003 si continua si acum in 2012 cand statul este in masura sa mai dea niste bani pentru neregulile de acolo. De cate ori am incercat sa obtinem un interviu cu un reprezentant de-al AVAS-ului, institutia care s-a ocupat cu privatizarea si post-privatizarea la ARO, am fost refuzati.

Raspunsul AVAS: "Referitor la revenirea dumneavoastra privind realizarea unui interviu televizat cu un reprezentant al A.V.A.S., va comunicam faptul ca in momentul prezent cat si in perioada urmatoare, ramasa pana la sfarsitul lunii curente, agenda de lucru a conducerii institutiei, singura abilitata sa acorde interviuri, nu permite realizarea unui interviu televizat."

Nici acum dupa mai bine de 9 ani de la privatizarea controversata de la ARO, cei de la AVAS nu vor sa faca lumina in acest caz. Se ascund in birourile spatioase si asteapta un deznodamant care o sa se intample in sala de judecata. Dar haideti sa vedem cine a fost responsabil la acea vreme de acest contract - lasand la o parte pe Ovidiu Musetescu, presedintele APAPS, cel care a decedat intre timp, presedintele comisei de privatizare a fost un anume Lucian Goj pe care il gasim si in alte privatizari cu cantec.

Ciudatenile s-au tinut lant in povestea de la ARO. La scurt timp dupa privatizare, consiliera juridica din partea APAPS-ULUI , adica una din cea care a negociat contractul, devine reprezentanta in Consiliu de Administratie a cumparatorului.

MIRCEA URSACHE, fost presedinte AVAS: "Aici cred ca sunt alte institutii ale statului care trebuie sa raspunda, daca nu cumva avem de-a face cu un act care sta sub incidenta penalului, este intr-adevar un semn mare de intrebare cum cineva care a reprezentat statul intre-un proces de privatizare a doua zi devine consilier la cumparator".

Intr-o scrisoare de justificare, Cerasela Barboni, fost consilier juridic de la APAPS si membru in Consiliu de administratie la ARO, isi cauta argumente: „Nu am avut niciun beneficiu de pe urma ARO (nici ante, nici in, nici post-privatizare) si niciun beneficiu imoral de pe urma Cross Lander sau a altcuiva implicat in aceasta poveste. In timpul privatizarii eram un personaj prea putin important pentru a influenta o tranzactie care, oricum, a fost „transata" la nivel de guvern."

Pentru Romica Cotescu, fostul lider de sindicat, ceasul istoriei a stat odata cu falimentul lui ARO. L-am gasit tot la chisocul de ziare pe care il administreaza.

Cei carora le-a fost dat ARO in 2003 se numeau Lacaro Distributors, in fapt o cutie postala de undeva din Miami. Firma si-a schimbat de mai multe ori numele - a devenit CrossLander pentru ca acum sa se numeasca Global Vehicles.

Dupa falimentul declarat al lui ARO, in 2006 , la masa credala s-a inregistrat, surpriza, si Global Vehicles. Firma lui Perez a cerut si i-au fost acceptate aproape 2,5 milioane de dolari. Adica nu numai de la AVAS are Perez bani de incasat. Este incredibil cum un om de afaceri care a dus la dezastru una dintre cele mai cunoscute fabrici din Romania a mai primit si bani pentru asta.

Adrian a fost 15 ani pilot de incercari la ARO. Nici acum nu-si concepe viata fara masini ARO. In curte are cativa bolizi romanesti. Primarul din Campulung a lucrat si el in ARO. Pe vremea aceeea se ocupa de marketingul masinii de teren romaneasca. El este optimist, desi motive nu prea exista...

E greu de crezut ca cineva va mai putea sa revitalizeze producerea de masini la Muscel. Totul a devenit o ruina. Adrian, fostul pilot de incercari de la ARO ne duce in fabrica de subansamble.

Privatizari fara cap, afaceri greu de patruns au atins intreaga industrie romaneasca si continua sa faca victime. Furt, prostie, dezinteres controlat si interes tintit, toate acestea au brevetat modelul romanesc de insucces, iar ARO a devenit o masina impotmolita in poveste.

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0 sursa romania te iubesc/protv

Posted in: