Foto: Mugur Teieru
- Presedinte onorific al PNTCD Salaj -
"Saracii de noi! Ne batem joc de tot ce ne este mai sfant!"
Salajul este un judet relativ izolat, in afara magistralelor de cale ferata. Cu toate acestea, bogatia lui istorica, culturala si spirituala este de invidiat. Daca ne revendicam ca urmasi ai dacilor si romanilor, nicaieri, ca in Salaj, nu gasesti ingemanate atatea vestigii istorice. Pe muntele Mezesului si-a ridicat Decebal cetati; tot pe muntele Mezesului si-au stabilit romanii forturi militare si capitala provinciei Dacia Porolissensis; pe acelasi Mezes s-a luptat Menumorut cu ungurii, si tot langa Mezes si-a odihnit Mihai Viteazul oastea dupa invin gerea ungurilor la Guruslau.
Nu in ultimul rand, ba poate tocmai de aceea, din Salaj sunt originari aproape toti marii corifei ai unitatii nationale romane, de la Simion Barnutiu, la Iuliu Coroianu, Gheorghe Pop de Basesti, Grigore Maior, Victor Deleu, Alimpiu Barbolovici, Iuliu Maniu si multi altii. Pe urmele lor au calcat Corneliu Coposu si sotia sa, Arlette, exterminata in inchisorile comuniste.
Din nefericire, si spre marea rusine a conducatorilor tarii de dupa 1989, uriasa mostenire istorica a Salajului e dispretuita si abandonata, lasata sa se transforme in praf si scrum.
Descoperirile arheologice daco-romane sunt ingropate, din lipsa de fonduri, inapoi in pamant, superbele biserici din lemn, monumente istorice de valoare inestimabila, sunt lasate in grija ciorilor si a ploii, eroii Marii Uniri, deveniti martiri ai inchisorilor comuniste, nu au case memoriale si nici statui, in vreme ce la doua judete spre dreapta, in Harghita, centrul Odorheiului Secuiesc e plin de eroii etniei maghiare, turnati in bronz si cu panglica ungureasca la gat. Bravo lor! Dar rusine noua!
Despre toate acestea l-am intrebat pe doctorul Ioan Puscas din Simleul Silvaniei, creatorul Ulcosilvanilului, consultant stiintific al spitalului din Simleu si profesor la Universitatea din Oradea. Fost detinut politic, prieten apropiat al lui Corneliu Coposu, filantrop si bun cunoscator al istoriei salajene, Ioan Puscas a fost ales presedinte onorific pe viata al PNTCD Salaj.
"Dupa 1990, la capitolul protectia patrimoniului national, se inregistreaza un mare si rusinos zero"
- Pe dealul cetatii Porolissum de langa Zalau se afla unul dintre cele mai frumoase si importante vestigii romane din Dacia. De ce nu este introdus in circuitul turistic international?
- Aceasta intrebare ne-o punem si noi, localnicii. Muzeul de istorie a facut acolo sapaturi, dar nu le-a putut continua din lipsa de fonduri. Bucurestiul, Ministerul Culturii, ar trebui sa acorde sprijinul necesar. Noi avem arheologi, avem potential stiintific, oameni de mare valoare, avem programe sustinute de Consiliul Judetean, de refacere completa a vestigiilor din capitala Daciei Porolissensis.
De ce sunt ele intr-o stare jalnica? Raspunsul e la autoritatile centrale. Prea des ajungem sa cerem protectie pentru monumentele neamului unor oameni insensibili, inculti, lipsiti de elementar patriotism, dezinteresati de valorile trecutului romanesc. Nici o guvernare de dupa 1990 nu s-a interesat in mod temeinic, pe baza unei viziuni coerente, sa refaca muzeele, casele memoriale sau sa sprijine siturile arheologice romane, dar si dacice, care impanzesc dealurile tarii.
Nu stiu daca mai exista alt judet, cu exceptia Hategului, in care vestigiile dacice si romane sa coexiste atat de sugestiv, amintind de stramosii neamului nostru. Ma gandesc la cetatile dacice de la Jucu, de la Bucium, de la Romita, de la Tihau pe Somes, de la Simleu (unde se presupune ca a fost Dacidava), de la Magura Simleului si altele. La aceasta din urma, am reusit noi singuri, cu forte locale, sa construim un drum de acces. Cercetarile au pus in evidenta vestigii dacice splendide, peste care insa s-au asternut uitarea si tufisurile salbatice. Nimeni nu mai intretine nimic.
Dupa 1990, la capitolul protectia patrimoniului national, se inregistreaza un mare si rusinos zero. N-a mai interesat pe nimeni originea neamului nostru si mai ales dovezile acestei origini. Salajul este o vatra de romanism luminat, din care s-a muscat o mie de ani, dar care n-a cedat navalitorilor si falsificatorilor de istorie. In ultimii ani, am observat o mare anomalie: vin bani cu milioanele de la guvern pentru restaurarea castelelor unguresti, dar nu vine nici un leu pentru cercetarea cetatilor dacice si romane!
Castelul Batori din orasul nostru a primit, si el, milioane de lei noi, dar drumul spre Magura dacica a fost lasat de izbeliste. Guvernul paralel UDMR de la Bucuresti vrea sa demonstreze pe banii nostri ca inaintasii lor au zidit castele, dar nu spun ca le-au zidit peste cetatile stramosilor nostri, incercand sa ne stearga radacinile.
- Salajul este, dupa Blaj, o a doua "Mica Roma" a spiritului romanesc, salajenii fiind vestiti prin figurile de prim plan pe care le-au dat agorei nationale. Va rog sa vorbiti pe scurt despre marii inaintasi nascuti pe aceste meleaguri.
- Vrajmasia invechitei stapaniri unguresti impotriva romanilor a marcat timp de secole istoria noastra, pe vremea cand feciorii salajeni erau pusi sa traga la plug, in locul boilor. Departe de mine gandul sa suflu in jarul vrajbei, dar tare mi-e teama ca pana se apuca cineva sa o scrie, istoria va muri. Romanii nu s-au razbunat niciodata cu sabia. S-au razbunat cu puterea mintii, cu puterea imensei rabdari seculare, cu forta credintei in dreptate si in Dumnezeu, si nu de la o varsta la alta, ci de la generatii la alte generatii, de la un secol la altul.
Asa aparu miscarea nationala si Scoala Ardeleana, in secolul al XVIII-lea, cand Grigore Maior, salajanul nostru, uns episcop la Viena, in prezenta imparatesei Maria Tereza, puse temelia Seminarului greco-catolic din Blaj. Daca ar fi stiut autoritatile unguresti ca de la acest seminar si de la ideile raspandite de dascalii lui se va naste forta intelectuala a romanimii - forta care a adus Transilvania langa Tara Mama, in 1918 - l-ar fi distrus din temelii.
Blajul este matricea din care s-au nascut ideile nationale si vitejii nostri salajeni: Demetriu Coroianu, primul director al Despartamantului ASTRA din Salaj; Iuliu Coroianu, unul dintre redactorii Memorandumului, pus in lanturi la Szegedin, alaturi de Ion Ratiu si Vasile Lucaciu; Simion Barnutiu, marele pasoptist, vicepresedinte al Marii Adunari de la Blaj, din mai 1848; Gheorghe Pop de Basesti, memorandist, creatorul Partidului National Roman si presedintele Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918.
Lista e lunga, dar din aceasta enumerare nu pot lipsi salajenii Ioan Maniu si fiul sau, Iuliu Maniu, martirul national. Tot din Salaj a fost Victor Deleu, comandantul Voluntarilor Ardeleni intorsi din Rusia in 1918, pentru a lupta pentru intregirea neamului, si primiti cu onoruri de regele Ferdinand, in gara din Iasi. Si tot aici s-a nascut si Seniorul Corneliu Coposu.
Iata, deci, care este marca Salajului: nationalismul luminat, patriotismul, invatatura si sacrificiul personal pe altarul dreptatii nationale. Nu intamplator, aproape toate scolile construite de Gheorghe Sincai in secolul al XVIII-lea au fost amplasate in Salaj. Si nu intamplator, Clara Maniu (mama marelui Maniu), arestata de trupele lui Bela Kuhn in 1919, a refuzat sa paraseasca inchisoarea din Budapesta, pana nu au fost eliberati toti romanii intemnitati de bolsevicii unguri.
"Nici o administratie n-a gasit de cuviinta sa repare nedreptatea facuta memoriei celui mai iubit dintre salajeni: Iuliu Maniu"
- Toate marile metropole ale Europei isi celebreaza inaintasii prin monumente de arta, fresce murale, bazoreliefuri, statui. De ce aveti atat de putine statui in pietele din Zalau si Simleu?
- Cele care sunt au fost ridicate sub regimul comunist. Unele au fost ascunse de ochii lumii in curtile unor institutii, cum este bustul voievodului Gelu, in curtea unitatii militare; altele n-au fost inca ridicate. Ma gandesc la o statuie a lui Menumorut, stapanitor si al unei parti din Salaj.
In fata Prefecturii din Zalau sta inca locul liber pentru statuia lui Simion Barnutiu, citind Discursul de la Blaj - un act istoric care ar trebui cunoscut de fiecare elev, ca sa nu mai vorbesc de fiecare politician al acestei tari. La Simleul Silvaniei, peste drum de casa in care s-a nascut marele om politic Iuliu Maniu, am ridicat soclul, urmand sa comandam statuia.
Intr-o noapte din anii '90, fostul primar FDSN (PSD) si ciracii lui neocomunisti au demolat totul, turnand asfalt, ca si cand n-ar fi fost nimic acolo.
- Nu s-a gasit nimeni, de atunci si pana azi, sa ridice statuia?
- Nu, nici o administratie n-a gasit de cuviinta sa repare nedreptatea facuta memoriei celui mai iubit dintre salajeni: Iuliu Maniu. Pentru ca totul sa fie ca la romani, nici la Badacini, in casa in care a trait Maniu, nu s-a amenajat inca o casa memoriala. Daca sub comunisti, acolo au fost magaziile c.a.p.-ului, abia dupa 19 ani de la revolutia anticomunista, casa a intrat in posesia indicata prin testament: biserica greco-catolica. 
Respectul pentru trecut aproape ca nu exista la politicienii romani, nici astazi, la 90 de ani de la Marea Unire. Cine isi mai aminteste, spre exemplu, de salajanul Iosif Mehes, redactorul lui "Suplex Libelus Valahorum" (1791), cel dintai document politic al romanilor din Ardeal? Nimeni. Nicaieri nu a fost ridicat un bust macar, amintind de marele inaintas. Stie cineva, astazi, de Valentin Coposu, protopopul de la Bobota, tatal lui Corneliu, care si-a daruit intreaga viata alipirii Ardealului la Patria Mama?
A fost pus in lanturi de armatele bolsevice maghiare si condamnat la moarte, dar a fost eliberat, ca prin minune, de armatele generalului Mosoiu, cand au intrat in Budapesta, in 1919. Cine isi mai aminteste de marsul victorios al romanilor: "Sus opinca, jos papuc/ Pana la Tisa ma duc"? Cine mai povesteste de eroismul protopopului greco-catolic Liviu Trufasu, si el intemnitat la Budapesta si eliberat de armatele romane, in 1944? Cum a scapat din temnita, a venit la Zalau si a intemeiat primul liceu romanesc din judet.
Nici despre el, condamnat apoi de comunisti si dus la Canal, nu se pomeneste pe undeva, prin vreo piata a Zalaului. Saracii de noi: avem acest talent distructiv de a ne bate joc de tot ce ne este mai sfant! Din aceasta cauza, multi dintre politicienii de azi imi par niste umbre palide ale inaintasilor, niste bieti epigoni.
- In pragul Zilei Nationale a Romaniei, v-as ruga, domnule doctor, sa-mi spuneti cum veti sarbatori 1 Decembrie?
- Asa cum l-am sarbatorit din 1978 incoace: impreuna cu un grup de prieteni, pomenindu-i pe marii inaintasi si cantand "Desteapta-te, romane". Trebuie spus ca la implinirea a 60 de ani de la Unire, ne-am regasit la monumentul lui Gheorghe Pop de Basesti si am cantat impreuna versurile lui Andrei Muresanu, interzise pe vremea aceea.
De atunci, un an la Basesti, alt an la Bocsa, sub supravegherea la vedere a catorva ofiteri de securitate, grupul nostru de 15-20 de salajeni dadea alta turnura decat cea oficiala sfintei zile de 1 Decembrie.
Inca de atunci am hotarat ca aceasta este adevarata zi nationala, iar "Desteapta-te, romane" este adevaratul nostru imn de stat. Ceea ce, in 1990, s-a implinit, spre marea noastra bucurie. Dar astazi, in libertate, e tot mai greu sa-i aduni pe batranii camarazi. Cat despre tineri, ei isi gasesc mereu altceva de facut...
D-lui prof. dr. Ioan Puscas ii puteti scrie la e-mail: dr.puscas@yahoo.com
"Saracii de noi! Ne batem joc de tot ce ne este mai sfant!"
Salajul este un judet relativ izolat, in afara magistralelor de cale ferata. Cu toate acestea, bogatia lui istorica, culturala si spirituala este de invidiat. Daca ne revendicam ca urmasi ai dacilor si romanilor, nicaieri, ca in Salaj, nu gasesti ingemanate atatea vestigii istorice. Pe muntele Mezesului si-a ridicat Decebal cetati; tot pe muntele Mezesului si-au stabilit romanii forturi militare si capitala provinciei Dacia Porolissensis; pe acelasi Mezes s-a luptat Menumorut cu ungurii, si tot langa Mezes si-a odihnit Mihai Viteazul oastea dupa invin
Nu in ultimul rand, ba poate tocmai de aceea, din Salaj sunt originari aproape toti marii corifei ai unitatii nationale romane, de la Simion Barnutiu, la Iuliu Coroianu, Gheorghe Pop de Basesti, Grigore Maior, Victor Deleu, Alimpiu Barbolovici, Iuliu Maniu si multi altii. Pe urmele lor au calcat Corneliu Coposu si sotia sa, Arlette, exterminata in inchisorile comuniste.
Din nefericire, si spre marea rusine a conducatorilor tarii de dupa 1989, uriasa mostenire istorica a Salajului e dispretuita si abandonata, lasata sa se transforme in praf si scrum.
Descoperirile arheologice daco-romane sunt ingropate, din lipsa de fonduri, inapoi in pamant, superbele biserici din lemn, monumente istorice de valoare inestimabila, sunt lasate in grija ciorilor si a ploii, eroii Marii Uniri, deveniti martiri ai inchisorilor comuniste, nu au case memoriale si nici statui, in vreme ce la doua judete spre dreapta, in Harghita, centrul Odorheiului Secuiesc e plin de eroii etniei maghiare, turnati in bronz si cu panglica ungureasca la gat. Bravo lor! Dar rusine noua!
Despre toate acestea l-am intrebat pe doctorul Ioan Puscas din Simleul Silvaniei, creatorul Ulcosilvanilului, consultant stiintific al spitalului din Simleu si profesor la Universitatea din Oradea. Fost detinut politic, prieten apropiat al lui Corneliu Coposu, filantrop si bun cunoscator al istoriei salajene, Ioan Puscas a fost ales presedinte onorific pe viata al PNTCD Salaj.
"Dupa 1990, la capitolul protectia patrimoniului national, se inregistreaza un mare si rusinos zero"
- Pe dealul cetatii Porolissum de langa Zalau se afla unul dintre cele mai frumoase si importante vestigii romane din Dacia. De ce nu este introdus in circuitul turistic international?
- Aceasta intrebare ne-o punem si noi, localnicii. Muzeul de istorie a facut acolo sapaturi, dar nu le-a putut continua din lipsa de fonduri. Bucurestiul, Ministerul Culturii, ar trebui sa acorde sprijinul necesar. Noi avem arheologi, avem potential stiintific, oameni de mare valoare, avem programe sustinute de Consiliul Judetean, de refacere completa a vestigiilor din capitala Daciei Porolissensis.
De ce sunt ele intr-o stare jalnica? Raspunsul e la autoritatile centrale. Prea des ajungem sa cerem protectie pentru monumentele neamului unor oameni insensibili, inculti, lipsiti de elementar patriotism, dezinteresati de valorile trecutului romanesc. Nici o guvernare de dupa 1990 nu s-a interesat in mod temeinic, pe baza unei viziuni coerente, sa refaca muzeele, casele memoriale sau sa sprijine siturile arheologice romane, dar si dacice, care impanzesc dealurile tarii.
Nu stiu daca mai exista alt judet, cu exceptia Hategului, in care vestigiile dacice si romane sa coexiste atat de sugestiv, amintind de stramosii neamului nostru. Ma gandesc la cetatile dacice de la Jucu, de la Bucium, de la Romita, de la Tihau pe Somes, de la Simleu (unde se presupune ca a fost Dacidava), de la Magura Simleului si altele. La aceasta din urma, am reusit noi singuri, cu forte locale, sa construim un drum de acces. Cercetarile au pus in evidenta vestigii dacice splendide, peste care insa s-au asternut uitarea si tufisurile salbatice. Nimeni nu mai intretine nimic.
Dupa 1990, la capitolul protectia patrimoniului national, se inregistreaza un mare si rusinos zero. N-a mai interesat pe nimeni originea neamului nostru si mai ales dovezile acestei origini. Salajul este o vatra de romanism luminat, din care s-a muscat o mie de ani, dar care n-a cedat navalitorilor si falsificatorilor de istorie. In ultimii ani, am observat o mare anomalie: vin bani cu milioanele de la guvern pentru restaurarea castelelor unguresti, dar nu vine nici un leu pentru cercetarea cetatilor dacice si romane!
Castelul Batori din orasul nostru a primit, si el, milioane de lei noi, dar drumul spre Magura dacica a fost lasat de izbeliste. Guvernul paralel UDMR de la Bucuresti vrea sa demonstreze pe banii nostri ca inaintasii lor au zidit castele, dar nu spun ca le-au zidit peste cetatile stramosilor nostri, incercand sa ne stearga radacinile.
- Salajul este, dupa Blaj, o a doua "Mica Roma" a spiritului romanesc, salajenii fiind vestiti prin figurile de prim plan pe care le-au dat agorei nationale. Va rog sa vorbiti pe scurt despre marii inaintasi nascuti pe aceste meleaguri.
Cetatea romana de la Porolissum. Unicat european
- Vrajmasia invechitei stapaniri unguresti impotriva romanilor a marcat timp de secole istoria noastra, pe vremea cand feciorii salajeni erau pusi sa traga la plug, in locul boilor. Departe de mine gandul sa suflu in jarul vrajbei, dar tare mi-e teama ca pana se apuca cineva sa o scrie, istoria va muri. Romanii nu s-au razbunat niciodata cu sabia. S-au razbunat cu puterea mintii, cu puterea imensei rabdari seculare, cu forta credintei in dreptate si in Dumnezeu, si nu de la o varsta la alta, ci de la generatii la alte generatii, de la un secol la altul.
Asa aparu miscarea nationala si Scoala Ardeleana, in secolul al XVIII-lea, cand Grigore Maior, salajanul nostru, uns episcop la Viena, in prezenta imparatesei Maria Tereza, puse temelia Seminarului greco-catolic din Blaj. Daca ar fi stiut autoritatile unguresti ca de la acest seminar si de la ideile raspandite de dascalii lui se va naste forta intelectuala a romanimii - forta care a adus Transilvania langa Tara Mama, in 1918 - l-ar fi distrus din temelii.
Blajul este matricea din care s-au nascut ideile nationale si vitejii nostri salajeni: Demetriu Coroianu, primul director al Despartamantului ASTRA din Salaj; Iuliu Coroianu, unul dintre redactorii Memorandumului, pus in lanturi la Szegedin, alaturi de Ion Ratiu si Vasile Lucaciu; Simion Barnutiu, marele pasoptist, vicepresedinte al Marii Adunari de la Blaj, din mai 1848; Gheorghe Pop de Basesti, memorandist, creatorul Partidului National Roman si presedintele Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918.
Lista e lunga, dar din aceasta enumerare nu pot lipsi salajenii Ioan Maniu si fiul sau, Iuliu Maniu, martirul national. Tot din Salaj a fost Victor Deleu, comandantul Voluntarilor Ardeleni intorsi din Rusia in 1918, pentru a lupta pentru intregirea neamului, si primiti cu onoruri de regele Ferdinand, in gara din Iasi. Si tot aici s-a nascut si Seniorul Corneliu Coposu.
Iata, deci, care este marca Salajului: nationalismul luminat, patriotismul, invatatura si sacrificiul personal pe altarul dreptatii nationale. Nu intamplator, aproape toate scolile construite de Gheorghe Sincai in secolul al XVIII-lea au fost amplasate in Salaj. Si nu intamplator, Clara Maniu (mama marelui Maniu), arestata de trupele lui Bela Kuhn in 1919, a refuzat sa paraseasca inchisoarea din Budapesta, pana nu au fost eliberati toti romanii intemnitati de bolsevicii unguri.
"Nici o administratie n-a gasit de cuviinta sa repare nedreptatea facuta memoriei celui mai iubit dintre salajeni: Iuliu Maniu"
- Toate marile metropole ale Europei isi celebreaza inaintasii prin monumente de arta, fresce murale, bazoreliefuri, statui. De ce aveti atat de putine statui in pietele din Zalau si Simleu?
- Cele care sunt au fost ridicate sub regimul comunist. Unele au fost ascunse de ochii lumii in curtile unor
In fata Prefecturii din Zalau sta inca locul liber pentru statuia lui Simion Barnutiu, citind Discursul de la Blaj - un act istoric care ar trebui cunoscut de fiecare elev, ca sa nu mai vorbesc de fiecare politician al acestei tari. La Simleul Silvaniei, peste drum de casa in care s-a nascut marele om politic Iuliu Maniu, am ridicat soclul, urmand sa comandam statuia.
Intr-o noapte din anii '90, fostul primar FDSN (PSD) si ciracii lui neocomunisti au demolat totul, turnand asfalt, ca si cand n-ar fi fost nimic acolo.
- Nu s-a gasit nimeni, de atunci si pana azi, sa ridice statuia?
- Nu, nici o administratie n-a gasit de cuviinta sa repare nedreptatea facuta memoriei celui mai iubit dintre salajeni: Iuliu Maniu. Pentru ca totul sa fie ca la romani, nici la Badacini, in casa in care a trait Maniu, nu s-a amenajat inca o casa memoriala. Daca sub comunisti, acolo au fost magaziile c.a.p.-ului, abia dupa 19 ani de la revolutia anticomunista, casa a intrat in posesia indicata prin testament: biserica greco-catolica.
Foto: Andrei Cheran (2)
A fost pus in lanturi de armatele bolsevice maghiare si condamnat la moarte, dar a fost eliberat, ca prin minune, de armatele generalului Mosoiu, cand au intrat in Budapesta, in 1919. Cine isi mai aminteste de marsul victorios al romanilor: "Sus opinca, jos papuc/ Pana la Tisa ma duc"? Cine mai povesteste de eroismul protopopului greco-catolic Liviu Trufasu, si el intemnitat la Budapesta si eliberat de armatele romane, in 1944? Cum a scapat din temnita, a venit la Zalau si a intemeiat primul liceu romanesc din judet.
Nici despre el, condamnat apoi de comunisti si dus la Canal, nu se pomeneste pe undeva, prin vreo piata a Zalaului. Saracii de noi: avem acest talent distructiv de a ne bate joc de tot ce ne este mai sfant! Din aceasta cauza, multi dintre politicienii de azi imi par niste umbre palide ale inaintasilor, niste bieti epigoni.
- In pragul Zilei Nationale a Romaniei, v-as ruga, domnule doctor, sa-mi spuneti cum veti sarbatori 1 Decembrie?
- Asa cum l-am sarbatorit din 1978 incoace: impreuna cu un grup de prieteni, pomenindu-i pe marii inaintasi si cantand "Desteapta-te, romane". Trebuie spus ca la implinirea a 60 de ani de la Unire, ne-am regasit la monumentul lui Gheorghe Pop de Basesti si am cantat impreuna versurile lui Andrei Muresanu, interzise pe vremea aceea.
De atunci, un an la Basesti, alt an la Bocsa, sub supravegherea la vedere a catorva ofiteri de securitate, grupul nostru de 15-20 de salajeni dadea alta turnura decat cea oficiala sfintei zile de 1 Decembrie.
Inca de atunci am hotarat ca aceasta este adevarata zi nationala, iar "Desteapta-te, romane" este adevaratul nostru imn de stat. Ceea ce, in 1990, s-a implinit, spre marea noastra bucurie. Dar astazi, in libertate, e tot mai greu sa-i aduni pe batranii camarazi. Cat despre tineri, ei isi gasesc mereu altceva de facut...
D-lui prof. dr. Ioan Puscas ii puteti scrie la e-mail: dr.puscas@yahoo.com
- Ion Longin Popescu
- pt.formula as
0 comments:
Post a Comment