Niels Bohr, un pionier al fizicii cuantice, a ales simbolul taoist Yin-Yang ca emblemă a sa. Acesta a văzut, de exemplu, că anumite stări ale particulelor prezintă similitudini cu manifestările celor două concepte Yin şi Yang din cultura clasică chineză.
Multe concepte din ştiinţa antică chineză corespund ideilor fizicii ultimului secol. Haideţi să vedem câteva exemple:
1. Cele opt trigrame şi aranjamentul particulelor Cele opt trigrame sunt prezentate în cartea clasică chineză „I Ching” („Cartea Schimbărilor”), o operă fundamentală în istoria chineză. Fiecare trigramă reprezintă principiile esenţiale ale realităţii, iar acestea sunt aranjate într-un tipar octogonal format în baza relaţiilor şi interacţiunilor dintre ele.
În cartea sa din 1975, „The Tao of Physics”(„Calea Fizicii”) fizicianul Fritjof Capra a notat că acest tipar octogonal este similar în anumite feluri cu octetul mezon „în care particulele şi antiparticulele ocupă poziţii opuse”. Partea importantă pentru Capra este că noţiunea de structură şi schimbare este similară.
„Atât fizica modernă cât şi gândirea antică chineză consideră schimbarea şi transformarea drept aspectul primar al naturii, şi văd structurile şi simetriile generate de schimbări drept ceva secundar”, a notat acesta.
2. Cartea Schimbărilor şi Teoria Misterioasă a Totului
Fizica modernă s-a dezvoltat pe fundamentul teoriei relativităţii generalizate şi al fizicii cuantice. Problema este că cele două sunt contradictorii.
Fizica modernă s-a dezvoltat pe fundamentul teoriei relativităţii generalizate şi al fizicii cuantice. Problema este că cele două sunt contradictorii.
În 1999, Brian Greene a scris în cartea sa nominalizată la Pulitzer, Universul Elegant: „Aşa cum sunt ambele formulate în prezent, relativitatea generalizată şi fizica cuantică nu pot fi corecte amândouă. Cele două teorii care stau la baza progresului imens al fizicii din ultima sută de ani – progres care a explicat expansiunea Universului şi structura fundamentală a materiei – sunt mutual incompatibile”.
Relativitatea funcţionează bine pentru înţelegerea universului la scară largă, a stelelor şi a galaxiilor etc. Fizica cuantică funcţionează bine pentru înţelegerea universului la cea mai mică scară, aceea a atomilor, particulelor subatomice etc. Oamenii de ştiinţă caută aşa numita „teorie a unificării”, care să le acopere pe amândouă.
Teoria stringurilor s-ar putea înscrie în această direcţie. În termeni simplificaţi, teoria stringurilor concepe universul ca fiind compus din corzi (stringuri) mai degrabă decât din puncte separate. Un electron, de exemplu, nu ar fi un punct ci mai degrabă o parte a unui string. Dacă stringul oscilează într-un anume fel, el se comportă ca un electron, dacă oscilează în alt mod, s-ar putea comporta ca un foton sau un quarc. Aceste stringuri ar putea proveni dintr-o altă dimensiune, lipsită de gravitație.
Când Capra îşi redacta tratatul în anii 1970, teoria matricei-S, precursoare a teoriei corzilor, era la modă (deşi era încă la frontiera ştiinţei).
Capra scria: „Din gândirea orientală, «I Ching» este probabil analogia cea mai apropiată de teoria matricei-S. În ambele sisteme, accentul cade mai degrabă pe proces şi nu pe obiecte. În teoria matricei-S, aceste procese sunt reacţiile particulelor care dau naştere tuturor fenomenelor din lumea hadronilor (clasă de particule subatomice).
În «I Ching», procesele de bază sunt denumite «schimbări» şi sunt văzute drept esenţiale pentru înţelegerea tuturor fenomenelor naturale”.
În «I Ching», procesele de bază sunt denumite «schimbări» şi sunt văzute drept esenţiale pentru înţelegerea tuturor fenomenelor naturale”.
3. Înţelegerea lui Lao Tze legată de particulele subatomice Lao Tze, fondatorul Taoismului din secolul VI î.Cr., a notat: „Tao a dat naştere la unu, unu a dat naştere la doi, doi a dat naştere la trei, şi trei a dat naştere nenumăratelor lucruri. Toate nenumăratele lucruri poartă Yin-ul pe spate, iar pe Yang îl îmbrăţişează”.
Unii cercetători cred că afirmaţia lui Lao Tze se potriveşte cu diferitele niveluri de particule: molecule, atomi, electroni şi aşa mai departe.
Electronii sunt particule subatomice cu o încărcătură electrică negativă. Protonii sunt particule subatomice cu o încărcătură electrică pozitivă. Acestea prezintă paralelisme cu polaritatea Yin şi Yang din Taoism.
Diferenţa se vede prin priorităţi
Obiectivele ştiinţei antice chineze sunt diferite faţă de cele ale fizicii moderne. Ştiinţa chineză antică se concentra pe spiritual şi a recunoscut atât existenţa imaterială, cât şi pe cea materială. Comparaţia dintre ştiinţa chineză antică şi fizica modernă rămâne imprecisă, din cauza faptului că abordările şi cadrul lor sunt diferite.
În orice caz, unii din cei mai mari fizicieni moderni au fost inspiraţi de ştiinţa Chinei antice.
Fizica cuantică a arătat că observatorul poate transforma rezultatul unui experiment pur şi simplu prin actul de observare.
Fenomenul este complet neexplicat până în prezent, negând, de fapt, „materialismul” cu totul. Noile teorii ale fizicii, care încearcă să explice acest fenomen, sunt atât de revoluţionare încât se poate spune că fizica se află pe marginea unei schimbări majore, care va răsturna din temelii abordările actuale.
Fenomenul este complet neexplicat până în prezent, negând, de fapt, „materialismul” cu totul. Noile teorii ale fizicii, care încearcă să explice acest fenomen, sunt atât de revoluţionare încât se poate spune că fizica se află pe marginea unei schimbări majore, care va răsturna din temelii abordările actuale.
„Misticii spun, de asemenea, că observatorul şi obiectul observat fuzionează, ele nu mai pot fi separate”, a afirmat Capra. Este posibil chiar ca intenţia cercetătorilor să influenţeze rezultatul experimentelor. Unele studii au demonstrat efectele intenţiei minţii umane asupra realităţii fizice, chiar dacă ideea nu a fost încă adoptată pe scară largă de societate. Dean Radin de la Institutul de Ştiinţe Noetice şi William A. Tiller din partea Universităţii Stanford sunt doi oameni de ştiinţă care au explorat acest subiect.
Punctul de plecare spiritual al ştiinţei antice faţă de punctul materialist absolut, din care porneşte ştiinţa modernă, ar putea produce rezultate diferite.
„Ştiinţa noastră occidentală a fost obsedată încă din secolul al XVII-lea de noţiunea de control al omului asupra naturii”, a afirmat Capra. „Această obsesie a dus la dezastru.”
Sursa: epochtimes-romania.com
Citiţi şi:
Străvechea carte chineză a transformărilor, I CHING şi faimoasa dată 21 decembrie 2012
Încă o punte între ştiinţa actuală şi ştiinţa milenară yoga – cortexul medial posterior
Fizica a atins ultima frontieră: spiritul uman
Citiţi şi:
Străvechea carte chineză a transformărilor, I CHING şi faimoasa dată 21 decembrie 2012
Încă o punte între ştiinţa actuală şi ştiinţa milenară yoga – cortexul medial posterior
Fizica a atins ultima frontieră: spiritul uman
yogaesoteric
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
