Gregg Braden - Vindecand cancerul prin tehnologia emotiilor-ROsub

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Read More

100+ reguli chinezești/budiste de menținere și recuperare a sănătății

Tradițional și modern în gândirea chinezească despre sănătate

Oferim mai jos o compilaţie a o sută reguli de sănătate ale medicinii chinezeşti, taoiste şi budiste. Deoarece gândirea chinezească este extrem de circulară, unele noţiuni se repetă în diverse forme, totul cu scopul de a întări importanţa regulilor respective. În timp vom urmări să comentăm aceste reguli cât mai pe larg posibil, de aceea aceste pagini se vor modifica destul de des. Pentru a fi la curent cu modificările te invităm să te înregistrezi pe site sau la newsletter

• Regulile generale 1-20
• 
  
• Regulile generale 21-40
• 
  
• Regulile generale 41-60
• 
  
• Regulile generale 61-80
• 
  
• Regulile generale 81-100
• 
  
• Reguli pentru dietă
• 
  

sursa yijinjing

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Read More

Cum ne putem apara de hotii de energie?

In primul rand sa nu devenim obiectul atitudinilor de mai sus. Sa devenim constienti ca toate certurile, necazurile si frustarile oamenilor au ca scop aprovizionarea cu energie. Aceasta se petrece la nivel subtil, rareori fiind constienti cei implicati.

Intelegand natura profunda a acestor manifestari putem zambi cand se incearca antrenarea noastra in conflicte, barfe, vaicareli, judecati, etc. Persoanele din jurul nostru arareori constientizeaza ca prin comportamentul lor hartuie energetic pe cei de langa ei.

Adeseori parintii dispun de energia copiilor lor fara sa vrea. Asta nu inseamna sa inceteze a-si mai corecta copilul cand acesta greseste. Ci doar sa invete s-o faca fara a induce copilului sentimente negative, sa o faca cu detasare, fara a manifesta suparare.

In relatia de dragoste adeseori cedam energie fara sa ne-o ceara nimeni. Nu este responsabil celalalt pentru faptul ca am pus la dispozitia sa o cantitate apreciabila din forta si vitalitatea noastra.

Nici nu-si da seama, apoi, ca dispune de ea simtindu-se bine. Este responsabilitatea noastra sa invatam sa ne mentinem integritatea energetica. Cand ne pierdem tonusul fara ca cineva sa ne agreseze? De exemplu, atunci cand asteptam infrigurati si plini de griji ca partenerul sa vina acasa dupa cateva ore de intarziere.

Orele de asteptare agitata ne-au consumat energia. Pe care vom incerca sa o recuperam. Cum? Prin metodele de mai sus: interogare, indiferenta, plangere, cearta. Chiar daca suntem justificati in a cere explicatii este importanta atitudinea pe care o avem.

Dar nu putem avea o atitudine constructiva daca in sufletul nostru ne simtim folositi, indepartati, ignorati, respinsi sau desconsiderati (si cum am putea sa ne simtim altfel cand ne-am obisnuit ca starea noastra de bine sa depinda de cantitatea de apreciere si atentie primite de la partener?). Nimic mai fals si ca atare si starile de spirit care sunt traite de partenerii care au asteptari.

Tonul ne va trada teama sau furia. Iar aceasta atitudine neconstructiva constituie la randul ei un atac energetic la adresa celuilalt, ea indicand modul in care operam in relatie, pozitia fata de partener la acel moment. In mod normal, partenerul se va apara atacand la randul lui sau ignorandu-ne. Si totul a inceput… de la felul in care am interpretat intarzierea – traducand-o in atac la adresa noastra, desconsiderare, lipsa de iubire.

Noi proiectam asupra partenerilor de viata frustrarile noastre, lipsa de iubire de sine. Semnificatia pe care am dat-o gestului partenerului creeaza in mintea noastra un scenariu. Asteptarea infrigurata amplifica acest scenariu. Si cum iubitii sunt legati prin fire invizibile, cel mai probabil partenerul va simti de pe drum tensiunea care s-a creat.

Poate fara sa-si dea seama, va amana momentul intoarcerii acasa sau soseste (desi iubeste persoana care il astespta) manifestand o iritare inexplicabila. Si jocul poate continua prin cearta, acuzatii, indiferenta, regrete. Si asa unii se imbata, altii se refugiaza la alte femei. Cand oamenii devin constienti de REALITATE jocurile inconstiente si murdare inceteaza.Partenerii devin constienti de frumusetea vietii si au controlul asupra starilor de spirit. Devin Creatori...

De unde ne luam energia fara sa ii „vampirizam” pe cei din jur?

Fiecare om se naste cu rezerve suficiente de energie pentru a trai. Daca uneori insa ne permitem luxul de a o risipi in conflicte, emotii sau ganduri negative, ce ne pun pe minus, atunci trebuie sa invatam sa generam la loc energia de care avem nevoie. Sunt cateva solutii in acest sens:

- rugaciunea, meditatia - rugaciunile de multumire au rezultate. Oamenii sunt invatati sa ceara ceva prin rugaciune. Cand cerem ceva prin rugaciune punem de fapt in evidenta ceea ce nu avem. Si cream conditii sa primi tot mai putin. Cand cerem ceva consideram ca meritam mai mult si il judecam pe Dumnezeu de ce nu ne-a dat. Universul este astfel conceput ca nu primim niciodata mai putin decat meritam.

- bucuria: este o sursa uriasa de energie – rasul, seninatatea, multumirea calma a propriei vieti ne ofera in permanenta vitalitate

- exuberanta, minunarea, incantarea si incitarea pe care le aduc intalnirile frumoase, proiectele care ne inspira, evenimentele ce ne anima

- iubirea: cea mai pura, mai inalta si complexa forma de energie, cu puterea cea mai mare de a crea - vorbim aici de iubirea neconditioanata, care este si singura forma de iubire autentica...

- generozitatea: actul daruirii, al comuniunii create de oferire, ne aduce instantaneu inapoi (prin bucuria celui ce primeste) energia pe care am dat-o si ceva in plus datorita fericirii pe care am generat-o

!!!! aici se arata cat de important este sa multumim.

cand am fost ajutati si de asemenea sa ajutam atunci cand persoana si-a formulat dorinta de a primi ajutor (verbal sau in alta forma) altfel nu se genereaza o reactie autentica de recunostinta; recunostinta nefiind utila orgoliului donatorului ci smereniei demne a celui ce primeste

"Biocampul uman reprezinta o interferenta de cimpuri energetice, care este influentata atit de energia cosmica, cit si de energia pamintului, a mediului inconjurator.

Despre schimbul de energii si asa-zisul "vampirism" energetic, ne-a vorbit terapeutul iesean Sorin Balan, specialist in terapia cu biocimp: "Vibratiile locului variaza dintr-o zona in alta, fiind benefice sau perturbatoare. Avem in vedere izvoarele subterane, nodurile retelei Hartman, morminte nemarcate. Pamintul pe care calcam emite vibratii cu ritmuri diferite, influentind starea noastra de spirit.

De exemplu, sint locuri care predispun la meditatie, oferind o liniste a mintii, a gindurilor. Noi, oamenii, fiind sisteme deschise, odata ajunsi intr-un alt spatiu geografic, ne acordam in mod instinctiv cu vibratiile locului. Pentru aceasta, fiecare consuma energie – pentru a cobori si pentru a ridica ritmul vibrator al propriului corp energetic".

Cert este ca, spune dl Balan, oamenii percep vibratiile cadrului natural si ale atmosferei vibratorii locale: "De exemplu, la Manastirea Sihastria-Neamt, unde au vietuit parintii sihastri si nu s-a mai mincat carne de 450 de ani, aceste vibratii patrund in biocimpul uman ca un curent placut, inaltind fiinta, imprimind fericire si beatitudine. Intensitatea maxima a acestor energii benefice se simte in biserica, in timpul Sfintei Liturghii".

Acelasi lucru se percepe in prezenta oamenilor buni, care au energii pozitive in aura. Dintre acestia, unii au avut experienta celor mai inalte energii, prin practicarea Rugaciunii lui Isus, numita si Rugaciunea Inimii, in acord cu viata de schivnic.

Prin structura lor sufleteasca, oamenii sint predispusi la schimburi energetice: "Energiile se schimba intre oameni atunci cind ei pornesc o discutie dar chiar si fara comunicare, stind la o distanta de ordinul metrilor. De obicei, transferul se face inconstient dar poate fi controlat sau oprit prin autosugestie sau inchizind circuitele degetelor de la miini si picioare.

Energia trece de la donator la acceptor si invers dar de o calitate inferioara, avantajat fiind doar acceptorul. Pulsul de energie buna primita foloseste insa pentru o perioada scurta de timp. In acest caz, rezolvarea consta in corectarea biocimpului, reechilibrarea aurei, reeducare catre incarcarea cu energie cosmica sau de la natura, asa cum a fost programat omul initial".

Dar exista si schimburi violente. Unii oameni "vampirizeaza" involuntar pe cei deschisi la suflet, darnici, intr-un timp foarte scurt, chiar si daca ii desparte un perete: "Senzatiile percepute de acceptor pot fi o stare generala de bine, de usurare a durerilor, incalzire, cascat, furnicaturi, limpezirea mintii.

Donatorul simte incalzire asociata cu stari neplacute in diferite zone ale corpului, durere, furnicaturi in picioare sau miini, senzatie de rece in picioare, greata si golire a plexului solar, somnolenta, senzatie de nisip in ochi, irascibilitate, tuse repetata. Acest schimb de energie incepe de la corpurile subtile spre circuitul intern – corp fizic.

Schimbul trebuie intrerupt cind se ajunge la durere in zona rinichilor, unde este sediul energiei ancestrale, dozata la nastere pentru intreaga viata. Uneori, organismul dezechilibrat nu reuseste sa mobilizeze propria energie si sa acopere minusul de energie dintr-un organ cu excesul de energie din altul, omul in cauza luind energie de la un semen de-al sau. Necorectarea dezechilibrului va conduce la un comportament energetic reflex, mai dificil de rezolvat".

Schimb de energie, spune dl Balan, este si fenomenul "deochiului". Acesta se poate explica prin trecerea unei energii de calitate inferioara spre aura copilului mai putin protejat (in general spre cei cu aparare slabita) in momentele de uimire, mirare, cind este deschisa poarta spre subconstient, moment in care energiile devin mobile.

Ascultarea necazurilor cuiva predispune, in schimb, la curatirea aurei persoanei care se destainuie pe seama nivelului vibratoriu al celui care asculta: "Acest lucru se simte la spovedanie. Dupa marturisire la preot, oamenii simt ca li s-a luat ceva de pe suflet si au o stare de bine. I

n acest caz, stratul sapte (aflat la exterior) din aura celui care asculta – preotul – din auriu devine auriu cu pete bleumarin sau bleumarin cu pete aurii. De asemenea, prin rugaciunile unui preot sporit se usureaza si unele blesteme cazute pe unii oameni, parte din necuratenie fiind purificata trecind prin inima celui care se roaga, unde filtrul este sentimentul de iubire neconditionata".

Schimburile de energie intre oameni sau intre om si mediu sint inevitabile si necesare. Spre deosebire de cele involuntare, in transferurile constientizate, autoprotectia nu este cea mai buna solutie, pentru ca ea ar putea conduce, treptat, la izolare de ceilalti oameni si chiar de mediu.

In unele situatii dam, iar in altele primim energie, fie ca aceasta este "buna" sau "rea". Important, spune dl Balan, este sa cultivam aceasta energie prin dragostea fata de natura si fata de semenii nostri."

Calea de a pune capat tuturor conflictelor este o cale interioara. Cand se asterne pacea in interior nimic din exterior nu o poate perturba. Nici cea mai puternica furtuna nu poate afecta viata din profunzimile oceanului.Agitatia este la periferie. Daca traiesti la periferie starea ta de spirit este la cheremul vanturilor care vin din toate partile. Ce inseamna sa traiesti la periferie? Sa crezi ca fericirea si bucuria iti vine din afara: din bani, masini, case, functii, partener de viata, etc.

Ar insemna ca Dumnezeu sa dea acces la comori numai unora. Coboara in profunzime si acolo vei gasi esenta vietii: bucuria, pacea, iubirea adevarata, iertarea, implinirea, etc."O viata necercetata nu merita traita", spunea Seneca.Inteleptii nici nu o numesc viata, o numesc somn. Cand Tu nu traiesti Viata, nu ai control asupra a ceea ce traiesti, Viata te traieste pe tine. Esti la cheremul ei.

Acest material aduce o perspectiva diferita asupra relatiilor inter-umane si are darul de a ne trezi pentru a intelege modul subtil in care acestea functioneaza de fapt. Solutia nu este sa fugim din calea "agresorilor" ci sa constientizam ca suntem fiinte de Lumina, sa ne bucuram ca ne putem primi energia necesara, sa multumim Tatalui si sa trimitem ganduri de bine spre toti ceilalti pe ideea faca-se voia ta Doamne.

Cand suntem in mijlocul unei situatii din cele prezentate mai sus, sa constientizam cum vine o ploaie de Lumina si Iubire care trece prin tot corpul, ca niste lasere, ne protejeaza, ne curata, ne vindeca, ne inalta si se duce ca bine si spre cei din jur. Energia IUBIRII si LUMINII, natura Creatorului, nu intra in conflict cu nimeni si cu nimic. Ea purifica tot, curata tot, vindeca tot,inalta tot.

Read More

"VAMPIRII ENERGETICI"

"Avem in jurul nostru un invelis energetic – aura – menit sa ne protejeze impotriva atacurilor energetice din afara. Un om calm, cu sufletul linistit si impacat, are un invelis energetic intact, sanatos, fara portiuni subrezite sau sparturi. Cind sufletul este insa nelinistit, cind omul traieste in fiecare zi emotii negative – ura, furie, iritare, invidie (pizma despre care se vorbeste si in scrierile crestine) etc. – aura il slabeste, se subtiaza, apar fisuri care se largesc, deschizind acces vampirilor energetici, ca si bolilor si nenorocirilor de tot felul.

La fel cum scoarta copacului trebuie sa ramina intacta pentru a feri copacul de fel si chip de paraziti, tot asa si aura noastra este menita sa ne protejeze, sa ne apere. De aceea, este indicat sa eliberam emotiile negative, sa ne pastram calmul si ne vom mentine aura intacta, ferind-o de fisuri, ceea ce ne va face intangibili la atacurile din afara.

Este bine sa stim ca, deoarece functia aurei si cea a scoartei copacului se aseamana - amindoua protejeaza, in calitate de invelis, corpul fiintei vii, om sau copac -, aura poate fi refacuta apelind la ajutorul scoartei arborilor. Scoarta corespunde misiunii lui Saturn, care ne educa spiritul, il intareste, ii fortifica sistemul nervos; astfel capatam tarie de caracter, fermitate.

Pentru a ne intari aura, vom imbratisa arborele care ne reprezinta si vom bea decoct din scoarta copacului preferat.

Vampirismul energetic este o ocupatie nu tocmai inofensiva. Influentarea oamenilor la un asemenea nivel al campului este cu mult mai dificila decat ne putem inchipui. Vampirismul inseamna nu doar furtul unei anumite cantitati de energie, incalcarea invelisului campului si crearea conditiilor pentru pierderile ulterioare de energie dar si prejudicierea structurii fine a campului care poate duce la deformarea liniilor karmice ale destinului, sanatatii, psihicului.

Dupa un furt masiv de energie apar devieri psihice. Omului, care incepe sa se foloseasca de energia altuia, i se inchid canalele de comunicare cu Universul iar el este nevoit sa ia din ce in ce mai multa energie. Astfel pot aparea boli grave si chiar moartea. Inceputul acestui proces sta in egoismul exacerbat manifestat in ganduri, emotii sau fapte, in neintelegerea unitatii lumii. Aceasta blocheaza canalele de legatura cu cosmosul si provoaca o cadere energetica.

Acest proces e greu de oprit. El condamna copiii “vampirului” la niste boli grave intrucat acestia se nasc cu canalele de legatura cu Universul inchise si atunci fie ca sunt supusi vampirismului fie ei insisi vor deveni vampiri si vor continua ruinarea propriului suflet.

Cum procedeaza oamenii care au nevoie de energie? Ei infurie, chinuie victima, cauta diferite mijloace de a subjuga omul pentru ca a lua de la unul egal tie e complicat. E mai usor sa iei de la acela pe care l-ai subjugat.

De ce devine omul sadic? Parintii sai au renegat comuniunea cu lumea, au renegat inaltele sentimente ceea ce a dus la inchiderea completa a canalelor care-I unea cu Universul. A inceput degradarea si destramarea structurilor campului. Energia nu putea fi procurata din alta parte decat de la oameni.

Daca este vorba de un copil, acesta incepe sa-si irite mama, s-o necajeasca. Ea incepe sa tipe in permanenta, se infurie si ii cedeaza energie. Copilul isi bate joc de colegii de joaca, ii jigneste, chinuie animalele, rade si isi bate joc de cei varstnici in scopul obtinerii energiei. Prin urmare provocarea de chinuri fizice si spirituale unui alt om este una din formele de vampirism.

Putini cunosc cat de grava e pedeapsa pentru vampirism si cat de putine sunt sansele de a iesi din aceasta situatie. Unul din mijloacele spirituale de aparare impotriva unui om certat cu regulile eticii, care incearca sa fure energie il constituie rugaciunea pentru ca aceasta constituie in acelasi timp si un ajutor pentru corectarea deformatiilor structurilor sale spirituale. “Rugati-va pentru cei ce va blestema si binecuvantati-i pe cei ce va urasc.”

Atat noi cat si ceilalti putem intretine sau lua rolul de “vampiri“. Vampirismul este o “boala” care produce leziuni intr-unul din corpurile energetice – umane. Cand acesta este perturbat, nu se mai receptioneaza raspuns prin sentimente la impulsurile superioare.
Asa apare nevoia de hrana energetica, de preluare de energie de la ceilalti; uneori acesta este insesizabila, dar se poate agrava – urmarile fiind destul de grave, atat pentru el, Vampirul energetic, cat si pentru Victima/e.

Acestia sunt de obicei pacienti cu tulburari de personalitate sau apartinand unui anume context socio-cultural. Solutia este sa evitati certaretii care nu-si pot exprima sentimentele negative decat in forma conflictuala; exista indivizi care au o mica disputa cu ridicat de voce cel putin 1/zi. Nu este normal!

Cum ii recunoastem:

- dupa gradul de epuizare pe care ni-l produc.

- nu ne aduce nimic, ne regreseaza, si ne pericliteaza echilibrul emotional. O persoana care a fost victima unui vampir energetic, prezinta urmatoarele simptome:

- oboseala acuta – in cazul unor atacuri repetate, starea de oboseala devine cronica, iar persoana atacata simte nevoia unei odihne prelungite.

- vlaguire – se simte o lipsa acuta de energie. Persoana in cauza devine vampir energetic involuntar.

- nervozitate – stari de enervare fara motiv aparent.

- dureri de cap

- ameteli

- greturi

- lipsa poftei de viata

- pierdere temporara de memorie – acest simptom, apare intr-o faza mai avansata

- in unele situatii – aritmie cardiaca

Profile vampirice:

Lamentosii cronici:

- ne vampirizeaza deoarece cererea lor de afectiune este fara sfarsit si noi suntem incapabili sa o satisfacem sau sa o facem sa evolueze, in timp ce ei ne investesc cu rolul de SALVATOR – chiar daca nu avem nici capacitatea si nici dorinta.

- acesti eterni nemultumiti/vaicareti ne pun in situatia frustranta, de a rata oferirea unui sfat, deoarece in realitate ei nu sunt in starea de spirit pentru a ne primi sfatul, ei doar vor sa se descarce, sa ia energie...

Dependentii:

- ei ne cer constant dovezi de dragoste, ne solicita pentru oricare mica decizie, agatandu-se de noi ca niste copii; ei ne pun in pozitia de parinti si ne pun pe umeri o responsabilitate coplesitoare. Cum vrem sa ne luam distanta, ne si invadeaza culpabilitatea. Dependentii considera persoana de langa ei intregul lor univers si o epuizeaza cu solicitarile lor.

Hipersensibilii:

- sensibilitatea lor exagerata ne obliga sa avem tot timpul grija: totul devine subiect de justificare, totul este susceptibil sa provoace o drama. Ne condamna la un autocontrol permanent – ce stres!

Conflictualii:

- Pentru ei rezolvarea problemelor trece prin agresivitate, ceea ce nu ii costa nimic, de vreme ce conflictul este modul lor specific de functionare, este starea lor de spirit. Ei nu cunosc si nici nu inteleg existenta unei stari de pace. In schimb, acest tip de relatie este bogat in emotii pentru persoana agresata, care va iesi goala de aici!

Cei in afara legii:

Rolul lor si teritoriul lor nu sunt niciodata clar definite, ceea ce obliga la o renegociere nesfarsita. Cum regulile nu sunt stabilite odata pentru totdeauna, fiecare trece prea usor in terenul celuilalt. Ei nu functioneaza dupa regulile stabilite si tot ce fac considera ca este normal.

Solutii:

- sa invatam sa punem limite, sa tragem granite, pentru a nu ne lasa inghititi de catre celalalt. Astfel riscam sa ne supunem patologiei celuilalt si sa devenim victima sa si apoi sa ne afundam in agresivitate si ranchiuna.

De regula sa ne indoim total de rolul nostru de SALVATOR!

Adeseori ii putem ajuta pe cei din jurul nostru, dar prea rar ii putem salva!

A lua rolul de salvator este mai degraba un semn al slabiciunii Ego-ului.Atunci cand ne creste nervozitatea, se impun doua intrebari:

- sunt eu oare persoana care trebuie sa se ocupe de aceste probleme?

- trebuie eu sa fiu persoana care ajuta sau eu trebuie sa-mi vad de lectiile mele?

In oricare dintre cazuri, cel mai bun semnal de alarma sunt emotiile noastre: sentimentul de nefericire-frustrare este semnul ca trebuie sa punem stop!

Terapeutul, de obicei, recomanda ruperea totala si imediata (macar pentru un timp) a cordonului care se afla intre cei doi. Si abia aici incepe problema. Cel care este vampir energetic va simti revolta donatorului de a-l alimenta. Daca din punct de vedere fizic, vampirul energetic era sanatos si donatorul bolnav, se ajunge – invariabil la colaps sau asa pare. (Unul se simte bine si unul e bolnav! ) – Unde-i logica? Ruperea legaturilor patologice, dintre cei doi, provoaca automat dezechilibru la vampirul energetic, trezind protest activ energetic la el (sigur, depinde si de stadiul “bolii vampirice”).

Secretul eliminarii acestui comportament este sa invatam sa iubim si sa daruim mai mult decat sa asteptam de la altii; astfel vom primi o uriasa cantitate de energie din Univers.

Un vechi proverb spune: ”Daruind vei dobandi”. Darul suprafiresc se reflecta asupra-ti, se intoarce la tine ca un bumerang, ca o raza de lumina proiectata de oglinda si te va implini. Vei fi fericit si implinit cu tine insuti si astfel pregatit sa daruiesti din nou.

Relatiile personale sunt pentru noi un set inepuizabil de teste si totodata profunde lectii de intelegere.

Poate ca nimic nu ne solicita mai mult generozitatea si intelepciunea ca o relatie – amoroasa, profesionala, amicala, filiala – orice implica a fi fata-n-fata cu cineva. Orice relatie personala ne atinge fiinta la toate nivelurile: fizic, emotional, mental, energetic, spiritual. Interactiunea la nivel energetic este rareori constientizata.

Desi, in permanenta are loc un schimb de energie intre noi si cei din jurul nostru, ce poate lua forme cu atit mai dramatice cu cit sintem implicati mai profund intr-o relatie. Dar un schimb masiv de energie se poate face si in intalniri absolut accidentale si de o durata extrem de scurta. Din pacate, cel mai adesea, nu in avantajul ambelor parti.

Arta de a relationa constructiv nu ne-a fost niciodata predata. Nimeni nu ne-a explicat ce se intampla cand doua fiinte umane intra in legatura, ce schimburi subtile se produc inainte de prima strangere de mana, inainte de primul zambet sau de prima privire incruntata.

Inainte de orice, doi oameni stabilesc mai intai un contact energetic. Chiar daca se afla la mare distanta, simplul gand indreptat catre o anumita persoana ne poate pune in legatura energetica cu ea. Iar aceasta legatura, desi pare inefabila, lipsita de consistenta, creeaza sau intareste matricea unei posibile relatii.

Prin canalele energetice avem posibilitatea de a predetermina story-ul unei legaturi. Pentru ca in permanenta exista un circuit energetic intre noi si cei din jurul nostru, orice emotie, gest, cuvant, actiune sau atitudine se traduce in energie care vine spre noi si este emisa de noi. Cand traim un disconfort, pierdem energie, cand suntem multumiti castigam energie.

Cum pierdem energie in cazul unui conflict?

Intr-un conflict, nelinistea pe care o traim tulbura campul nostru energetic. In functie de natura conflictului (sentimental, competitie de valori, concurenta profesionala, confruntare temperamentala etc.) “ancorele” acestor tulburari se fixeaza in diverse zone ale acestui camp energetic. In cazul in care conflictul este mentinut multa vreme, apare riscul materializarii unor boli, corpul nostru suferind un dezechilibru energetic cronic.

Sunt arhicunoscute cateva moduri de furt energetic, cel mai adesea hotii fiind persoanele apropiate: parinti, sefi, soti, etc. Furt de energie prin:

- critica: o resimtim ca invalidanta, negare a valorii noastre, respingere a identitatii sau a conditiei in care ne punem prin gesturile, cuvintele si atitudinile noastre ce sunt criticate – genereaza sentimente de rusine si regret ce saboteaza stima de sine.

- interdictia: atinge libertatea de expresie, ne limiteaza manifestarea, ne induce senzatia unui pericol asupra caruia n-am cazut de acord ca ar exista, neaga afirmarea libera a temperamentului, opreste libera initiativa

- interogarea: hartuieste printr-o investigatie indiscreta ce reclama subordonare prin raspuns – orice intrebare induce presiunea raspunsului, creaza senzatia obligatiei de a satisface curiozitatea celuilalt pentru a beneficia de acceptarea persoanei

- indiferenta: ignorarea resprezinta un mod subtil de a lua energie prin crearea unei prezente “goale” pe care celalalt simte nevoia s-o umple aratand interes pentru starea persoanei ce joaca rolul dezinteresatului, al neparticipantului

- plangerea: creeaza presiunea salvarii, ascultarea fiind o buna forma de a oferi energie; poate sugera responsabilitatea sau obligatia ascultatorului de a sustine sau ajuta persoana ce se plange (vaicareala)

Read More

Vrajitoarea din Caucaz: DJUNA

- Din aplauzele multimii, la tacerea singuratatii -

La inceputul anilor '90, nu trecea o zi fara ca la televizor sa nu apara vindecatori celebri ca Anatoli Kaspirovski, Alan Ciumak sau Djuna Davitasvili. Dupa 20 de ani, cand isteria bioenergiei, care cuprinsese intreaga Europa de est, pare sa fi incetat, nu se mai stie aproape nimic despre ei. Ce s-a intamplat cu acesti prooroci ai tamaduirii fara medicamente?

Ce se ascunde dincolo de perdeaua de tacere care i-a acoperit? Singurul raspuns aflat pana azi e legat de numele Djunei, celebra caucazianca agreata pentru capacitatile ei extrasenzoriale pana in cercurile cele mai inalte ale demnitarilor de la Kremlin.

Pretul cumplit al succesului

Evghenia Davitasvili - Djuna - este presedinte al Academiei Internationale de Stiinte Alternative si membru al Consiliului Consultativ al presedintelui Federatiei Ruse. Profesor-academician, detinatoare a Ordinului International Medical "Albert Schweitzer", conduce Consiliul Regent al Societatii "Noua Elita din Rusia".

Pentru meritele sale deosebite in activitatea de bioterapeut, psiholog si parapsiholog, a fost numita general-colonel al Serviciului Medical Militar. Ea detine in Moscova o clinica inca foarte solicitata. In 1989, Djuna a fost numita in mass-media internationala "cea mai remarcabila femeie din lume".

Insa onorurile si recunoasterea internationala nu i-au adus celebrei Djuna acel lucru pe care l-a cautat cu ardoare toata viata: fericirea. Pretul pe care destinul i l-a cerut pentru celebritate si momentele de glorie a fost peste puterile cuiva de a indura. Djuna a incercat sa forteze limitele la care s-a oprit stiinta, sa contrazica boala si durerea, jucandu-se, poate, cu niste forte care scapa controlului cunoasterii umane.

Provocarea adresata acestor energii s-a transformat intr-o lupta marcata de "victoriile" Djunei, dar si de o cumplita, fatidica replica a mortii. In urma cu 10 ani, intr-un groaznic accident de circulatie, unicul ei fiu, Vahtang, in varsta de 26 de ani, si-a pierdut viata. El era vointa ei de a trai, fericirea ei, tot sprijinul fizic si moral.

De atunci, Djuna a parasit viata publica si s-a izolat intr-un apartament modest, de pe strada Arbat, din centrul Moscovei. In primele momente de dupa moartea violenta a fiului ei, Djuna nu a vrut sa mai traiasca. Cu timpul, insa, i s-a dezvaluit un nou sens al vietii: acela de a descoperi tineretea vesnica.

Fetita miraculoasa

Djuna s-a nascut la 22 iunie 1949, intr-un sat de la poalele muntilor Caucaz, din regiunea Krasnodar. Tatal ei se tragea dintr-o veche familie de asirieni din Iran, iar mama - din neamul cazacilor din Kuban. Astfel ca Djuna a mostenit atat darzenia si curajul cazacilor, cat si misticismul asirienilor.

Capacitatile sale miraculoase s-au afirmat inca din copilarie. Micuta Djuna putea sa vizualizeze aura energetica a oamenilor si astfel, cu mintea ei de copil, stabilea daca prezenta lor este pozitiva sau negativa. Se juca, adesea, cu tatal ei, urcandu-i-se in spate si strigand "Dii, calutul meu". Tatal, care avea probleme cu spatele, a constatat, in timp, ca jocul acesta ii este benefic.

Si astfel, se jucau tot mai des, folosind-o pe Djuna ca pe un remediu pentru durerile sale. Localnicii si-o amintesc ca pe un copil de o bunatate rar intalnita. In curand, Djuna si-a inteles scopul in viata: sa se apropie de oameni si sa ii ajute in suferintele lor.

Djuna, general-colonel

Astfel, la 21 de ani, a absolvit Scoala Tehnica Medicala din Rostov si a primit repartizare in Tbilisi, capitala Georgiei. Aici l-a intalnit pe viitorul ei sot, Victor Davitasvili, care detinea o functie extrem de importanta: era referentul lui Eduard Sevardnadze, la vremea aceea ministrul Afacerilor Interne din Georgia, desemnat de Kremlin. In acea perioada, Djuna si-a descoperit, aproape intamplator, puterile ei uimitoare de vindecare.

Totul a pornit de la o prietena apropiata, care avea din nastere o pata pe obraz. Djuna a inceput sa o maseze in acel loc zilnic, iar in scurt timp, pata inestetica a disparut. Zvonurile despre o "vrajitoare din Caucaz" s-au raspandit rapid, ajungand pana la urechile elitei politice din Georgia. Asemenea calitati nu puteau trece neobservate, in tara care s-a interesat, poate, cel mai mult de posibilitatile de aplicare concreta a capacitatilor paranormale.

Si iata ca, in 1978, Djuna a primit un apel telefonic care i-a schimbat intreaga viata. A fost sunata de la Kremlin, cu intrebarea daca il poate vindeca pe Leonid Ilici Brejnev, conducatorul Uniunii Sovietice. In 24 de ore, Djuna a fost "smulsa" de langa sotul ei si "insotita" de o echipa KGB la Moscova. Cu ea era si baietelul ei de 3 ani, Vahtang, de care Djuna era nedespartita.

La scurt timp, apropiatii sefului statului au observat ca tratamentul Djunei da rezultate. Aceste realizari deosebite si faptul ca se bucura de increderea "stapanului" imperiului sovietic au facut ca faima sa-i creasca si mai mult. La usa ei se inghesuiau oameni atat din nomenclatura comunista, cat si simpli cetateni, uniti parca toti in speranta ca vor gasi alinarea bolilor de care sufereau.


"Fenomenul D", sub supraveghere KGB

La inceputul anilor '80, Djuna Davitasvili a inceput sa lucreze in cadrul Academiei de Stiinte ca cercetator si, totodata, ca subiect al cercetarilor. In aceeasi perioada, i s-a pus la dispozitie o echipa de ofiteri KGB, care o insotea peste tot. Din cand in cand, era chemata la policlinica Kremlinului. In anii aceia, Brejnev se simtea tot mai rau.

Presedintelui Sovietului Suprem al URSS ii era aproape imposibil sa stea ore in sir la conducerea plenului. Dupa cateva minute de masaj terapeutic, realizat de Djuna, Brejnev aparea restabilit. Tehnicile ei de revigorare au uimit atat medicii, cat si biologii si fizicienii din intreaga Rusie.

Profesor-academician

In cadrul Institutului de Cercetari Stiintifice, Djuna a fost supusa zi si noapte la experimente ce pareau fara sfarsit, pentru a putea depista si intelege cum actioneaza biocampurile sale asupra oamenilor. Dupa cum afirma insasi Djuna, "in stiinta nu exista loc de compromisuri. Numai experienta si practica pot confirma orice fel de presimtiri si presupuneri". Ea insasi dorea cu ardoare sa descopere originea capacitatilor sale.

Oamenii de stiinta au numit-o "Fenomenul D", si dupa indelungi studii si experimente, toti au recunoscut: "Fenomenul D exista cu adevarat, insa deocamdata stiinta nu il poate explica".

In anul 1984, oamenii de stiinta de la Institutul de Cercetari Stanford din California, sub auspiciile Academiei de Stiinte a URSS si monitorizati de KGB, au realizat impreuna cu Djuna un experiment cu totul neobisnuit. Aflata la Moscova, Djuna trebuia sa descopere, folosind doar puterea mintii, locul de pe teritoriul SUA in care se ascundea o anumita persoana.

Ea trebuia sa-si concentreze atentia la peste 16.000 de kilometri catre vest, sa gaseasca si sa descrie zona unde se afla cel ascuns. Conform relatarilor celor doi oameni de stiinta americani, Russel Targ si Jane Katra, care se aflau in aceeasi incapere cu Djuna, experimentul a reusit. Djuna a putut descrie uimitor, aproape in detaliu, locatia in care se afla martorul, in San Francisco, la mii de kilometri distanta. Acest experiment a fost mediatizat pe larg, atat in presa sovietica, dar si in cea occidentala.

Insa la inceputul anilor '80, moartea lui Brejnev parea sa se reflecte negativ asupra puterilor Djunei. Disparitia inaltului sau protector a lasat-o pe Djuna expusa atacurilor celor care de mult o urau si o invidiau. Autoritatile sovietice, prinse intre rationalismul oficial si misticismul traditional rusesc, au oscilat adesea intre admiratie si suspiciune, cu privire la darul vindecator al Djunei.

Vizitele ei la Kremlin erau adesea comparate cu cele ale lui Rasputin la Curtea tarului Nicolae al II-lea, de la inceputul secolului XX. Si, nu de putine ori, oamenii vorbeau despre ea cu teama, ca fiind un "Rasputin cu fusta". Pentru unii reprezentanti ai clerului, puterile ei erau de natura diavoleasca, Djuna trezindu-se acuzata chiar si de vrajitorie.

Faima mondiala

In 1987, experimentele au incetat, iar viata Djunei a intrat pe un nou fagas: cel al deschiderii fata de oameni. Efectul pe care il avea asupra multimii era incredibil. Dupa ce ani de zile lucrase cu atatia oameni de stiinta, fizicieni, medici, biologi, Djuna avea o credibilitate foarte mare. Popularitatea ei din anii39;80-'90, din intreaga Uniune Sovietica, a a avut o finalitate neasteptata. Oamenii credeau in puterile Djunei cu toata forta.

Premiul international "O viata dedicata carierei"

Dupa caderea "Cortinei de fier", faima Djunei s-a raspandit si mai mult, depasind granitele tarii. Ar fi putut pleca in Occident, unde i s-a oferit un mediu de lucru fabulos si sume mari de bani, ce urmau a fi investite in cercetarile sale. Dar Djuna a refuzat ofertele generoase. "Ii vreau pe copiii si nepotii nostri sanatosi!", spunea Djuna. "Nu sunt doar cuvinte frumoase. Aici, in Rusia, este patria mea, tara mea, sunt prietenii mei. Fara Rusia, eu nu sunt Djuna".

In acea perioada, din preajma anilor '90, atat Rusia, cat si alte tari din fosta Uniune, erau zguduite de puternice convulsii politice, luptand pentru independenta de comunism. Pe acest fond tulbure, au aparut mai multe figuri mesianice, vindecatori, vraci, bioenergeticieni, profeti, care raspundeau unei cereri indiscutabile: aceea a solutiilor de mantuire.

Intr-un sistem in care nimic nu mai functiona, oamenii cautau cu disperare drumuri salvatoare. Insa aparitia Djunei a fost cu totul deosebita de cea a celorlalti bioenergeticieni. Nimeni altcineva nu incercase ani de zile cu atata indarjire sa-si inteleaga natura puterilor. Nimeni nu acceptase atatea experimente in laborator. Nimeni altcineva nu reusise sa trateze atatea boli cumplite.

Cu Robert De Niro

Poporul rus o vedea ca pe un "mantuitor al neamului", sosit sa-i scoata din mizeria si greutatile cu care se luptau. Djuna umplea stadioane cu mii de oameni, salile de teatru devenisera neincapatoare. Pentru Rusia, ea devenise a doua oara "un fenomen", insa nu unul de cercetare parapsihologica, ci unul de cercetare psiho-sociologica.

Djuna nu percepea taxe pentru consultatiile si tratamentele sale. Cel mult, accepta mici cadouri. In casa de pe strada Arbat, Djuna a fost "vizitata" de multe personalitati, ca Federico Fellini, Andrei Tarkovsky, Robert De Niro, Nastassja Kinski. Dar Djuna nu facea caz de toate astea, iar banii pe care ii obtinea ii dona cu o generozitate rar intalnita scolilor, spitalelor, caminelor de batrani, mamelor ce isi pierdusera fiii in razboiul din Afganistan.

In timpul sedintelor de tratament, Djuna executa serii de pase asupra pacientului, insa fara a-l atinge. Potrivit spuselor sale, aceasta tehnica ii fusese transmisa in familie si se "inrudea" cu masajul fara contact direct din traditia orientala. Djuna spunea ca se concentra asupra organului bolnav, creand mintal imaginea unuia sanatos, ca si cum ar fi incercat sa impulsioneze trupul pacientului pentru a "corecta" greselile dinauntrul sau.

Vindecari fara contact

Djuna insa nazuia la mai mult. Ea nutrea dorinta apriga de a le oferi oamenilor sansa invatarii metodei sale terapeutice. Stranepoata a asirienilor, Djuna a mostenit caracterul ferm si perseverent al stramosilor ei si a luptat darz pentru a-si impune metoda de tratament in lumea oamenilor de stiinta. Iar primii sai ucenici au fost medicii. Treptat, metoda masajului fara contact a inceput sa se aplice in clinici ca tratament suplimentar celui traditional.

Experimentul Moscova - San Francisco

Perioada de recunoastere in tara natala a fost mult mai indelungata decat peste hotare. Despre Djuna s-au scris volume intregi, s-au turnat filme, s-au compus melodii si poezii. Ea a primit diplome de la organizatii internationale, a fost medaliata in multe tari ale lumii.

Dar Djuna nu este doar om de stiinta, ci si inventator. "Biocorectorul Juno", fara precedent in lume, a fost proiectat sa aiba aceeasi forta terapeutica cum au si mainile ei. In marile clinici din Moscova, s-a demonstrat ca sub influenta acestui aparat, din corpul pacientului dispare nu numai agentul de hepatita virala, dar si virusul oncogen.

"Biocorectorul Juno" imbunatateste in mod semnificativ starea imunitara a organismului, crescand astfel eficienta tratamentului impotriva cancerului. Dispozitivul a dovedit si o eficacitate ridicata la depistarea si prevenirea mai multor boli de neurologie, endocrinologie, ginecologie, dermatologie.

In martie 1992, Djuna a primit patent pentru inventia sa in SUA. In prezent, "Biocorectorul Juno", desi detine 16 patente in diverse tari ale lumii, in Rusia nu este folosit decat in clinica sa. Djuna este foarte dezamagita de actualul guvern si de faptul ca 35 de ani de munca continua in folosul stiintei nu reprezinta nimic pentru Rusia.

Visul negru

Cu Vahtang, inainte de catastrofa

Paradoxal, tocmai atunci cand numele ei capatase recunoastere mondiala, Djuna dispare din viata publica. Anul 2002 a insemnat pentru ea anul mortii. In acelasi an au plecat "dincolo" fostul ei sot, iar la scurt timp, si fiul ei. Vahtang a fost pentru Djuna intreaga bucurie a vietii, speranta viitorului si umarul care a sustinut-o. In clinica pe care o infiintase la Moscova, el era mana dreapta a Djunei si omul cu care se sfatuia in toate privintele.

Moartea lui fulgeratoare a fost ca un cutit infipt in inima Djunei. Cu doua saptamani inainte de tragedie, Djuna a avut un vis premonitoriu. "Trei oameni in haine negre au venit la mine cu un inel. Cu cine oare voiau sa ma logodesc? Cu moartea!?", povestea Djuna intr-un interviu acordat ziarului "Vecernaia Moskva".

"Cu o zi inainte de dezastru, am atipit pentru zece minute si am auzit vocea tatalui meu: In patru zile vei muri!". Si asa a fost. Ingropaciunea fiului, nascut, in mod ciudat, in aceeasi zi cu mama lui, a insemnat, totodata, si retragerea in singuratate a celebrei Djuna, care de atunci parca vrea sa traiasca mai mult in trecut.

Multi s-au intrebat atunci cum de vestita Djuna, care salvase mii de oameni, nu reusise sa-si salveze propriul fiu. "Ce as fi putut face? Nimic nu-l mai putea ajuta. A avut coastele rupte, vertebrele fracturate, volanul i-a intrat in piept. A fost oribil! Cum ar fi putut trai dupa toate astea? Cum as fi putut eu sa il salvez pe Vaho, daca masina in care el a murit s-a transformat intr-o bucata de metal?".

Batranetea - o boala vindecabila

Astazi, la Moscova, "gurile rele" spun ca Djuna si-a pierdut mintile si ca lucreaza la un proiect prin care sa il "reinvie" pe fiul sau.

Insa nimic din toate acestea nu este adevarat. Djuna se gandeste la fiul ei ca la un inger care a plecat si o pazeste din ceruri. In acelasi interviu Djuna a povestit ca prin moartea lui Vaho ei i s-a dezvaluit un nou scop al existentei sale pe acest pamant. Visul ei este de a prelungi viata oamenilor.

"Cum de exista o diferenta atat de mare intre varstele primilor oameni, de exemplu Adam, care a trait cam 900 de ani, si generatiile actuale, care nu depasesc 70-100 de ani?".

Djuna este convinsa ca problema longevitatii are o solutie. Conform afirmatiilor ei, acest lucru poate fi posibil, pentru ca oamenii, ca si intreaga natura, sunt formati din atomi, iar acestia nu imbatranesc. "Etern este doar Dumnezeu. Ceea ce ma preocupa nu este problema nemuririi, ci problema longevitatii. Batranetea este o boala care poate fi tratata!".

In fiecare sambata, indiferent de vreme sau anotimp, Djuna merge la cimitir, la mormantul lui Vahtang. Singura. Exista suferinte pe care timpul nu le poate vindeca. In rest, casa ei e deschisa pentru oricine are nevoie de ajutor. In fiecare zi, la ea vin multi oameni pentru a cere sprijin, credinta. Si pleaca din casa ei plini de nadejde, plini de speranta. Dar pentru Djuna urmeaza iarasi noaptea. Si singuratatea. Din pacate, Djunei mainile sale nu-i sunt de nici un folos!

• Natasa Galche pt, formula as
  

Read More

DJUNA MAREA TERAPEUTA SHAMAN

Eugenia Davidasvili, cunoscuta azi in intreaga lume ca Djuna (Giuna), s-a nascut pe 22 iunie 1949, in Georgia. S-a afirmat atat prin eficienta tratamentelor sale, cat si prin acuratetea diagnosticelor, testele efectuate la Washington Research Center aratand o acuratete de 97% in diagnosticare. De-a lungul carierei sale, Djuna a fost preocupata si de formarea de noi terapeuti. Djuna Davitasvili este un nume foarte cunoscut, cu puternice rezonante speciale pentru milioane de oameni.

Dar nu despre persoana sau personalitatea vestitei vindecatoare vom vorbi mal jos, ci vom reproduce – fara comentarii – o serie de sugestii si retete pentru terapia (sau profilaxia) diverselor afectiuni ce macina astazi lumea vie. Sunt, de fapt, reguli de viata general valabile, bazate exclusiv pe ceea ce ne ofera natura.

Alimentatia sta la baza sanatatii, prin modul in care stim sau nu sa o facem prin prisma ratiunii, si nu doar a pornirilor instinctuale. Djuna identifica trei categorii mari de alimente, dupa cum urmeaza:

1. carne, peste, zeama de carne, oua, fasole (bob), ciuperci, nuci, floarea soarelui (seminte), vinete.
2. verdeata, fructe, legume, pepene verde, pepene galben, vin sec, unt, grasimi, ulei vegetal.
3. paine, peste, fainoase, orez, cartofi, zahar, miere de albine.

Pentru curatirea organismului de substantele daunatoare acestuia, introduse in corp prin alimentatia curenta, trebuie sa se tina seama de cateva reguli usor de respectat.

- Categoria nr. 1 de alimente reprezinta acizii, iar categoria nr. 3 – bazele. Nu se amesteca la aceeasi masa alimentele din categoria 1 cu cele din categoria 3.
- Se pot combina categoria 1 cu categoria 2 sau categoria 2 cu categoria 3.
- Diferenta dintre mesele acide si cele bazice trebuie sa fie de minimum 3 ore.
- In curatirea organismului, lactatele sunt excluse.
- Nu se bea apa in timpul mesei, ci abia la o ora dupa aceasta.
- Tot cu o ora mai tarziu se pot consuma si fructe, intrucat ele se digera mai repede decat restul alimentelor.
- Pe langa alimentele enumerate mai sus, dimineata si seara se consuma cate un catel de usturoi.
- Curatirea organismului se face, de preferinta, in luna iunie.

Curatirea limfei si a sangelui

Dimineata, se beau 100 ml de apa rece, in care s-a dizolvat sare amara, atat cat sa fie baubila. Se prepara un suc din portocale (900 ml), grapefruit (900 ml) si lamaie (200 ml). La o ora dupa ce s-a baut solutia de sare amara, se beau 100 ml din sucul respectiv si 100 ml de apa fiarta si racita. Apoi, aceeasi cantitate (100 ml suc si 100 ml apa racita) se bea la fiecare jumatate de ora, pana se termina cantitatea de 2 litri din fiecare. Tratamentul dureaza 3 zile, perioada cand nu se mananca si nu se bea nimic altceva.

Curatirea ficatului

Timp de 2 zile, se beau cate 5-6 pahare de suc de mar. In a treia zi, bolnavul se culca la ora 19 pe partea dreapta, cu o sursa de caldura (perna electrica) sub ficat. Se prepara un amestec din 3 linguri de ulei de masline si 3 linguri zeama de lamaie, care se bea din sfert in sfert de ora, pe durata a circa 2 ore. Cantitatea totala trebuie sa fie de 300 ml ulei de masline si 300 ml zeama de lamaie. A doua zi de dimineata se face clisma, care va elimina toate reziduurile de la ficat.

Curatirea rinichilor (calculi renali)

Pe parcursul unei saptamani, nu se mananca decat pepene verde cu paine neagra. In ziua a saptea, intre orele 2 si 3 (noaptea), se face o baie calda, cu corpul cufundat in apa pana la gat si se mananca pepene verde rece. Dupa circa o ora, vor fi eliminate pietrele. Eventual, procedura se repeta dupa doua saptamani.

Curatirea articulatiilor de saruri (spondiloza, artrita, poliartrita)

Se fierb 5 g foi de dafin in 300 ml apa, timp de 5 minute, dupa care se tin intr-un termos, 3-4 ore. Pe parcursul a 12 ore, se consuma lichidul, luandu-se cate o lingurita. Tratamentul dureaza 3 zile, insotit de alimentatie de regim, dar o singura data pe an.

„Elixirul tineretii” (indicat in special persoanelor care au probleme legate de inima si de circulatia sangelui)

Se piseaza foarte bine 300 g usturoi, intr-o piulita de lemn. 200 g din cantitate se scot de la fundul vasului si se pun intr-un borcan de sticla, impreuna cu 200 ml alcool de 90º. Se inchide bine si se tine 10 zile la macerat. Tratamentul va dura 11 zile, cu o jumatate de ora inaintea fiecarei mese, preparatul luandu-se in cate 20 ml lapte rece, dupa cum urmeaza:

ziua 1 – 2 picaturi dimineata (D), 2 picaturi la pranz (P), 2 picaturi la cina (C);
ziua 2 – 4 D, 5 P, 6 C;
ziua 3 – 7 D, 8 P, 9 C;
ziua 4 – 10 D, 11 P, 12 C;
ziua 5 – 13 D, 14 P, 15 C;
ziua 6 – 15 D, 14 P, 13 C;
ziua 7 – 12 D, 11 P, 10 C;
ziua 8 – 9 D, 8 P, 7 C;
ziua 9 – 6 D, 5 P, 4 C;
ziua 10 – 3 D, 2 P, 1 C;
ziua 11 – 25 D, 25 P, 25 C.

O reteta relativ mai simpla se bazeaza pe amestecul obtinut din 500 g usturoi pisat, cu zeama de la 24 de lamai. Se pune intr-un borcan, se acopera cu tifon si se tine 24 de zile, amestecandu- se periodic. Se consuma cate o lingura la o jumatate de pahar cu apa, seara, inainte de culcare.

sursa damaideparte

De-a lungul carierei sale, Djuna a fost preocupata si de formarea de noi terapeuti. Exigenta cu care sunt selectati cei ce vor sa-i devina elevi este descrisa de Maria Cobileanschi in articolul "Familia paranormala". Cartea tradusa in limba romana de editura ANTET-2000 poate fi considerata manualul terapeutului din scoala Djunei.

Conditiile unui tratament eficient

In aceasta scoala, se considera ca eficienta unui tratament depinde de: a) capacitatea pacientului de a se autosugestiona b) maleabilitatea terapeutica a acestuia.

Daca pacientul percepe campul terapeutului si senzatiile specifice (caldura, presiune etc), realizarea terapiei are rost. Situatia contrara se intalneste cand pacientul se opune psihic terapiei.

Terapeutul trebuie sa se autosugestioneze si el, caci deplasarea energiei tine de comanda mentala, iar imunitatea terapeutului depinde si ea de aceasta.

Tratamentul se face doar daca in apropiere se afla o sursa de apa. In caz contrar, nu se face tratament. Apa absoarbe energia negativa de pe mainile terapeutului.

In timpul tratamentului, mainile terapeutului sunt spalate de curand, putin umede, calde. In acest caz, fluxul energetic se misca liber. Ceasul, inelele, bratarile se scot. In timpul unui tratament eficient, cu transfer maxim de energie catre pacient, mainile terapeutului transpira.

Miscarile de apucare cu mana de catre terapeut sunt interzise, pentru a nu deplasa campul sanatos.

Organe cu disfunctii

Modul de abordare a organelor cu disfunctii este inedit:

• terapeutul se adreseaza, cu voce tare, organelor pacientului
• discutia are loc pe un ton autoritar, eventual reliefand prostiile facute de organul respectiv. Mai exact, cuvintele sunt adresate gandirii organului respectiv, in genul: Minte a ficatului, te porti urat, esti aidoma unui copil alintat. Stii bine ca trebuie sa te comporti altfel. Sper sa intelegi acest lucru si sa-ti vezi de treaba.
• inainte de aceasta, terapeutul ii aplica pacientului cateva lovituri slabe, in zona organului bolnav, pentru a trezi mintea organului respectiv

Autoarea cartii considera ca fiecare organ are anumite caracteristici: intestinele sunt rabdatoare si supuse, ficatul e inert in gandire si cam greoi (asa ca trebuie luat tare, pe un ton categoric; n-are rost sa-i vorbesti frumos ). Inima e un organ sensibil si inteligent, care intelege usor ce i se cere.

Terapia prin privire

O alta tehnica din scoala Djunei e cea in care terapeutul inspira pe nas si expira pe gura, catre zona bolnava a pacientului. Zona e acoperita de o tesatura de bumbac. Exista doua variante: a) expiratie fierbinte, eficienta in boli articulare sau raceli b) expiratie rece , eficienta in stari de oboseala.

Merita mentionata si terapia prin privire. Mainile terapeutului se aplica pe zona suferinda, iar privirea lui se atinteste asupra aceleiasi zone. Terapeutul isi imagineaza cum energia emanata de ochii lui patrunde in zona bolnava, insanatosind-o.

Autoarea abordeaza si chestiunea terapiei la distanta. De ce n-ar fi posibila, din moment ce exista si acupunctura la distanta ? Iar ca e posibil sa trimitem Reiki la distanta, stim cu totii. In scoala Djunei, terapia la distanta dureaza max. 20 min; in transe de 3-5 min, separate prin pauze.

Cartea "Vindecarea prin metoda tibetana. Curs de bioterapie" asigura o lectura fascinanta, chiar si terapeutilor din alte scoli. De ce ? In primul rand, pentru ca si un maestru din alta scoala iti poate dezvalui ponturi de practica sau experiente interesante.

In al doilea rand, pentru ca acelasi exercitiu poate fi folosit, in variante diferite, in mai multe scoli. Fireste, principiile dupa care functioneaza corpul omenesc si Universul sunt aceleasi. Cunoasterea principiilor si a variantelor de tehnici ne ajuta sa capatam o perspectiva mai ampla asupra tabloului general al practicilor sapientiale.

sursa mysticway

Read More

QilinGong

Read More

Vindecarile miraculoase – medicina paranormala

Foto (4)

Daca in lumea obscura a vrajitorilor si samanilor se vorbeste de o asa-numita “Magie Verde”, adica o misterioasa (dar eficienta) putere vindecatoare a Naturii, invocata de acestia prin ritualuri de neinteles si o “alchimie” de extracte vegetale, intr-o viziune holistica asupra fiintei umane, in mediul catolic, numeroase vindecari au fost atribuite unor relicve (false). Printre acestea se numara dintele de lapte cazut lui Iisus la varsta de 9 ani, lacrimilor varsate de acelasi Iisus la moartea lui Lazar, si de ce nu, laptelui Fecioarei Maria. Asta ca sa nu mai vorbim despre vindecarile puse (mai recent) pe seama OZN-urilor, adica a obiectelor zburatoare neindentificate sau a ocupantilor acestora.

Daca in lumea obscura a vrajitorilor si samanilor se vorbeste de o asa-numita “Magie Verde”, adica o misterioasa (dar eficienta) putere vindecatoare a Naturii, invocata de acestia prin ritualuri de neinteles si o “alchimie” de extracte vegetale, intr-o viziune holistica asupra fiintei umane, in mediul catolic, numeroase vindecari au fost atribuite unor relicve (false). Printre acestea se numara dintele de lapte cazut lui Iisus la varsta de 9 ani, lacrimilor varsate de acelasi Iisus la moartea lui Lazar, si de ce nu, laptelui Fecioarei Maria. Asta ca sa nu mai vorbim despre vindecarile puse (mai recent) pe seama OZN-urilor, adica a obiectelor zburatoare neindentificate sau a ocupantilor acestora.

In 1779, un medic german pe nume Franz Anton Mesmer publica un “memoriu despre descoperirea magnetismului animal” in care avansa teoria existentei unei “influente tacite” intre corpurile ceresti, pamant si corpurile animate. Astfel, agentul universal ar fi fost un fluid care, “insinuat in nervi”, ar conferi corpului omenesc proprietati asemanatoare celor ale magnetului. Iar prin simpla dirijare a acestui fluid dupa o anumita metoda s-ar putea vindeca imediat toate bolile.

Cu o bagheta din fier in mana si imbracat intr-un halat de matase, Mesmer isi oficia sedintele de tratament precum iluzionistii de astazi, insotit de nelipsitele asistente (fete frumoase). Pe fundal, in surdina, un cantec de pian. In mijlocul unei incaperi semiluminate era asezat un recipient din care se iteau niste tije de fier; in jurul lui se ingramadeau bolnavii: cei din primul rand aflandu-se in contact direct cu tijele de fier, ceilalti tinandu-i pe primii de mana sau agatati de o franghie umeda, pentru ca fluidul vindecator sa se poata propaga. Conform marturiilor epocii, bolnavii reactionau relativ rapid; incepeau sa tremure si sa scanceasca, apoi cadeau in convulsii. “Tratamentul” venea la final, cand zaceau toti extenuati, si consta in atingeri si pase magnetice.

Devenit o figura de notorietate publica in urma unor presupuse vindecari miraculoase, pe la 1784, la cererea lui Ludovic al XVI-lea, Mesmer (desen, jos)a fost luat “in colimator” de savantii vremii. S-a format o comisie din reprezentanti ai Academiei franceze de Stiinte si ai Facultatii de Medicina, care a analizat cazul si a ajuns la concluzia ca nici vorba de vreun fluid magnetic vindecator. Paranormalul nu intra inca in ecuatie. Va lansa ipoteza existentei unui astfel de fenomen un botanist pe nume Laurent de Jessieu, membru intr-o a doua comisie de analiza a magnetismului lui Mesmer, constatand ca medicul german poate actiona asupra orbilor. Teoria lui insa nu va convinge pe nimeni, magnetizatorul fiind in final expus oprobiului public.

Exista doua definitii ale vindecarii miraculoase, in functie de cel pus sa-i dea o explicatie. Una, cu inechivocabile valente religioase, si cea mai cunoscuta, este aceea de eveniment extraordinar care a antrenat o suspendare a legilor naturii printr-o interventie directa a divinitatii la cererea explicita a bolnavului. Cealalta, cu siguranta mai sceptica si laica (unii risca sa o defineasca de-a dreptul stiintifica), este aceea de intamplare iesita din comun dar normala din punct de vedere statistic, prin urmare perfect justificabila dupa canoanele stiintei moderne. Pornind de la aceasta a doua definitie si potrivit gandirii academice, nu au existat niciodata evenimente care sa nu poata fi explicate intr-un fel sau in altul. Ba chiar, multe fapte, cel mai probabil nu s-au intamplat niciodata sau au fost amplificate enorm de credulitatea populara. Multe sunt rezultatul perceptiilor gresite ale martorilor, sau ale unor alterari ale deja instabilelor echilibre psiho-fizice ale protagonistilor, asta fara a mai lua in calcul si elucubratiile sarlatanilor.

Asadar, atunci cand bineinteles nu este vorba chiar de fraude, totul poate fi pus pe seama unor foarte precise mecanisme fiziologice. Mai precis, pot fi amintite reactiile sistemului imunitar (probabil legate de factori genetici), stabilitatea anumitor tumore, infectiile spontane cu unele virusuri (ar putea fi chiar o explicatie a intamplarilor de la Lourdes, un loc foarte aglomerat) care au ca efect colateral distrugerea celulelor tumorale (de exemplu, virusul pojarului blocheaza anumite neoplazii limfatice). Nu trebuie uitate nici dorinta de a se vindeca a bolnavului si celebrul efect placebo, si rolul acestora in cadrul unui complex, dar determinant joc al sinergiilor. Pe buna dreptate, repeta oamenii de stiinta, nu exista nicio proba concreta a unei vindecari gratie interventiei divine; iar sceptici, din fericire, au existat in toate timpurile. Grecul Polibiu (secolul III i.Ch), de exemplu, scria ca doar o …”prostie fara margini” a oamenilor ar putea considera miraculoase anumite vindecari. In concluzie, pot exista fenomene la limita obisnuitului, dar niciodata contrare legilor naturii.

Oamenii, ne tot spun savantii, au insa obiceiul de a lasa deoparte orice simt critic pusi in fata unor evenimente extraordinare, si nu incearca sa analizeze toate posibilele justificari conventionale inainte de a da crezare “miracolului”. Dar tocmai intrucat violeaza ordinea naturii, prioritatea ar trebui sa fie aceea de a incerca in orice chip demolarea unui fapt in aparenta prodigios, facand uz de logica si de cunostintele dobandite. In trecut insa, era suficient sa demonstrezi “normalitatea” martorului pentru ca oamenii sa ia drept “reala” o afirmatie, fara a lua in considerare asadar ipotezele alternative precum sugestia sau iluzia.

Pana nu demult, Biserica interpreta boala in cheia unei pedepse divine: numai un act religios putea s-o vindece: se uita de multe ori ca procentul vindecarilor iesite din comun este foarte similar si la persoane necredincioase, sau care nu au invocat gratia divina si nici nu au participat la vreun ritual religios. Potrivit ateilor, exceptia miracolului este moralmente inacceptabila. De ce Dumenezeu ar fi atat de zgarcit cu propriile gratii? De ce alege un om si nu altul? In fine, miracolele sunt atat de putine raportat la “cerere”, incat nu exista o logica aparenta a “acordarii” lor, ci doar o selectie arbitrara si destul de dubioasa. Statistica apoi (in masura in care analizeaza un esantion mare de subiecti), poate oferi si ea o mana de ajutor in evaluarea evenimentelor pe care noi le numim extraordinare, consecinta a faptului ca suntem obisnuiti sa ne raportam la experientele unui numar redus de indivizi. Cu alte cuvinte, este “normal” sa se intample si evenimente iesite din comun: in realitate ele au loc mult mai des decat se crede.

Locul unde nu s-a intamplat nimic

Daca luam ca exemplu cazul Lourdes, putem observa ca in 150 de ani de istorie au fost recunoscute aici 67 de vindecari; acestea, raportat la numarul pelerinilor bolnavi, dau un raport de 1 la 300.000 (cu o semnificativa diminuare a miracolelor in ultimii ani gratie progreselor din medicina si controalelor mai riguroase). Vindecarile spontane sunt recunoscute intr-un caz din 10.000, iar acest lucru sugereaza de fapt spun scepticii, ca la Lourdes nu se intampla de fapt nimic iesit din comun. Comisiile chemate apoi sa evalueze exceptionalul unui caz medical sunt compuse exclusiv din catolici practicanti, ceea ce spune ceva despre impartialitatea judecatii finale.

Si oricum, nu e suficient ca o mana de oameni de stiinta sa ateste ca un eveniment este “miraculos”. De asemenea, nu exista nici controale serioase asupra bolnavului, pentru a se stabili daca el urmeaza un tratament sau cat de grava e boala; prin urmare, din incompetenta, faptele uneori sunt evaluate incorect, uneori pe baza unor informatii medicale atat de putine incat prudenta (si bunul simt) ar sugera imposibilitatea lansarii oricarui verdict. Ca atare, scepticii suspecteaza ca, in realitate “miracolul” nu ar fi altceva decat un important instrument politic al Bisericii, utilizat pentru intarirea propriilor reguli sau pentru combaterea curentelor politice nefavorabile; in sprijinul acestei teorii sunt aduse nenumaratele “lacrimari”, urmate de vindecari miraculoase, survenite in 1948, cand Vaticanul avea nevoie de protectie in fata demonilor comunismului.

Organismul uman are asadar reactii fiziologice foarte precise, corelabile si finalizate. De multe ori nu este nici macar nevoie de obiecte si comportamente in masura sa-l convinga pe pacient de valoarea lor terapeutica pentru a declansa in el asa-numitelor efecte taumaturgice. La un moment dat, se faceau chiar teste de “imaginare” a bolii, in cadrul carora pacientul era pus sa deseneze cu creionul pe hartie cum o percepe. In functie de tipul figurii desenate (de exemplu scorpion pentru neoplazii sau cochilie pentru fazele pe cale de vindecare), evident interpretate in mod oportun, specialistii in vindecari puteau intelege nu numai starea clinica a pacientului, dar si sa lanseze ipoteza, in cunostinta de cauza, ca exista o legatura atat de stransa intre minte si trup incat ii perminte mintii sa sondeze trupul “in intimitate”.

Ceea ce, apoi, pare logic daca ne gandim ca fenomenul s-a demonstrat ca functioneaza si in sens invers. Daca stari emotionale negative pot cauza imbolnaviri, dintr-o scadere a imunitatii provocata de stres, atunci organismul insusi poate actiona in sens pozitiv si s-a confirmat faptul ca exista o legatura stransa intre anumite reactii biochimice capabile sa genereze simptome fizice reale (de exemplu arsuri la nivelul pielii cauzate de un obiect rece din convingerea subiectului ca se gaseaste in fata a ceva extrem de fierbinte). Chiar stigmatele sfintilor ar putea avea o asemenea explicatie laica, fiind create de mintea umana. Unii spun ca acest lucru este demonstrat de Padre Pio, ale carui insemne sangerii au disparut in clipa mortii, adica in urma disparitiei tensiunii emotionale (foto, jos).

Pe la 1600, un anume R. Burton scria ca “…un sarlatan produce mai multe vindecari decat un medic rational pentru ca bolnavul are incredere in el”. Asadar sugestia, indusa de persoane carismatice sau de ritualuri paranormale sau religioase, vointa de a trai si o stare de pozitivitate psihologica pot cu adevarat sa schimbe cursul evenimentelor. Nu degeaba, in trecut, regii si faraonii erau considerati taumaturgi, lumea fiind convinsa de esenta lor divina. Se pare ca in secolul I era noastra un suveran ar fi redat vederea unui orb si ar fi redat mobilitatea unei maini paralizate. Pe-atunci insa, anumite boli nervoase precum paralizia, surditatea sau orbirea isterica nu erau recunoscute ca boli si este usor de intuit cum in astfel de cazuri puterea efectului placebo si a sugestiei pareau cu adevarat miraculoase.

Iata cum, credinta, dupa cum o atesta numeroase vindecari neasteptate survenite in timpul unor intense cicluri de rugaciune, poate deveni in anumite conditii o terapie medicala valabila.

sursa descopera.ro

Read More