FABRICA DE E-URI

Am intrat în Aria 51 a industriei alimentare din România

Rafturile gigantice sunt pline cu mâncare. Nu vă frecaţi la ochi, tot ce se află în saci şi bidoane de plastic nu este nici ciment, nici vopsea lavabilă. Totul se transformă în hrană, ajunge în farfuriile dv. şi apoi în stomac. Aşa funcţionează industria alimentară.

E o curățenie perfectă în fabrica Zeelandia. Structura modulară nu conține bare și traverse pentru a nu se depune praful

O sută de ieşeni fac zilnic mâncarea praf. E cea mai mare fabrică de E-uri din România, locul în care pe o poartă intră compuşii chimici şi extractele din plante, iar pe cealaltă ies saci sau bidoane cu prafuri ce reprezintă baza tuturor cremelor şi foietajelor din industria românească de panificaţie şi patiserie.

E fabrica Zeelandia, investiţia olandeză de la marginea Iaşiului, iar o echipă EVZ şi 7EST a pătruns în locul în care se naşte aproape tot ce mâncăm.

Fericirea brutarilor

E o hală discretă ce se confundândă cu decorul cenuşiu de pe marginea drumului european 583. Dar ce se produce aici e suficient pentru a umple farfuriile câtorva ţări din estul Europei, fiind gândită ca un avanpost.

“Producţia a fost mutată de la Bucureşti la Iaşi pentru că s-a găsit mână de lucru calificată”, a explicat Ovidiu Bocăniciu, directorul fabricii. Aici se produc creme şi umpluturi de cofetărie precum şi mixuri de panificaţie.

Sună pompos – da fapt sunt nişte saci cu prafuri care se amestecă, în brutării, cu apă, drojdie şi puţină făină şi iese ce vrei: pâine crocantă, plăcinte, pră­­­­­­jituri. Le dai orice gust, orice formă şi orice culoare. Sacul deşărtat în malaxor înlocuieşte aproape orice ingredient din natură.

Consumaţi moderat E-uri

Totul e secret în Zeelandia, am putut intra doar pentru că directorul Bocăniciu s-a gândit că aşa mai poate tempera isteria cu E-urile. În fabrica aceasta se vorbeşte codificat – E282, E300, E170 sunt nişte saci stivuiţi într-o ordine perfectă şi reprezintă tot un fel de mâncare.

“Toate E-urile folosite sunt aprobate de UE. Oamenii trebuie să ştie câte E-uri pot consuma, care e limita maximă. Şi mierea e bună, dar în exces ţi se face rău“, îşi susţine cauza Ovidiu Bocăniciu.

“Consumând separat E-uri de la mai multe produse, cantităţile se însumează şi se ajunge la depăşirea pragului admis. E un atac lent”, spune, în replică, dr. Cornelia Stancu, şefa Biroului de Siguranţă a alimentelor de la DSV Iaşi.

Pentru Iaşi, E-urile sunt bune

Naturale sau artificiale, toate E-urile de la Zeelandia se obţin în laborator. E160 e beta-caroten dar nu e obţinut din morcov ci prin sinteză. “Există un extract natural, dar cantitatea este înmulţită prin sinteză chimică”, explică dr. Stancu.

Pentru economia Iaşiului aceste E-uri sunt bune, pentru că Zeelandia a băgat în afacere şi Institutul “Petru Poni”. “Consumatorii sunt neinformaţi. Pe etichete ar trebui trecută şi doza maxim admisă. Oamenii ar şti cât pot consuma fără să fie afectaţi”, e ultimul cuvânt al directorului.

În croissantul Zeelandia, găsit pe scară largă în comerţ, se pun 500 de grame de Korent Europe la 10 kg de făină. Nimeni nu-ţi spune ce se ascunde sub această denumire. Rămâne micul secret al fabricantului.

Ca valoare, Zeelandia este a treia investiție străină în județul Iași, după Delphi și Mittal

Cele mai rele E-uri

Sorbitolul e considerat un E periculos: balonează sugarii şi îi face să scadă în greutate. Aspartamul e un edulcator intens, dar foarte hulit pentru ameţelile pe care le produce. Mai sunt coloranţii interzişi copiilor sub 10 ani.

“Avem peste 1.000 de parteneri la nivel naţional. Iau produsele de la noi, le prelucrează şi le vând în retail.”
OVIDIU BOCĂNICIU, director Zeelandia

Magie: praful universal devine pâine, frişcă sau gogoşi calde

PÂINE SEMIFABRICATĂ. Zeelandia te poate face brutar fără să ai habar cum se coace o pâine. Îţi cumperi un malaxor, un cuptor electric şi e suficient un contract cu Zeelandia, care îţi furnizează “mixurile de pâine”. Premixurile au reţetele gata făcute, nu mai trebuie modificate.

“Rotunda românească, cu cele patru variante de pe piaţă, este un mix produs la noi. E natural, fără conservanţi”, spune Bocăniciu. Pâinea iese mai pufoasă sau mai crocantă, cu seminţe sau neagră, ea vine semipreparată ca într-un număr de magie.

ÎNLOCUITOR DE FRIŞ­­CĂ. Crema Rosette e un alt produs universal valabil produs de Zeelandia. Are şapte E-uri (E472b, E472e, E322, E460, E466, E340 şi E160a) şi e un înlocuitor de frişcă folosit aproape fără excepţie în toate laboratoarele de patiserie din România.

GOGOŞILE BERLINEZE. Zeelandia extrage esenţe şi din fructe naturale, importând vişine, de exemplu. Din fabrică, rulourile pleacă preambalate, numai bune de pus la cuptor. Totul e gândit la scară industrială: cofetarii obţin produsele mult mai uşor din premixuri.

“Avem 1.000 de parteneri la nivel naţional. Preiau baza de la noi, o prelucrează şi vând prăjiturile în retail”, explică mecanismul directorul Zeelandia. Un exemplu, sigur nu ştiaţi: gogoşile berlineze pleacă “prefabricate” din această fabrică din coasta Iaşiului.

PASCA DIN PREMI­XURI. De Paşte aţi mâncat probabil pască Korent Classic Panettone sau Zela Creme ori Cheesekrem. Toate sunt prafuri din Zeelandia. Se adaugă făină, apă, câteva stafide şi, eventual, 5-6% brânză, cât scrie mic pe etichetă. Dar la unele rulade nici nu mai e nevoie să adaugi nimic. Trebuie doar să-l “tratezi termic” şi din prafuri iese aproape orice produse de panificaţie vrei.

8,5 milioane de euro,
cifra de afaceri a Zeelandia Iaşi în 2010, cu un profit de 250.000 de euro. Investiţia iniţială: 4 milioane de euro

CEI MAI AFECTAŢI: COPIII

Cele mai periculoase E-uri

Unul dintre cei mai periculoşi aditivi este E 420, sorbitolul. “Este un îndulcitor, hipocaloric, interzis copiilor şi sugarilor. Poate duce la dureri de stomac, la flatulenţă şi la balonare”, a explicat dr. Cornelia Stancu. Sorbitolul este folosit pe post de conservant şi este interzis în preparatele pentru copii si sugari din cauză că poate provoca diaree şi pierdere în greutate. În plus, este interzis şi celor cu intoleranţă la fructoză.

Un alt aditiv posibil periculos este E 951 sau aspartamul. Acesta este unul dintre cei mai contestaţi aditivi alimentari, raportându-se de-a lungul timpului efecte adverse precum oboseala, ameţeli, iritabilitate, dureri de cap.

Din aceste motive nu se recomandă consumul frecvent şi nici depăşirea dozei zilnice admise de 40 mg/kg corp. “Aspartamul este restricţionat în unele produse de cofetărie, fiind un edulcorant intens şi potenţiator de aromă”, a adăugat dr. Cornelia Stancu, şef serviciu în cadrul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Iaşi.

E 300, acidul ascorbic, are proprietăţi antioxidante şi este cunoscut sub numele comun de vitamina C. “Nu este permis în alimentele pe bază de cereale pentru copii”, a spus Cornelia Stancu. Chiar dacă doza zilnică admisă în industria alimentara este nelimitată, acidul ascorbic are acţiune laxativă. Galbenul Sunset (E 110), galbenul de chinolină (E 104) şi ponceau (E 124) trebuie evitate la copiii de până la 10 ani.

MICROFAUNĂ

Principalele specii de aditivi din farfurie

Coloranţi:

• E 110 – Galben Sunset (sunset yellow) FCF/galben portocaliu S
• E 150 – Caramel. Termenul caramel se referă la produse de o culoare brună mai mult sau mai puţin intensă, care sunt destinate utilizării ca şi coloranţi. Termenul nu corespunde produsului zaharos aromat obţinut prin încălzirea zaharurilor şi care este folosit pentru aromatizarea alimentelor.
• E 160c – Extract de ardei roşu, capsantină, capsorubină
• E 175 – Aur

Îndulcitori:

• E 420 – Sorbitoli
• E 421 - Manitol
• E 950 – Acesulfam-K
• E 951 – Aspartam
• E 952 – Ciclamaţi

Alţi aditivi

• E 249 – Nitrit de potasiu
• E 250 - Nitrit de sodiu
• E 251 - Nitrat de sodiu
• E 252 – Nitrat de potasiu
• E 260 – Acid acetic
• E 330 – Acid citric
• E 943a – Butan
• E 943b – Izobutan
• E 944 – Propan
• E 948 – Oxigen
• E 949 - Hidrogen

Sursa : evz.ro

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Read More

Iată ingredientele din mezeluri care ne otrăvesc!

28 Ianuarie 2011 | Articol semnat de Nicolae Oprea

| | | | |

Aproape că nu e zi in care să nu mancăm carnăciori, salam sau şunculiţă. Sunt extrem de gustoase şi numai bune de pus la pachet pentru şcoală sau serviciu. Sunt mezelurile şi preparatele din carne romaneşti, despre care specialiştii in alimentaţie spun că sunt extrem de nocive şi ne învaţă cum să ne ferim de ele!

Ce poate fi mai bun, dimineaţa la un ceai, decât un sendviş cu sălămior sau şunculiţă?! Poate o pastramă de porc sau nişte crenvurşti fierţi. Suntem înnebuniţi după astfel de alimente, care nu trebuie preparate, doar le scoatem din frigider şi le savurăm.

Dar ştim cât de sănătoase sunt ele? Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi (foto), specialist în alimentaţie, ne oferă răspunsul: “În general, toate mezelurile conţin aditivi periculoşi, de la coloranţi şi conservanţi la alte substanţe care înlocuiesc carnea. Dacă învăţăm să citim etichetele acestor produse, ceea ce nu este greu, o să vedem că salamurile, şunca, cârnaţii conţin carne în procentaje destul de mici. De exemplu, parizerul conţine de fapt 90% slănină şi şorici. Crenvurştii conţin foarte multe tocături de oase, tendoane sau pieliţe. Practic, românii nu prea au alternative, pentru că în România se găsesc puţine mezeluri de calitate”, ne-a declarat specialistul. Totodată, Mencinicopschi trage un semnal de alarmă legat de bolile cu care ne putem pricopsi din cauza consumului în exces a acestor alimente.

A crescut numărul afecţiunilor grave

“Dacă, în urmă cu 20 de ani, un chirurg opera de cancer colorectal un pacient la câteva luni, acum acelaşi doctor poate avea 2-3 astfel de operaţii pe zi. Din cauza substanţelor nocive pe care le mâncăm, a crescut extrem de mult numărul acestor afecţiuni grave. Cel mai indicat este să reducem cât putem de mult consumul acestor produse sau să facem eforturi şi să preparăm în casă cârnaţi sau alte produse, după reţete sută la sută tradiţionale”, mai spune specialistul care a identificat pentru cititorii ziarului Libertatea substanţele periculoase de pe etichetele mezelurilor.

Pate de gâscă, cu xantan Xantanul şi guarul, E-415 şi, respectiv, E-412, sunt substanţe de gelifiere care reţin foarte multă apă şi, astfel, produsul cântăreşte mai mult. Sunt periculoase pentru că scad absorbţia în organism a vitaminelor A, D, E, K şi a mineralelor precum calciu şi magneziu, potasiu şi fier.
Crenvurşti din gelatină Foarte des folosit la majoritatea mezelurilor, Colagenul este o gelatină din zgârci care nu are proprietăţi nutritive. Pe de altă parte, persoanele cu hiperuricemie ar trebui să se ferească de alimentele cu această gelatină, altfel riscând să se aleagă cu atacuri de gută (inflamaţia agresivă a articulaţiilor).
Şuncă de Praga, cu dextroză Dextroza este o substanţă cu un index glicemic foarte ridicat, cu zaharuri cu absorbţie extrem de rapidă. Este interzisă în dieta bolnavilor de diabet, dar este bine să evităm consumul produselor care conţin această substanţă pentru că riscăm să ne îmbolnăvim de diabet.
Şunculiţa ţărănească, interzisă gravidelor Majoritatea mezelurilor conţin glutamat de sodiu, chiar şi şunculiţa denumită “ţărănească”. Substanţa dă un gust mai bun produsului, dar creează dependenţă. Este interzisă copiilor şi femeilor gravide. Riscăm maladii precum Alzheimer, Parkinson, astm şi modificări de ritm cardiac.
Tobă cu «tone» de sare Unul dintre produsele aşa-zise tradiţionale, toba, este plină, printre altele, de sodiu (Na). Asta înseamnă că, aşa cum ne explică doctorul Mencinicopschi, produsele sunt pline, de fapt, de sare. Din cauza ei ne putem alege cu foarte multe boli cerebrale, cardiace, hepatice grave, dar şi cu un cancer la stomac sau la colon!
Parizerul, interzis copiilor Parizerul este de departe unul dintre cele mai nocive produse, mai ales pentru copii. De altfel, este interzis pentru micuţi. Colorantul pe care îl conţine, carminul, e cancerigen. Procedeul extragerii carminului dintr-o insectă este ultranociv. E folosit pentru a da o culoare roşie produselor.
Cârnaţi cu nitriţi Nitritul de sodiu, sau E 250, e utilizat pentru a da mezelurilor o culoare roz, apetisantă. Unul dintre cele mai periculoase efecte este dezvoltarea celulelor cancerigene. Poate declanşa şi afecţiuni ale glandei tiroide. Totodată, este interzis femeilor gravide, copiilor şi bolnavilor în general.
Pastramă cu caragenan Caragenanul, sau E-407, conţine factori co-cancerigeni. Adică, descompus în colon, se poate transforma în alte substanţe care pot duce la cancer de colon. Caragenanul este folosit frecvent în toate mezelurile, fiind un agent de întărire şi îngroşare a alimentelor.
Coloranţi periculoşi în salam La fel ca la parizer, la salamuri cel mai periculos aditiv este colorantul carmin sau roşu coşenilă. Este extrem de periculos din cauza extracţiei pe bază de aluminiu. Pe de altă parte, aceste produse mai sunt şi pline de sare, din cauza cărora ne putem îmbolnăvi de inimă, ficat, rinichi, sau chiar de cancer.

Atenţie! Magazinele sunt pline de «falsuri tradiţionale»

Din nefericire, şi multe din produsele tradiţionale româneşti nu mai sunt sigure. “În prezent, magazinele sunt pline de aşa-zise produse tradiţionale, care practic sunt falsuri grosolane, păcălind şi încălcând drepturile consumatorilor. Putem găsi cozonac, produse din carne tradiţionale, care, la simpla citire a etichetei, ne dezvăluie minciuna, deoarece conţin o serie întreagă de aditivi alimentari, E-uri, grăsimi artificiale, iar tehnologiile de producţie şi reţetele nu au nimic în comun cu cele specifice adevăratelor alimente tradiţionale”, se precizează pe www.doctormenci.ro.

Citeşte şi: Iată cele mai periculoase mezeluri din magazine!

Read More